Decizia penală nr. 209/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.209/R/2011
Ședința publică din 17 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. G., judecător JUDECĂTORI : M. B.
V. C. GREFIER : D. S.
Parchetul de pe lângă Î., S. T. C. reprezentat prin procuror: D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul R. F. R. împotriva Încheierii penale nr.5/C din 15 februarie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în
Arestul IPJ S., asistat de apărător ales, av.Tulbure C., din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Felecan O., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Solicită a se reține că există la dosar un autodenunț al unei persoane care spune că a săvârșit tentativa la infracțiunea de omor care i se reține în sarcină inculpatului. Cu toate acestea nu s-a luat nicio măsură asupra autodenunțătorului. Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive pe motiv că nu s-a efectuat expertiza ADN la IML M. M. B. și pentru audierea de martori. E. a treia oară când se solicită prelungirea măsurii arestării preventive pentru aceste motive. Solicită a se observa că referatul de prelungire din 17 ianuarie 2011 este identic la conținut cu cel din 14 februarie 2011. Ca temei de arestare s-au reținut disp.art.148 lit.e și f C.pr.pen. Cu privire la art.148 lit.e C.pr.pen. trebuie să existe probe din care să rezulte că inculpatul exercită presiuni asupra părții vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta. În cauză au fost audiați partea vătămată și martorii V. F., R. D., B. M., astfel că nu se mai poate reține art.148 lit.e C.pr.pen. De altfel, între toate aceste declarații există numeroase contradicții. Prin urmare, nu se impune prelungirea măsurii pentru audierea martorilor. M. inculpatului în stare de arest nu se impune pentru efectuarea expertizei ADN, deoarece această probă se poate efectua și cu inculpatul în stare de libertate. D. în final, probele duc la concluzia că inculpatul este nevinovat, acesta va sta 180 zile în arest fără motiv. Nu există la dosar probecerte din care să rezulte că inculpatul este vinovat, orice dubiu trebuie să-i profite acestuia și de aceea trebuie cercetat în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, constatând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și impun privarea de libertate a inculpatului. E. adevărat că se solicită a treia oară prelungirea pentru efectuarea expertizei ADN, dar acest lucru nu este imputabil Parchetului. Având în vedere că urmărirea penală nu este finalizată, în mod corect prima instanță a admis propunerea Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate.
C U R T E A
Prin referatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului R. F. R., pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art.20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit. a, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, pe o perioadă de 30 de zile, fiind întrunite condițiile prev.de art.136 și art.148 alin.1 lit. e și f C.proc.pen.
În motivare s-a arătat că cercetările penale nu sunt finalizate, prin ordonanța din data de (...) dispunându-se efectuarea unei expertize ADN la
IML „. M., expertiză care până în prezent nu a fost efectuată și depusă la dosarul cauzei.
De asemenea, s-a mai arătat în referat că inculpatul face presiuni prin intermediul altor persoane asupra părții vătămate și martorilor pentru a-și schimba declarațiile. S-a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, respectiv dispozițiile art.148 lit. e și f C.proc.pen., subzistă și în prezent, astfel impunându-se prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Prin încheierea penală nr. 5/C/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), în baza art.155 alin.1 C.proc.pen., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului R. F. R. (fiul lui M., născut la data de (...), în loc. Nușfalău, Jud. S., domiciliat în Șimleu Silvaniei, str. P., nr.36, bl.6, ap.17, Jud. S.), luată față de acesta prin încheierea penală nr.50/C din (...) a T.ui S., cu o perioadă de încă 30 de zile, începând cu data de (...) ora 13,15 și până la data de (...) ora 13,15. În baza art.192 alin.3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune în acest sens, T. a reținut că în dimineața zilei de
25.12, în jurul orelor 5.30-6,00 în fața blocului B7 de pe str. P. din Șimleu
Silvaniei a avut loc o altercație la care au participat partea vătămată V. P., inculpatul R. F. R. și frații Ș. Ș. I., poreclit „Dilou"; respectiv Ș. L. R. zis
„Soli";.
În timpul altercației, într-o primă fază, după un schimb de replici dure și amenințări, Ș. L. R. i-a aplica o lovitură cu pumnul în zona feței părții vătămate V. P., acesta căzând jos după care s-a ridicat și a intenționat să-l lovească pe inculpat, însă nu reușit fiind într-o stare avansată de ebrietate.
În aceste împrejurări, inculpatul R. F. R. i-a cerut numitului Ș. Ș. I. să meargă la autoturismul său, care se afla în apropiere, să-i aducă sabia însă acesta a refuzat, astfel că inculpatul s-a deplasat la autoturism, a luat sabia
și când a revenit a încercat să-l lovească pe V. P., în zona capului moment în care instinctiv acesta din urmă a ridicat mâna stângă în sus pentru a se apăra, împrejurare în care a fost lovit în zona deltoidiană, secționându-i un vas de sânge puternic vascularizat. Cu acea ocazie, inculpatul i-a mai aplicat o lovitură părții vătămate, tot pe mâna stângă, în zona umărului.
Prin Încheierea penală nr.50/C/(...) a T.ui S. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. F. R., iar prin încheierea penală nr.3/C/(...) a
T.ui S. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Potrivit art.155 alin.1 C.proc.pen., arestarea inculpatului dispusă de către instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Arestarea preventivă a inculpatului R. F. R. a fost dispusă în baza art.136, 146, 148 lit. e și f C.proc.pen., apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale.
În cauză, cercetările nu sunt finalizate, impunându-se efectuarea unei expertize ADN la IML „. M., expertiză care până în prezent nu a fost efectuată și depusă la dosarul cauzei.
De asemenea, din probele deja existente, sunt indicii că inculpatul R. F. R. a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, constatându-se că la această dată temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă de omor prev. de art.20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit. a, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică la natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului rezultă atât din natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, cât și din modalitatea concretă de comitere a acesteia.
T. a constatat că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune prelungirea arestării preventive, întrucât subzistă temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea acestei măsuri, existând, pe de o parte, cel puțin presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpat a faptei, iar pe de o altă parte, natura acestora, împrejurările în care a fost comisă, justifică aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind de natură să afecteze buna desfășurare a procesului penal.
Fiind îndeplinite condițiile art.155 alin.1 C.proc.pen., în baza art.159
C.proc.pen., s-a admis sesizarea și s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului R. F. R. pentru o perioadă de încă 30 de zile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, prin apărătorul său,inculpatul R. F. R., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Motivând recursul, se arată că nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică,la dosar existând un autodenunț al unei persoane care spune că a săvârșit tentativa la infracțiunea de omor care i se reține în sarcină inculpatului, cu toate acestea nu s-a luat nicio măsură asupra autodenunțătorului.
S-a mai solicitat a se observa că nu se impune prelungirea măsurii pentru audierea martorilor și pentru efectuarea expertizei ADN, acestea putând fi efectuate și cu inculpatul în stare de libertate.
Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat pentru următoareleconsiderente:
Prin încheierea penală nr. 50/C/(...) a T.ui S. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. F. R., apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 136, art. 146 și art. 148 lit. e, f C.proc.pen. S-a apreciat că din actele existente la dosarul cauei rezultă că există indicii că inculpatul R. F. R. a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, respectiv infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 120 C., rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. a cu aplicarea art. 37 lit. A C.
Din actele existente la dosar s-a reținut că, în dimineața zilei de 25 decembrie, în jurul orelor 5.30-06.00, în fața blocului C7 de pe str. P. din Șimleu Silvaniei, a avut loc o altercație la care au participat partea vătămată V. P., inculpatul R. F. R. și frații S. Ș. I. și S. L. R.. La un moment dat, S. L. R. i-a aplicat o lovitură cu pumnul părții vătămate V. P. și în aceste împrejurări, inculpatul i-a cerut numitului S. Ș. să meargă la autoturismul său, aflat în apropiere și să îi aducă sabia, însă, întrucât acesta a refuzat, inculpatul s-a deplasat la autoturism, a luat sabia și a aplicat o lovitură părții vătămate în zona umărului.
Din concluziile raportului de constatare medico-legal întocmit în cauză rezultă că, în urma agresiunii din (...), partea vătămată a prezentat două plăgi tăiate la nivelul brațului și antebrațului stâng, ce s-au putut produce prin loviri succesive cu un corp tăietor, posibil sabie, leziunile traumatice punându-i viața victimei în pericol.
În cauză, s-a apreciat în mod temeinic că temeiurile avute în vedere la data luării măsurii preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. De asemenea, arestarea preventivă este de natură să satisfacă și exigențele prevăzute de jurisprudența C., în sensul că arestarea a fost efectuată în scopul aducerii inculpatului în fața autorităților competente. Mai mult, prelungirea măsurii arestării se justifică în continuare raportat la faptul că, așa cum s-a statuat și în jurisprudența C.E.D.O., în ipoteza săvârșirii anumitor infracțiuni, prelungirea măsurii arestării este justificată cel puțin o anumită perioadă de timp. De asemenea, în cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize ADN prin ordonanța din (...), expertiză care până în aceste moment, nu a fost finalizată.
Examinând și posibilitatea luării față de inculpat a unei măsuri alternative la măsura detenției, instanța apreciază că în acest moment procesual, raportat la perioada de timp scursă de la data luării măsurii arestării preventive, la temeiurile pentru care s-a solicitat prelungirea măsurii preventive, la natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, nu se impune luarea față de acesta a unei măsuri neprivative de libertate, astfel că soluția instanței de fond de prelungire a măsurii arestării preventive este legală și temeinică.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.proc.pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat. În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.proc.pen., se va stabili onorariu avocațial parțial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs. PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. F. R., aflat în Arestul IPJ S., împotriva încheierii penale nr. 5/C din 15 februarie 2011 a T.ui S.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul R. F. R. să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER V. G. M. B. V. C. D. S. Red.MB/dact.MS 4 ex./(...) Jud.fond: S.M.
| ← Decizia penală nr. 1227/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1553/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
