Decizia penală nr. 216/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 216/R/2011
Ședința publică din 21 februarie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I.A C. M.- judecător
JUDECĂTORI : D. P.
:A. D. L. GREFIER : M. G.-V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatii C. D., C. I., deținuți in Arestul IPJ B. N., împotriva încheierii penale nr. 16/CC din 15 februarie 2011 a T. B. N., având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpații C. D., C. I. în stare de arest, asistați de apărător ales, av. C. A. din Baroului de avocați B.-N., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. D., av. B. I. și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. I., av. M. M. M., ambii avocați din cadrul Baroului de avocați C., cu delegație la dosar și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Inculpații, întrebați fiind, arată că-și mențin recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților C. D., C. I., av. C. A. solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și în urma rejudecării cauzei, să se respingă propunerea P.ui de pe lângă T. B.-N. privind prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventiive prev.de art. 143, art.148 lit. f C.p.p. nu mai subzistă.Într-adevăr infracțiunea de tentativă la omor este o infracțiune gravă însă din actele dosarului și susținerile inculpaților au fost săvârșite de inculpați ca urmare a provocării de către părțile vătămate.. în stare de libertate a inculpaților nu ar împieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal având în vedere că urmărirea penală a fost finalizată, urmând să se prezinte materialul de urmărire penală.
Solicită să se rețină că cei trei inculpați sunt frați, au recunoscut faptele comise, nu au mai fost cercetați pentru fapte penale.
În ce privește temeiul prev. de art. 148 lit.f C.p.p. teza a II-a susține că cercetarea în stare de libertate a inculpaților nu prezintă pericol concret pentruordinea publică având în vedere că faptele acestora au fost o reacție la atitudinea părților vătămate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și instituirea unor obligații printre care și aceea de interzicere a inculpaților să ia legătura cu părțile vătămate.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații C. D., C. I. ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii instanței de fond prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, având în vedere că temeiurile prev.de art. 143, art. 148 lit. f C.p.p. care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și în prezent și acestea au fost întregite de alte elemente apărute pe parcursul urmăririi penale.
Lipsa antecedentelor penale și starea de provocare invocate de apărare, vizează fondul cauzei și nu această fază procesuală.
În ceea ce privește temeiul prev. de art. 143 Cod pr.pen. arată că există indicii de vinovăție în sensul existenței presupunerii rezonabile că inculpații au comis faptele de tentativă de omor și ultraj contra bunelor moravuri.
În ceea ce privește temeiul art. 148 lit. f Cod pr.pen. arată că este incident în cauză având în vedere că pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând totodată probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul de comitere și gravitatea infracțiunilor și la impactul produs asupra locuitorilor comunei în care s-au comis faptele.
Mai arată că, au apărut probe din care rezultă că familia inculpaților a încercat influențarea martorilor, având în vedere că tatăl inculpaților s-a deplasat la poliție pentru a lua legătura cu persoanele ce urmau să fie audiate de procuror.
Cu privire la faptul că urmărirea penală este finalizată nu are relevanță la obiectul prezentei cauze, având în vedere că măsura arestării preventive vizează nu numai faza de urmărire penlă, ci și faza de judecată.
Apărătorul inculpaților, în replică, arată că pericolul concret pentru ordinea publică chiar dacă a existat la momentul luării măsurii arestării preventive, odată cu trecerea timpului se diminuează.
De asemenea, arată că afirmațiile procurorului sunt pur formale și nu post să justifice reținerea că familia inculpaților au încercat influențarea părților. De altfel în cauză trebuie să opereze prezumția de bună credință având în vedere că inculpații au recunoscut faptele în modalitatea comisă.
Inculpatul C. D., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă fapta comisă, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a comis fapta pentru că a fost provocat, până la acest incident nu s-a mai confruntat cu legea penală și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul C. I., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu s-a mai confruntat cu legea penală, a avut un comportament bun în societate.
C U R T E A
Deliberând reține că prin încheierea penală nr.16 din 15 februarie 2011 pronunțată în dosar nr.(...) de Tribunalul Bistrița Năsăud a fost admisă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de P. de pelângă Tribunalul Bistrița Năsăud ca fiind întemeiată și în consecință s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților C. D., fiul lui D. și F., născut la data de (...), în com. Parva, jud. B. N., domiciliat în com. Dumitra, sat C., nr. 266 jud. B. N., CNP.1., și C. I., fiul lui D. și F., născut la data de (...) în com. Parva, jud. B. N., domiciliat în com. Dumitra, sat C., nr.283, jud. B. N., CNP.1., ambii în prezent aflați în Arestul IPJ B. N., cu încă
30 de zile, începând cu data de 21 februarie 2011 ora 12,26 și până în data de 22 martie 2011, ora 12,26.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în noaptea de 2. decembrie 2010, în timp ce se aflau în căminul cultural din satul C., comuna
D., imobil unde în acel moment se organizase o discotecă prilejuită de sărbătorile C., pe fondul unor neînțelegeri ca și al consumului de băuturi alcoolice, inculpații C. D., C. I. și C. L. au comis gesturi și s-au dedat la manifestări prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, aducându-se totodată atingere bunelor moravuri. În concret, susnumiții cu bâte și cu un obiect contondent din metal, au pătruns în local peste persoanele care se aflau acolo, ocazie cu care au agresat mai multe persoane, cei aflați în local fiind cu totul surprinși nu numai de atacul comis, ci și de violența cu care acesta s-a desfășurat, producându-se printre altele și panica unora dintre persoanele prezente, acestea părăsind localul prin escaladarea geamurilor.
Persoana vătămată M. C. F. a fost agresată de către inculpatul C. L.
(minor) care i-a produs leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de 4. zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată M. C. D. a fost agresată de către inculpații C. D. și C. I. care i-au produs leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de 4. zile de îngrijiri medicale, leziunile întrunind caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții, aceasta fiind agresată cu corpuri dure în zona extremității cefalice, în prezent fiind transferată la C. de N. C. N., în stare gravă, iar partea vătămată M. I. P. a fost lovit cu aceleași corpuri dure de către inculpații C. D., C. I. și C. L., tot în zona extremității cefalice, producându-i leziuni corporale traumatice ce au necesitat spre vindecare un nr. de 4. zile de îngrijiri medicale.
La data de 25 decembrie 2010 s-a fost început urmărirea penală, față de inculpați, în dosarul nr. 652/P/2010 al P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud iar la data de 26 decembrie 2010 s-a dispus și punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații C. D. și C. I., pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 75 lit. a și c Cod penal, omor calificat în forma tentativei prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 și 2, 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 Cod penal (faptă comisă asupra lui M. C. D.) și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a și c Cod penal (faptă comisă asupra lui M. I. P.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În motivarea propunerii adresată T. B.-N., s-a arătat că se impune arestarea preventivă a inculpaților C. D. și C. I., întrucât se află în situația prev. de art. 148 al. 1 lit. f din codul de procedură penală, aceștia săvârșind infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând totodată probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul de comitere și gravitateainfracțiunilor și la impactul produs asupra locuitorilor comunei în care s-au comis faptele. Pe de altă parte, s-a arătat că, prin privarea inculpaților de libertate se urmărește împiedicarea acestora să comită noi infracțiuni grave, care să accentueze starea de nesiguranță creată membrilor comunității prin faptele respective, acest gen de fapte necesitând o ripostă fermă și imediată din partea organelor judiciare, întrucât lipsa acesteia ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii, iar comunității că legea penală poate fi încălcată, fără ca statul să reacționeze.
Propunerea de arestare preventivă a fost admisă prin Î. penală nr.
89/CC/2010 din data de (...) a T. B.-N..
Hotărârea a rămas definitivă prin Î. penală nr. 179/(...) a Curții de A. C.
La data de (...) s-a dispus de către procuror schimbarea încadrării juridice a faptelor de agresiune fizică comise asupra părților vătămate M. C. F. și M. I. P., din infracțiunile de vătămare corporală în infracțiunile de omor calificat în forma tentativei, s-a dispus extinderea cercetărilor penale față de inculpatul C. L. și începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de omor calificat în forma tentativei, asupra părții vătămate M. C. D. precum și extinderea cercetărilor penale față de inculpatul C. D. și începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de lovire asupra părții vătămate T. L. S.
Fiind întrebați la aceeași dată dacă doresc să renunțe la dreptul la tăcere, inculpații au refuzat să dea declarații, dar au depus plângere prealabilă față de mai multe persoane din local pentru comiterea infracțiunilor de lovire asupra lor, la dosar fiind depuse și rapoartele de constatare medico-legală prin care s-a constatat existența unor leziuni corporale traumatice pe corpul celor doi inculpați.
Se mai arată în referatul procurorului că la data de 14 ianuarie 2011 s-a formulat prima propunere de prelungire a arestului preventiv, iar T. B.-N., prin
Î. penală nr. 5/CC/(...) a admis cererea, în prezent arestul preventiv al inculpaților expirând la data de 21 februarie 2011. Hotărârea a rămas definitivă prin Î. penală nr. 80/R/2011 a Curții de A. C.
Se mai arată în referat că de la acea dată și până în prezent s-au audiat
și reaudiat peste 20 de persoane, s-a trimis unităților spitalicești adrese pentru a se constitui părți civile, între timp sosind și adresele în cauză, s-au emis numeroase adrese pentru cazierul judiciar și s-au extins cercetările penale, la datele de (...) și respectiv (...) față de alte persoane din dosar pentru comiterea infracțiunilor de ultraj c/a bunelor moravuri și lovire, respectiv față de fratele inculpaților arestați, numitul C. N., pentru comiterea infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă.
Prelungirea arestului preventiv este necesară în opinia procurorului deoarece nu au dispărut motivele ce au dus la luarea măsurilor privative de libertate, chiar dacă între părți pare a se contura o înțelegere de natură pecuniară, cu repercusiuni asupra celor declarate de victime, contrar stării faptice. Reprezentantul parchetului apreciază că noțiunea de pericol public pe care s-a bazat propunerea de arestare preventivă a inculpaților nu trebuie înțeleasă ca o primejdie concretă și imediată constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave și nu trebuie confundată cu noțiunea de pericol social al faptei. În realitate ea semnifică o încălcare a regulilor de conviețuire socială, vizând toate valorile sociale ocrotite prin prevederile art. 1 Cod penal printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității infractorului posterioară săvârșirii infracțiunii sau o reacție a comunității la fapta comisă de acesta. L. în libertate a inculpaților ar duce la crearea uneistări de insecuritate socială, la o afectare a echilibrului social firesc, la instalarea unei anumite stări de temere în rândul opiniei publice, la inducerea unei stări de indignare sau dezaprobare publică, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte (a se vedea CSJ-secția penală- decizia nr. 1435/2002).
În al doilea rând, prelungirea arestului preventiv este necesară în aprecierea P.ui de pe lângă T. B.-N., deoarece, în mod obiectiv, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, în cauză urmând a mai fi audiați martori, a se studia de către noul apărător ales al inculpaților dosarul de urmărire penală și a se proceda la prezentarea materialului de urmărire penală, precum și la întocmirea actului de sesizare al instanței. Se mai menționează că inculpații au renunțat la asistența juridică a apărătorilor aleși Chiorean Septimiu și Kozak N. T., din data de 25 ianuarie 2001, apărătorul ales al acestora fiind av. C. A., care convocat în mai multe rânduri pentru studierea dosarului de urmărire penală, de fiecare dată nu s-a prezentat.
De asemenea se mai arată că față de inculpatul minor C. L. s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Se mai precizează că nu numai fratele inculpaților arestați încearcă tot posibilul să influențeze probatoriul, dar și tatăl inculpaților arestați a fost surprins de procuror pe când a adus fără nici o justificare la sediul SML B.-N. pe partea vătămată M. C. D., dorind să discute cu medicii legiști.
Analizând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpați prin prisma actelor și lucrărilor dosarului penal cu nr.
661/P/2010 al P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, instanța de fond a constatat că aceasta este întemeiată pentru motivele arătate în continuare.
Prin Î. penală nr. 89/CC/26 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...) s-a admis propunerea formulată de procurorul din cadrul P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C. D. și C. I., cercetați pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 și 2
Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a și c Cod penal și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a , c Cod penal, pe durata a
29 de zile, începând cu data de (...), orele 12, 26 și până în ziua de (...) ora
12,26, apreciindu-se că sunt întrunite cerințele prev. de art. 143 și 148 lit. f
Cod procedură penală.
În motivarea încheierii prin care s-a luat măsura arestării preventive s-a arătat că prin R. din 25 decembrie 2010 dată de procuror în dosarul cu nr. 661/P/2010 al P.ui de pe lângă T. B. - N. s-a început urmărirea penală împotriva celor doi inculpați, iar ulterior prin O. din 26decembrie 2010 s-a pus în mișcare acțiunea penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin.
1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a și c Cod penal, omor calificat în forma tentativei prev. de art. 20 Cod penal rap.la art. 174 alin. 1 și 2, art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 Cod penal (faptă comisă asupra lui M. C. D.) și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a și c Cod penal ( faptă comisă asupra lui M. I. P.) toate în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
Pentru comiterea faptelor descrise mai sus, inculpații C. D. și C. I. au fost reținuți pentru o durată de 24 de ore începând cu data de 25 decembrie 2010, orele 12, 30.
Instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive a reținut că la dosar există probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați. S-au apreciat relevante sub aspectul vinovăției inculpaților următoarele probe: plângerea și declarațiile părților vătămate, procesul - verbal de cercetare la fața locului f.3-4, procesul - verbal din data de (...) întocmit de organele de poliție f. 22-25, concluziile provizorii emise de S. de
M. L. B. ( f. 19 din dosarul de urmărire penală) potrivit cărora numitul M. C.
D. prezintă leziuni traumatice care sau putut produce prin lovire cu corp dur( ex. bâtă, rangă etc.) și întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții acestuia, necesitând 45-46 zile de îngrijiri medicale putând data din (...), concluziile provizorii ale S.ui de M. L. B., potrivit cărora numitul M. I. P. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur ( ex. bâtă, rangă etc.), necesitând
45-46 zile de îngrijiri medicale, care nu întrunesc caracteristicile medico - legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții victimei, putând data de
(...) (aflate la f. 31), declarațiile martorilor M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C., M. F., T. V. G., H. M., M. R. I., M. I., B. A. L., C. A., C. C. I., D. D., L. A., D. D. A. și declarațiile inculpaților.
Cu ocazia luării măsurii arestării preventive, instanța a reținut că inculpații se găsesc în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât au săvârșit infracțiuni pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani , iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect a fost reținut de instanța care a luat măsura arestării preventive raportat la natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații ( părții vătămate M. C. D. fiindu-i cauzate leziuni grave în zona cefalică, ce au determinat transferarea sa la S. de N. C. N.), modalitatea și împrejurările comiterii faptelor de care sunt acuzați precum și sentimentul de insecuritate ce ar putea fi creat în rândul comunității locale în cazul cercetării inculpaților în stare de libertate în contextul în care aceștia au lovit( împreună fiind și înarmați cu obiecte din lemn și metal) pe lângă părțile vătămate M. C. D. și M. I. P. pe orice altă persoană care le-a ieșit în cale (astfel cum au declarat martorii M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C.,A. L. I.) stârnind o reală temere pentru integritatea corporală persoanelor aflate în incinta Căminului Cultural C., ceea ce le-a determinat să fugă pe ușă sau chiar să sară pe geamurile imobilului pentru a se proteja de agresiune.
În fine, în considerentele Încheierii penale nr.89/CC/26 decembrie 2010 a T. B.-N. prin care s-a luat măsura arestării preventive față de cei doi inculpați s-a făcut referire și la faptul că în câteva cauze împotriva Franței (ex. Letellier) Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat și asupra criteriului protejării ordinii publice, admițând că - în măsura în care și dreptul național o recunoaște - prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita „ o tulburare a societății"; de natură să justifice o detenție preventivă, tulburare care, așa cum probele administrate în cauză o demonstrează, există în cauza de față.
Recursul declarat de inculpați împotriva Încheierii penale nr.89/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr.(...) a fost respins ca nefondat prin Î. penală nr.179/(...) a Curții de A. C.
De asemenea, prin Î. penală nr.80 din 21 ianuarie 2011, pronunțată de
Curtea de A. C. în dosarul penal nr.(...) a fost respins ca nefondat recursul inculpaților împotriva Încheierii penale nr.5 din 19 ianuarie 2011 a T. B.-N. prin care a fost prelungită măsura arestării preventive față de aceștia.
Potrivit art. 155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpaților dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi de natură să justifice privarea de libertate.
Examinând actele și lucrările dosarului penal nr.661/P/2010 al P.ui de pe lângă T. B.-N., instanța constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă. Astfel, se constată că la dosar există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați în modalitatea descrisă în referatul procurorului. S. relevante sub aspectul dispozițiilor art.143 Cod procedură penală, declarațiile martorilor M. M. A., D. G., N. S. I., U. V. C., M. F., H. M. V., R. S., A. L. I., T. O. F., T. V. G.,M. R. I., M. I., D. D., L. A., D. D. A.
Ulterior luării măsurii arestării preventive, la data de (...) și respectiv (...), s-au extins cercetările și față de alte persoane din dosar pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și lovire, respectiv față de fratele inculpaților arestați, numitul C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă (f.233, f.235-237, f.247 și f.248).
De asemenea, ulterior luării măsurii arestării preventive față de inculpați prin O. din 13 ianuarie 2011, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comise asupra părții vătămate M. I. P., din infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal, art. 75 alin. 1 lit. a și c Cod penal în infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin.
1 și 2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i, alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. a și c Cod penal (privitor la inculpații C. D. și C. I.). Prin aceeași ordonanță procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice și a faptelor pentru care este cercetat inculpatul C. L., din infracțiunile de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.
1 Cod penal, art. 99 și urm. Cod penal, în două infracțiuni de tentativă de omor calificat, fiecare prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
Totodată, inculpații se află în continuare în situația prevăzută de art. 148 lit.";f"; Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Această din urmă împrejurare rezultă din natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, din urmările faptelor comise precum și din sentimentul de insecuritate ce ar putea fi creat în rândul comunității locale în situația în care cercetarea inculpaților ar avea loc în stare de libertate, în contextul în care infracțiunile de violență au luat amploare în ultima vreme și necesită o reacție mai fermă din partea organelor judiciare.
Prelungirea măsurii arestării preventive este justificată și de împrejurarea că în cauză au fost extinse cercetările penale (față de alte persoane) și este nevoie de administrarea unui material probator complex din care să rezulte înmod clar implicarea inculpaților în activitatea infracțională care face obiectul dosarului de față.
Probele care urmează a fi administrate în cauză în perioada următoare
(menționate în referatul procurorului cuprinzând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive) sunt dintre cele mai diverse și există posibilitatea reală ca inculpații să influențeze administrarea lor. Această temere există și a fost expusă pe larg de procuror în concluziile depuse cu ocazia soluționării propunerii de prelungire , fiind consemnată în practica și confirmată de probele dosarului, fiind concretizată în adoptarea ordonanței din 27 ianuarie 2011, de extindere a cercetărilor față de C. N. (fratele inculpaților) pentru comiterea infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prev.de art.261 alin.1 Cod penal (f.247).
Pentru considerentele arătate, tribunalul a apreciat că pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru a împiedica zădărnicirea aflării adevărului de către inculpați, prin influențarea unor părți sau martori, nu este oportună lăsarea lor în libertate.
Așa fiind, apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpații C. D. și C. I., în baza art.155 și urm.Cod procedură penală, instanța de fond a admis propunerea formulată de P. de pe lângă T. B.-N. și va prelungi această măsură cu încă 30 de zile, începând cu data de 21 februarie 2011, ora 12,26, față de ambii inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termenul legal inculpații C. D. și C. I. solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și în urma rejudecării cauzei, să se respingă propunerea P.ui de pe lângă T. B.-N. privind prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților.
În motivarea recursurilor se arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive prev.de art. 143, art.148 lit. f C.p.p. nu mai subzistă .Astfel faptele au fost săvârșite de inculpați ca urmare a atitudinii de provocare a părților vătămate. C. în stare de libertate a inculpaților nu ar împieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal având în vedere că urmărirea penală a fost finalizată, urmând să se prezinte materialul de urmărire penală. De asemenea inculpații au recunoscut faptele comise, nu au mai fost cercetați pentru fapte penale și cercetarea în stare de libertate a acestora nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică având în vedere că faptele comise au fost o reacție la atitudinea părților vătămate.
În subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și instituirea unor obligații printre care și aceea de interzicere a inculpaților să ia legătura cu părțile vătămate.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Prin Î. penală nr. 89/CC/26 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...) s-a admis propunerea formulată de procurorul din cadrul P.ui de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C. D. și C. I., cercetați pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 și 2
Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a și c Cod penal și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a , c Cod penal, pe durata a
29 de zile, începând cu data de (...), orele 12, 26 și până în ziua de (...) ora
12,26.
În raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor , desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În speță pericolul potențial se apreciază în raport de conduita inculpaților, gravitatea faptelor comise, modalitatea de comitere , locul savârșirii acestora,precum și rezonanța faptelor comise.
Și în prezent subzistă condițiile reglementate de art. 148 lit. f) C.p.p, astfel că faptele pentru care sunt cercetați inculpații prevăd pedepse ale închisorii mai de 4 ani, iar lăsarea acestora în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunilor comise , urmările acestora și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol pentru ordinea publică este ,desigur ,adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură a infracțiunii. Aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei .
Sub acest aspect existența pericolului poate rezulta , între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații , de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni,de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte similare de către alte persoane , în absența unei reacții ferme față de cei suspectați ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare ,la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură să creeze în opinia publică un sentiment de insecuritate , credința că justiția , cei care concurează la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, ca atare, cerința reglementată în cuprinsul art. 148 lit f C.p.p.este îndeplinită, măsura arestării fiind pe deplin justificată.
Motivele care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, iar prelungirea acestei măsuri prin prisma art 155 C.p.p.este justificată de necesitatea administrării unor probe esențiale pentru soluționarea legală a cauzei, așa cum de altfel a apreciat în mod pertinent și instanța de fond.
Referitor la existența anumitor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice ale inculpaților , respectiv poziția procesuală adoptată, starea de provocare invocată în apărare și absența antecedentelor penale, acestea vor fi relevante într-un moment ulterior trimiterii acestora în judecată când instanța va adopta o soluție conform art. 345 C.p.p.
Nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea nu este oportună raportat la cele expuse mai sus, precum și la disp. art. 139 C.p.p.
Astfel potrivit art. 139 C.p.p. o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea a arestării , s-au schimbat.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpaților sau a faptelor săvârșite de către aceștia , ceea ce în speță până în prezent nu s-a constatat.
În contextul celor expuse mai sus Curtea, în baza art.385 indice 15 pct.1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. D., născut la (...) si C. I., născut la (...), deținuți in Arestul IPJ B. N., împotriva încheierii penale nr. 16/CC din 15 februarie 2011 a T. B. N..
Se va stabili în baza art. 189 C.p.p. în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 (2x50) lei onorarii parțiale pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art 192 alin.2 C.p.p.va obliga pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. D., născut la (...) si C. I., născut la (...), deținuți in Arestul IPJ B. N., împotriva încheierii penale nr. 16/CC din 15 februarie 2011 a T. B. N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 (2x50) lei onorarii parțiale pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte
150 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...) .
PRES. JUDECĂTORI
I.A -C. M. D. P. A. D. L.
GREFIER M. G. -VARODI plecată în concediu semnează grefierul - șef Red. ICM/ICM
4 ex./ (...)
| ← Încheierea penală nr. 1647/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1877/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
