Decizia penală nr. 221/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 221/R/2011

Ședința publică din 22 februarie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : L. H., judecător

JUDECĂTORI : I. M.

: I. M.

GREFIER : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. V. G.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul A. C. D., împotriva deciziei penale nr.2./2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ului C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Dej pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.178 alin.2 C.penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. C. D. personal asistat de apărător ales, av.Axinte Gilioala, din cadrul Baroului B., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul ales al părților civile B. M. M. și B. A. L., av. R. C., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile B. M. M., B. A. L., partea responsabilă civilmente SC T. N. I. S. și chemații în garanție SC A. R. A. SA B. și SC A. R. A. SA C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. I. M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Instanța, constată că potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare cu părțile civile B. M. M., B. A. L., rezultă că acestea și-au schimbat adresa.

Apărătorul părților civile B. M. M. și B. A. L. învederează instanței că a luat legătura cu acestea și au cunoștință despre termenul de azi.

Instanța, având în vedere susținerile apărătorului părților civile conform căruia acestea au cunoștință despre termenul de judecată, constată procedura îndeplinită.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului sub aspectul laturii penale în sensul achitării inculpatului iar în cazul în care se va considera că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. A. că din probele depuse la dosarul cauzei nu rezultă vinovăția inculpatului la producerea faptei având în vedere că nici una dintre expertizele întocmite nu indică în mod cert că vinovat de producerea accidentului se face inculpatul. C. că în momentul în care instanța ser pronunță, trebuie să analizeze cauza sub toate aspectele ce au condus la săvârșirea infracțiunii astfel încât la dozarea pedepsei să țină cont de aceste aspecte. Depune motivele de recurs care să fie avute în vedere la soluționarea cauzei.

Apărătorul părții civile solicită respingerea recursului ca nefundat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțeidepuse la dosar, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport. Pe latură penală, apreciază că în mod corect s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului iar latura civilă a fost corect soluționată.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Rezultă din actele dosarului că cel vinovat de producerea accidentului este inculpatul și culpa exclusivă aparține acestuia. Ca stare de fapt s-a reținut că la o curbă deosebit de periculoasă, inculpatul, nu a respectat semnificația indicatoarelor succesive, a circulat cu o viteză de circa 70 km pe oră deși viteza în localitate era de numai 50 de km pe oră și în aceste condiții a ajuns să depășească axul drumului iar la revenire a intrat în coliziune cu autovehiculul condus de către victimă. Instanța de apel a analizat critic ambele expertize tehnice și a reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea evenimentului rutier. Și sub aspectul laturii civile este temeinică și legală pentru că s-a admis apelul inculpatului sub aspectul daunelor materiale acordate părții civile și a despăgubirilor periodice acordate părții minore.

Inculpatul A. C., având ultimul cuvânt, solicită achitarea lui.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 368/(...) a J. D. în temeiul art. 345 C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpatului A. C. D., fiul lui D. și M., născut la data de (...), în Bolintin Vale, jud.Giurgiu, CNP 1., domiciliat în C. M., jud.Giurgiu, fără antecedente penale, cetățenie română, studii școala profesională, ocupație mecanic, necăsătorit, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.

În temeiul art.71 C. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a și lit.b C.

În temeiul art.81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.

În temeiul art.71 alin.5 C. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

În temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

C. art. 346 alin.1 C.p.p. coroborat cu art. 998-999 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă și s-a dispus :

- obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.

N. I. S., cu sediul în B., str.Mohorului, nr.2, bl.143, sc.A, ap.33, sector 6 să plătească părții civile B. A. L., domiciliată în B. M., str.Petru R., nr.10, ap.16, jud.Maramureș, suma de 300 lei/lună, cu titlu de despăgubiri periodice, calculate de la data producerii accidentului, respectiv (...) și până la majoratul acesteia, precum și suma de 30.000 lei, cu titlu de daune morale.

- obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.

N. I. S. să plătească părții civile B. M. M., domiciliată în B. M., str.Petru R., nr.10, ap.16, jud.Maramureș, suma de 9730 lei, cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânzile legale calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a acestei sume, precum și suma de 30.000 lei, cu titlu de daune morale.

S-a constatat că Societatea de A. R. A. S., cu sediul în B., str.Nerva T., nr.3, bloc.M 101, etaj 10, sector 3, prin S. C., cu sediul în C.-N., str.Onisifor G., nr.1, jud.C., are calitatea de asigurător de răspundere civilă și a fostobligat asigurătorul să plătească părților civile despăgubirile materiale și daunele morale, precum și cheltuielile judiciare, în limita contractului de asigurare.

În temeiul art.193 alin.1 Cod proc.pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare suportate de partea civilă B. M. M., în cuantum de 6.000 lei, reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de deplasare.

În temeiul art. 191 alin.1 Cod proc. pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului, în sumă de 1500 lei.

S-a stabilit în favoarea avocatului din oficiu suma de 200 lei onorariu avocațial, care a fost plătit din fondul M.ui Justiției.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata către expert M. I. a sumei de 500 lei, reprezentând diferență onorariu expertiză.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 117/2007, pronunțată în dosar nr.2558/2005, Judecătoria

Dej a dispus condamnarea inculpatului A. C. D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 al.2 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în temeiul art.14 lit.b cod proc.penală, și art.998 cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T. N. I. S. B. la plata sumei de 9.730 lei RON despăgubiri către partea civilă B. M. M., la plata sumei de 15.000 lei RON cu titlu de daune morale în favoarea aceleași părți civile, la plata rentei viagere în cotă de ¼ parte /lună din venitul net lunar, începând cu data producerii accidentului 11 mai 2004 și până la majoratul minorei (parte civilă), la plata sumei de 15.000 lei RON, cu titlu de daune morale, în favoarea aceleași părți civile, la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă B. M. M. în sumă de

2.863.61 lei RON . S-a constatat calitatea de asigurător de răspundere civilă a S.-R. A. S.-S. B., ce răspunde pentru plata despăgubirilor civile în limita contractului de asigurare de răspundere civilă auto și s-a dispus obligarea asigurătorului să plătească părților civile în limita contractului de asigurare sumele menționate (despăgubiri materiale,daune morale). În temeiul art.191 cod proc.penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului în sumă de 1.200 lei RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Dej a avut în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, precum și probele administrate cu ocazia efectuării cercetării judecătorești.

În cursul urmăririi penale, în dosarul nr. 626/P/2004 Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a administrat următoarele categorii de probe: procesul- verbal de cercetare a locului faptei (f.10-14), schița locului faptei (f.13), raport de constatare medico legală (f.16-18), declarații inculpat (f.23-27), buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.29), proces verbal de predare-primire disc tahograf (f.30), proces-verbal de verificare tehnică (f.31-33), declarații martori (f.34-35,56-58), planșă fotografică (f.37-39, 59-61), raport de expertiză tehnică judiciară (f.41-54), declarație parte civilă(f.55), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, contract individual de muncă.

Totodată, părțile vătămate B. M. M., în calitate de soție supraviețuitoare

și B. A. L., în calitate de fiică minoră a victimei, s-au constituit părți civile, astfel: pentru minoră suma de 4.000.000 lei vechi lunar, cu titlu de despăgubiri periodice, calculate de la data producerii accidentului și până lamajorat, precum și suma de 300.000.000 lei vechi, cu titlu de daune morale, partea vătămată B. M. M. a solicitat despăgubiri globale de 110.000.000 lei vechi, cu titlu de daune materiale (cheltuieli de înmormântare, parastase),

300.000.000 lei vechi, cu titlu de daune morale și suma de 6.000.000 lei vechi, reprezentând onorariul avocațial în faza urmăririi penale.

În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați inculpatul A. C. D., la data de (...) ( fila 93) și martorii V. I., V. C., T. S. (filele 140-142).

Reprezentanta părților civile, la termenul de judecată din data de (...) a învederat instanței că părțile civile solicită în plus, față de sumele consemnate în cuprinsul rechizitoriul, suma de 15.000.000 lei vechi. În dovedirea pretențiilor civile, s-au depus la dosar adrese din partea angajatorului victimei, privind veniturile realizate de victimă, precum și copie după cartea de muncă a victimei (filele 104, 166-169), au fost depuse copii după chitanțele privind cheltuielile efectuate de partea civilă B. M. (filele 144-150, 171-176), inclusiv dovada cheltuielilor de deplasare (fila 249), cupon pensie parte civilă B. M. M. (fila 151), decizie privind acordarea pensiei de urmaș pentru partea civilă B. A. L. (fila 152), certificat de naștere al părții civile B. A. L. (fila 153), certificat de deces al victimei (fila 154), Totodată, s-a dispus audierea martorului B. R. C. (fila 226).

Prin decizia penală nr.433/A/2007 a T.ului C., pronunțată în dosar nr.(...), au fost admise apelurile declarate de inculpat, partea responsabilă civilmente și părțile civile, împotriva sentinței penale nr.117/(...) a J. D., fiind desființată în întregime și trimisă cauza spre rejudecare.

În motivare, s-a reținut că la termenul din data de (...) inculpatul, prin avocat ales, a solicitat în probațiune efectuarea unei noi expertize, cerere pusă în discuția părților, instanța de fond prorogând a se pronunța după audierea martorilor încuviințați, cu toate acestea, după epuizarea probatoriului testimonial, instanța de fond a omis a se pronunța asupra cererii formulate. Ca urmare, s-a constatat că judecata pe fond a avut loc cu încălcarea disp.art.6

Cod penal și art.197 alin.4 Cod procedură penală, apreciindu-se că se impune efectuarea unui nou raport de expertiză.

Cu ocazia rejudecării, prezenta cauză penală a fost înregistrată pe rolul

J. D. la data de (...) sub nr. (...).

Părțile civile, prin avocat ales, au arătat că își mențin pretențiile formulate, înțelegând să majoreze cuantumul acestora la suma de 500 milioane lei vechi pentru fiecare parte, cu titlu de daune morale.

În cauză a fost efectuată cercetarea judecătorească, după cum urmează: la termenul de judecată din data de (...) au fost audiați martorii V. I. și T. Ș.

(filele 404, 405), la termenul de judecată din data de (...) a fost audiat inculpatul A. C. D. (fila 420), a fost încuviințată proba cu expertiza, la data de (...), respectiv (...), fiind depus la dosar raportul de expertiză întocmit în cauză de expert M. I. (filele 486-493, 504-511), completat cu răspuns la obiecțiuni (filele 561-565).

La data de (...), Societatea de A. R. A. S., chemată în judecată în calitate de asigurator a depus note scrise, la data de (...), inculpatul, prin apărător desemnat din oficiu, a depus concluzii scrise, iar la data de (...), părțile civile B. M. M. și B. A. L., prin avocat ales, au depus concluzii scrise, anexând copii după înscrisuri justificative a cheltuielilor efectuate cu ocazia rejudecării cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:

În fapt, la data de (...), în jurul orei 23,00, inculpatul A. C. D., aflându-se la volanul autoutilitarei cu nr.de înmatriculare (...), care tracta remorca cu nr.de înmatriculare (...), ansamblu aparținând SC T. N. I. S. B., pe raza localității C., județul C., pe direcția B.-M.- D., pe drumul național DN 1 C la km.72 + 200 m, rulând în condiții de carosabil umed, a pătruns într-o curbă deosebit de periculoasă, la dreapta, semnalizată prin indicatoare succesive, cu depășirea axului drumului, reprezentat printr-o linie continuă, iar în dreptul imobilului cu nr.84/B din localitatea C., observând că din sens opus se apropie autoutilitara (...), marca MERCEDES BENZ, a încercat să revină pe sensul său de mers, acroșând însă cu remorca cabina autovehiculului ce venea din sens opus, menționat anterior. În urma impactului, cabina autovehiculului marca MERCEDES BENZ, aparținând SC.DACIA I. S. cu sediul în Tăuții Măgheruș, jud.Maramureș, condus în momentul impactului de victima B. M. C., a fost distrusă în proporție de 90 %, iar șoferul a decedat.

C. raportului de constatare medico legală nr. 2816/III/232 din data de

(...), întocmit și emis de I. C.-N. (f.16), moartea victimei B. M. C., în vârstă de

34 ani, a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii interne generate de ruptura aortei și dilacerarea ficatului. Medicul legist a opinat că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, în interiorul unui autovehicul în condițiile unui accident rutier.

Cercetarea locului producerii accidentului a reliefat faptul că acesta s-a produs în condiții meteo-rutiere nefavorabile, respectiv pe timp de noapte, cer înnorat, vizibilitate redusă și carosabil umed, însă potrivit declarației martorului V. I., segmentul de drum respectiv era iluminat artificial. Pe segmentul de drum în discuție a fost găsită autoutilitara victimei, situată pe mijlocul carosabilului, cu fața orientată spre B. M., iar autoutilitara condusă de inculpat se afla oprită cu partea din față în șanțul aferent părții drepte a carosabilului, direcția B. M.-D., iar remorca cu nr. de înmatriculare (...), care se afla cuplată la autoutilitara (...), staționa pe partea dreaptă a drumului, prezentând următoarele avarii: geantă roată stângă față îndoită, cauciuc stânga față rupt, oblon față distrus, dislocat, oblon lateral stânga față rupt, dislocat, stâlp stânga față rupt, podea stânga față îndoită, prelată ruptă, bară bicicliști laterală stângă ruptă, suport aripă și apărătoare stânga față îndoite, oblon lateral stânga spate zgâriat, stâlpi superiori lateral stânga și spate stânga rupți, scânduri laterale oblon stânga rupte.

Verificarea stării tehnice a remorcii ansamblului de vehicule condus de inculpat a pus în evidență un sistem de frânare bun și o uzură peste limita admisă a cauciucurilor față dreapta, motiv pentru care în aceeași zi, înainte cu câteva ore de producerea accidentului rutier, lucrători din cadrul S.ui P. Rutiere C. l-au sancționat contravențional pe inculpat, fiind ridicat certificatul de înmatriculare, eliberându-i-se inculpatului o dovadă înlocuitoare, valabilă

15 zile de la data emiterii (fila 36 din d.u.p.).

Autoutilitara marca MERCEDES BENZ cu nr. de înmatriculare (...), condusă de victimă, a prezentat cabina față distrusă în proporție de 90 %, cufărul distrus în proporție de 70 %, precum și distrugeri ale sistemelor de direcție și frânare.

Din procesul verbal de cercetare a locului faptei, întocmit de organele de cercetare, după producerea accidentului, însoțit de schița aferentă (filele 11-15 d.u.p.), rezultă că, pe segmentul de drum în discuție s-a descoperit faptul că roțile stânga ale remorcii (...), tractate de autoutilitara inculpatului, au creat pe carosabilul umed o urmă de frânare în lungime de 22,50 m, având ca punct de pornire pe axul drumului și continuare pe contrasens, în direcția înspre D., urmă a cărei terminație a fost localizată tot pe contrasens, respectiv pe sensul de drum pe care rula autovehiculul victimei. Prezența acestor urme pe sensul contrar de mers, executate de remorca autoutilitarei conduse de inculpat,denotă o deplasare neregulamentară a acesteia în momentele premergătoare accidentului. De asemenea, rezultă că distanța dintre urma de frânare, creată de roțile stânga ale remorcii inculpatului, pe sensul contrar de mers în partea sa finală și axul drumului, măsurată perpendicular pe acest din urmă reper a fost de 0,95 m. A mai fost descoperită o urmă de frânare lungă de 28 m., lăsată pe carosabilul umed de către roată spate stânga a autoutilitarei (...), condusă de inculpat, urmă care pornește de pe axul drumului, continuă pe contrasens și se termină la roata stângă spate a acesteia, în poziția sa finală, conform schiței atașate la dosar. De asemenea mai rezultă că roata stângă spate a autoutilitarei conduse de victimă a creat pe sensul de mers corespunzător direcției de deplasare D.- B. M. o urmă de frânare de 3,10 m lungime, al cărei început a fost localizat la 1,30 m față de axul drumului.

Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cursul cercetării judecătorești, astfel cum au fost completate prin răspunsul la obiecțiuni, impactul dintre cele două vehicule s-a produs în zona axului drumului, în condițiile în care autoutilitara cu nr.de înmatriculare (...), precum și remorca tractată de aceasta, cu nr. de înmatriculare (...), s-au deplasat peste axul drumului cu aproximativ 0,5-1 m, inculpatul executând ca urmare a sesizării unei stări de pericol, o manevră de intrare pe banda lui de circulație prin virare spre dreapta și frânare. Se mai arată de către expert și faptul că, ansamblul autocamion-remorcă este proiectat prin construcție în așa fel încât în timpul deplasării remorca să urmeze traiectoria autocamionului trăgător, deci nu este posibil ca autocamionul să se deplaseze pe o traiectorie, iar remorca pe care o tractează pe o altă traiectorie.

De asemenea, potrivit declarațiilor martorilor V. I. și T. Ș., după momentul impactului, camioneta, respectiv mașina condusă de victimă, a rămas pe sensul său de mers, respectiv pe partea dreaptă a drumului pe direcția D.-B.-M.

Ca urmare, coroborând concluziile expertului menționate anterior cu prezența urmelor de frânare ale roților remorcii pe contrasens (potrivit procesului verbal de cercetare a locului faptei, întocmit de organele de cercetare, după producerea accidentului, însoțit de schița aferentă), precum și cu declarațiile martorilor privind locul situării mașinii victimei după impact, instanța apreciază că în speță s-a făcut dovada faptului că inculpatul a circulat atât anterior, cât și în momentul impactului, în mod neregulamentar, cu încălcarea axului drumului, circulând pe contrasens, fapt ce a determinat producerea accidentului ce a avut ca urmare moartea victimei.

În ceea ce privește viteza de deplasare a celor două mașini implicate în accident, instanța de fond a reținut că, potrivit tahografului, la momentul impactului, inculpatul conducea cu o viteză de aproximativ 70 km./h, viteză care depășea viteza regulamentară permisă în zonă, de 50 km./h, însă potrivit concluziilor expertului M. I., pe de o parte nu a putut fi determinată cu exactitate viteza de deplasare a vehiculelor implicate, iar pe de altă parte nu viteza a fost elementul care a determinat producerea accidentului, ci modul defectuos în care au circulat cele două vehicule în zona accidentului.

Cu privire la culpa părților, expertul apreciază că accidentul s-a produs datorită culpei comune a celor doi conducători auto. În argumentarea culpei inculpatului, se arată că acesta a frânat și a virat spre dreapta pentru a intra pe banda lui de circulație, iar în argumentarea culpei victimei, se arată că aceasta a virat brusc spre stânga intrând în colțul din stânga față al remorcii.

Față de aceste constatări, instanța de fond a reținut pe de o parte faptul că inculpatul a circulat pe contrasens, iar victima a virat spre stânga, fără însă a trece de sensul său de mers, neprezentând relevanță în speță împrejurarea căvictima ar fi avut loc suficient de a se deplasa în siguranță, mai înspre partea dreaptă a drumului, putându-se folosi chiar și de acostament. R. prezintă faptul că inculpatul a circulat neregulamentar pe sensul opus de mers, neputându-se stabili care este motivul deplasării spre stânga a victimei, nici consecințele care s-ar fi produs cu exactitate dacă inculpatul ar fi circulat regulamentar, iar victima s-ar fi deplasat spre stânga. C. este că impactul care a determinat moartea victimei a avut loc din cauza faptului că remorca tractată de autoutilitara condusă de inculpat se afla pe contrasens. Ca urmare, instanța nu a reținut concluziile expertului privind culpa comună a celor două părți implicate în accident, apreciind că, în speță, raportat la conduita inculpatului în calitate de conducător auto, coroborată cu dinamica producerii accidentului, culpa în producerea morții victimei aparține exclusiv inculpatului, iar culpa victimei nu a fost demonstrată prin măsurători și calcule de specialitate, concluzia expertului în acest sens bazându-se pe interpretări proprii și speculații. Este posibil astfel ca victima să fi efectuat brusc o manevră la stânga la momentul în care a sesizat starea de pericol, apreciind că poate ocoli autovehiculul care venea pe contrasens, prin partea stângă a carosabilului.

Instanța de fond a reținut că potrivit prev. art. 129, art.135 al.1, art.154 al.1, art.155 al.1 și art.158 lit.c din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr.195/2002, în vigoare la momentul producerii accidentului (respectiv HG nr.85/2003), prevederi care se regăsesc în cuprinsul art.29, 31, 41, 47, 49 din OUG nr.192/2002, în vigoare în prezent, precum și în cuprinsul art.77, alin.2,

121, 123 din Regulamentul de aplicare a ordonanței, respectiv HG 1., în vigoare în prezent, în speță se impuneau a fi respectate următoarele reguli de circulație:

Art.129: „Conducătorii sunt obligați să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile";.

Art.135 alin.1: „pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continuă, simplă sau dublă și peste marcajul pentru spații interzise";.

Art.154 alin.1: „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare";.

Art.155 alin.1: „limita maximă de viteză în localități este de 50 km./h";. Art.158 lit.c: conducătorii de vehicule sunt obligați să reducă viteza, dacă prevăd un pericol în următoarele situații: c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate";.

Aceasta fiind situația de fapt reținută, se poate constata că inculpatul a circulat pe drumurile publice, cu încălcarea regulilor de circulație pe drumurile publice, cu depășirea axului drumului, reprezentat printr-o linie continuă, fapt ce a atras impactul dintre cele două vehicule și a cauzat moartea victimei.

În drept, fapta inculpatului A. C. D. care, în data de 11 mai 2004, în jurul orei 23,00 a condus ansamblul de vehicule format din autoutilitara cu nr. de înmatriculare (...), care tracta remorca cu nr. de înmatriculare (...), aparținând S.C T. N. I. S. B., pe raza localității C., județul C., pe DN 1C, în mod neregulamentar, respectiv cu încălcarea prevederilor art.129, art.135 al.1, art.154 al.1, art.155 al.1 și art.158 lit.c din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr.195/2002, în vigoare la acea dată, fapt ce a determinat pătrunderea pe contrasens și acroșarea autoutilitarei marca MERCEDES BENZ cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea SC DACIA I. S. Tăuții Măgheruș, județ

Maramureș, condusă regulamentar de victima B. M. C. care ulterior a șidecedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev.și ped. de art.178 al.2 din Codul penal.

Sub aspectul laturii obiective, fapta ilicită a inculpatului A. C. D. de a conduce un autovehicul cu nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice, fapt ce a determinat acroșarea autoutilitarei condusă de victimă, provocând decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție, sub forma culpei în accepțiunea art. 19 alin.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 alin.1 Cod penal și anume: dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului care nu are antecedente penale, și a aplicat o pedeapsă îndreptată spre minimul special. Astfel, raportat la cele arătate mai sus, la limitele speciale ale pedepsei, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul A. C. D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 al.2 Cod penal.

În temeiul art.71 C. instanța de fond i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a și lit.b C., pe durata executării pedepsei, datorită vinovăției și a conduitei necorespunzătoare profilului moral cerut unei persoane care candidează pentru o funcție publică. Instanța nu i-a interzis inculpatului și exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza I-a, c, d și e C., întrucât săvârșirea prezentei infracțiuni de ucidere din culpă nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul superior al copilului sau care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator, sau a dreptului de a alege, neavând legătură nici cu eventuala profesie sau ocupație a inculpatului.

Având în vedere întrunirea cumulativă a condițiilor legale pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, și anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum și aprecierea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, instanța de fond, în baza art.81 C., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C., și în temeiul art.71 alin.5 C., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

În temeiul art.359 C.proc.pen. instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. a căror nerespectare va avea ca urmare revocarea suspendării.

Sub aspectul laturii civile, conform art. 346 alin.1 C.p.p. coroborat cu art. 998-999 Cod civil, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul despăgubirilor materiale, partea civilă B. M. M. a solicitat suma de 9730 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și dobânda legală de la data producerii accidentului și până la stingerea obligației de debit. C. înscrisurilor doveditoare de la dosar, suma de 9730 lei reprezintă toate cheltuielile legate de înmormântare și parastase, suportate de partea civilă B. M. M., soția victimei.

Ca urmare, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 9730 lei, cu titlu de despăgubiri. În ceea ce privește dobânda legală, instanța a dispus acordarea acesteia, însă raportat la data rămânerii definitive a hotărârii, când creanța va deveni certă, lichidă și exigibilă și până la achitarea integrală a acestei sume. Totodată, partea civilă minoră B. A. L., care va fi lipsită de sprijinul material altatălui său, urmează a fi despăgubită lunar de către inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente, cu suma de 300 lei/lună, calculată de la data producerii accidentului, respectiv (...) și până la majoratul acesteia, iar în privința dobânzii legale solicitate de la data producerii accidentului și până la majorat, instanța de fond a constatat că acest capăt de cerere este neîntemeiat, ținând cont de faptul că nu se poate pune problema acordării dobânzii pentru neplata unei despăgubiri lunare care nu era certă, lichidă și exigibilă.

În ceea ce privește daunele morale, este foarte greu de cuantificat în bani durerea provocată soției și fiicei minore a victimei. Repararea integrală a prejudiciului în domeniul daunelor morale nu poate avea decât un caracter aproximativ, raportat la prejudicii care nu au conținut economic și nici echivalent bănesc. În acest scop, s-a avut în vedere importanța valorii lezate

(suprimarea vieții soțului și tatălui, pierderea bucuriei părților civile de a avea un soț și un tată, lipsa sprijinului victimei, vârsta fragedă a părții civile minore), dar și gradul de culpă al inculpatului, instanța apreciind astfel că suma de 30.000 lei pentru fiecare parte civilă, acordată cu titlu de daune morale, va constitui o justă compensație pentru suferințele morale suferite de părțile civile ca urmare a decesului soțului, respectiv tatălui. Instanța de fond a dispus astfel obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru partea civilă B. M. M., soția victimei, precum și la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru partea civilă B. A. L., fiica victimei.

Cât privește situația asigurătorului citat în proces, Societatea de A. R. A. S., instanța de fond a reținut că răspunderea societății de asigurare este antrenată în baza prev. Legii 136/1995 și ale celorlalte acte normative din materia asigurării de răspundere civilă obligatorie, în raport de care asiguratorul este chemat să stea în proces alături de asiguratul său, față de persoana păgubită. Din analiza acestor dispoziții rezultă că în cazul producerii unui accident de circulație având ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, răspunderea civilă delictuală bazată pe art.998 cod civil, a celui care din fapta sa a cauzat efectele păgubitoare coexistă cu răspunderea contractuală a asiguratorului întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile legale. Potrivit prevederilor legale în materie, riscul asigurat, prin efectul încheierii poliței obligatorii de răspundere civilă, constă în accidentul ca delict cauzator de prejudicii, terțelor persoane, eveniment care potrivit legii civile angajează răspunderea asiguratorului și pentru care asiguratorul acordă despăgubiri. Astfel, instanța de fond a constatat calitatea de asigurator de răspundere civilă a S. de A. R. A. S., ce răspunde pentru plata despăgubirilor civile în limita contractului de asigurare de răspundere civilă auto și l-a obligat pe asigurator să plătească părților civile despăgubirile materiale și daunele morale, precum și cheltuielile judiciare, în limita contractului de asigurare.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare, în temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în solidar cu partea responsabilă, în sumă de 1500 lei, raportat la culpa sa procesuală și, mai ales la durata mare în timp a procesului penal, fiind totodată stabilită în favoarea avocatului din oficiu suma de 200 lei, cu titlu de onorariu avocațial, care se va plăti din fondul M.ui Justiției. F. în culpă procesuală, inculpatul își va suporta propriile cheltuieli judiciare.

Ca urmare a faptului că instanța a încuviințat onorariul expertului în cuantum de 1000 lei, iar inculpatul a achitat la dosar doar avansul în cuantum de 500 lei, instanța de fond a dispus totodată obligarea inculpatuluiîn solidar cu partea responsabilă civilmente la plata către expert M. I. a sumei de 500 lei, reprezentând diferență onorariu expertiză.

În temeiul art. 193 alin. 1 Cod proc.pen., inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare suportate de partea civilă B. M. M., în cuantum de 6.000 lei, reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de deplasare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul A. C. D. solicitând în principal achitarea sa în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, exonerarea inculpatului de la plata despăgubirilor pretinse de partea civilă, exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată pretinse de partea civilă conf. disp. art.349, rap. la art.193 Cod procedură penală,obligarea asiguratorului de răspundere civilă la plata despăgubirilor și a cheltuielilor de judecată în favoarea părții civile în limita dovezilor depuse la dosar, conf. disp. art.49, 50, 51 și 54 din Lg.nr.136/1995, iar în subsidiar rejudecarea cauzei de către Judecătoria Dej, conform disp, art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală.

În motivarea căii de atac promovate, inculpatul a arătat următoarele:

În data de (...) în jurul orelor 23,10 circula la volanul autoutilitarei având nr. de înmatriculare (...) care tracla remorca cu nr. de înmatriculare (...) din direcția B. M. spre D. În momentul în care a ajuns în localitatea C., în curbă la dreapta în pantă, a intrat în coliziune cu autoutilitara cu nr. de înmatriculare (...) condusă de către B. M. C., impactul s-a produs prin lovirea autoutilitarea

(...) de coltul stânga fața a remorcii pe care el o tracta.

Învederează faptul ca organele de anchetă care au făcut cercetarea la fata locului au efectuat toate constatările în lipsa sa, el fiind transportat la spital în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, rezultatul fiind 0 alcool. În momentul în care s-a întors la locul faptei a constatat ca toate măsurătorile erau efectuate și Procesul verbal era deja întocmit de către organele de poliție, spunându-i-se că trebuie să semneze actele. A precizat ca nu este de acord cu cele menționate în Procesul verbal de cercetare la fata locului și a avut o altercație destul de puternică cu șeful de post al P. C. care i- a spus că dacă nu-l semnează, nu va primi Dovada pentru a putea conduce 15 zile și nu va mai putea pleca cu mașina de acolo. F. în stare de șoc după producerea accidentului și aflând că celălalt conducător auto a decedat între timp la spital, fiind înconjurat de colegii decedatului care au ajuns la fața locului și de familia acestuia, a semnat acel Proces-Verbal, în acel moment singura sa dorință fiind să se termine totul, nemaiavând putere să se contrazică cu toți acei oameni care îl înconjurau și îl îndemnau să semneze actele.

Deși a arătat polițiștilor care au făcut cercetarea la fața locului că urma de frânare de la o roată de pe partea stângă, care spun polițiștii că este a sa este o urmă care are noroi pe ea și deci nu are cum să fie urma lăsată de inculpat pentru ca afară ploua și burnița iar el venind de la B. M. cu mașina sa a mers numai pe asfalt și nu putea avea noroi, nu au ținut cont de acest lucru.

Mai mult, din planșa foto 1 efectuată la locul faptei se poate observa ca roțile auto (...) sunt virate maxim către stânga iar cercetările efectuate și consemnate în Procesul verbal de cercetare la fața locului la fila 3 menționează ca exista o urmă de frânare lăsată pe acostament de roata stânga spate a autoutilitarei (...), în lungime de 3,10 m pe sensul de mers al acesteia, ceea ce conduce la concluzia că șoferul acestei autoutilitare a pierdut controlul volanului din moment ce a ajuns cu roata STÂNGA SPATE PE ACOSTAMENT iar în momentul în care și-a dat seama că a ieșit de pe șosea a virat brusc către stânga, astfel încât a intrat în coliziune cu remorca pe care el o tracta, altfel nuse explică de ce nu s-au atins oglinzile, cu atât mai mult cu cât autoutilitara (...) este astfel construită încât are cabina mai îngustă decât restul caroseriei, iar oglinzile laterale sunt cu cca. 50 de cm. în afara caroseriei pentru a asigura vizibilitatea în spate.

De asemenea, menționează că ansamblul auto pe care il conducea este astfel conceput ca în momentul în care se merge în linie dreapta roțile urmează aceiași traiectorie, atât cele ale vehicolului trăgător, cat și ale remorcii, iar în viraje tendința este de a se deplasa remorca spre interiorul curbei iar nicidecum spre exterior, remorca descriind întotdeauna un arc de cerc mai mic decât vehicolul trăgător. Ori nu avea cum să ajungă autoutilitara (...) cu partea din față peste axul drumului cu cca 0,5 m, pe banda sa de mers decât dacă șoferul care o conducea a intrat pe contrasens.

Procesul verbal de cercetare la fața locului la fila 3 menționează ca s-a constatat o urmă de frânare perpendicular pe axul drumului de cca l,30 m., fapt ce întărește convingerea că acest autovehicul a pierdut direcția de mers.

Precizează că autoutilitara (...) nu avea tahograf deci nu s-a putut stabili viteza cu care se deplasa, iar în momentul în care s-au efectuat expertizele tehnice autoutilitara nu mai exista, fiind dată la fier vechi, astfel încât nu se poate ști dacă avea vreo defecțiune la sistemul de frânare, la sistemul de direcție sau orice altă defecțiune care să lămurească traiectoria ciudată pe care a avut-o în momentul impactului.

În plus, nu există o schiță a accidentului care să lămurească măcar parțial ceea ce s-a întâmplat.

În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului și achitarea inculpatului pentru motivele arătate mai sus.

Prin decizia civilă nr. 2. din 17 ianuarie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...)al T.ului C., în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală a fost admis apelul declarat de inculpatul A. C. D., domiciliat în loc. C. M., jud. Giurgiu împotriva sentinței penale nr. 368/(...) a J. D. care a fost desființată în ce privește latura civilă a cauzei numai cu privire la cuantumul despăgubirilor civile - daune materiale la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile B. M. M., respectiv a despăgubirilor civile periodice acordate părții civile B. A. L.

Pronunțând o nouă hotărâre sub aceste aspecte:

143. sc. A, ap.33, sector 6 să plătească în favoarea părții civile B. M. M., domiciliată în mun. B. M., str. Petru R., nr. 10, ap. 16, jud. Maramureș suma de 4665,8 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC

T. N. I. S. să plătească în favoarea părții civile B. A. L., născută la data de (...), domiciliată în mun. B. M., str. Petru R., nr. 10, ap. 16, jud. Maramureș ¼ din venitul minim pe economie, defalcat pe perioade, începând cu data producerii accidentului - (...) și până la majoratul minorei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, aactelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat că apelul a fost fondat însă doar în ceea ce privește latura civilă acauzei, nu în sensul exonerării inculpatului de la plata despăgubirilor civile către părțile civile, ci în sensul diminuării acestora la măsura în care au fost dovedite.

În ceea ce privește dinamica producerii accidentului și stabilirea culpei fiecărui conducător auto, deși prima instanță nu explică de ce anume a ales a doua expertiză tehnico-științifică în defavoarea primeia, a considerat că în mod corect s-a stabilit apartenența culpei în producerea accidentului doar inculpatului nu și victimei. Și aceasta deoarece niciuna dintre cele două expertize nu explică în ce anume ar consta din punct de vedere legal culpa victimei. Aceasta nu pare să fi încălcat vreun text de lege privind circulația pe drumurile publice, prin urmare indiferent de faptul că a pierdut controlul volanului - după cum susține inculpatul sau a tras de volan în mod inexplicabil spre stânga în loc să vireze dreapta - după cum susține expertul M., cât timp a făcut toate aceste manevre pe banda sa de mers, nu are cum să fie vinovat de producerea accidentului. Rezultă așadar că dacă inculpatul nu ar fi circulat pe contrasens cu vehiculul trăgător, remorca urmând aceeași traiectorie cu acesta, nu ar fi intersectat traiectoria vehiculului condus de victimă și accidentul nu s-ar fi produs. Menționăm că afirmația expertului cum că accidentul tot s-ar fi produs, chiar dacă inculpatul nu circula pe contrasens, datorită modului defectuos în care circula victima, este o simplă supoziție, o situație ipotetică, astfel cum el însuși recunoaște (f. 561). De asemenea, menționăm că este puțin probabil ca victima să fi încălcat dispozițiile art. 41 pct. 1 din OUG 195/2002, respectiv obligația de a conduce cât mai aproape de partea dreaptă a carosabilului, deoarece dacă ar fi circulat cât mai aproape de partea stângă oglinzile retrovizoare laterale ale celor două autovehicule s-ar fi atins, mai ales că cea a autoutilitarei victimei este mult ieșită în afară din cauză că autoutilitara are cabina mai îngustă decât remorca.

Apoi, s-a considerat că nu are nicio relevanță faptul că inculpatul nu a fost prezent la fața locului cu ocazia cercetării efectuate de poliție deoarece, conform art. 129 alin. 2 din Codul de procedură penală, participarea sa nu este obligatorie, având loc doar când e necesară în opinia organului care efectuează cercetarea, ceea ce nu a fost cazul în speță, poliția considerând că este mai important să i se recolteze de urgență probe biologice.

Nu a putut fi luată în considerare expertiza tehnico-științifică întocmită de expertul S. S. deoarece concluzia acestuia este că accidentul s-a produs din culpa victimei fără însă a se da o explicație plauzibilă motivului pentru care depășirea vitezei legale de către inculpat și intrarea acestuia pe contrasens nu au nicio relevanță.

Contrar a ceea ce susține expertul M., tribunalul a considerat că accidentul s-a produs, și din cauza faptului că inculpatul nu a respectat semnificația indicatorului „curbă deosebit de periculoasă"; și a continuat să circule cu o viteză ridicată, de altfel cu 20 de km/oră mai mult decât viteza legală în localitate, în loc să încetinească până la limita evitării oricărui pericol într-o astfel de curbă fără vizibilitate (art. 158 lit. c). Textul de lege menționează sintagma „dacă prevăd un pericol";, însă condițiile acesteia sunt îndeplinite raportat la faptul că afară ploua și burnița, iar inculpatul trebuia să prevadă că într-o curbă fără vizibilitate, deosebit de periculoasă, pe carosabil umed și alunecos, pe timp de noapte, cu viteză excesivă, există un pericol serios de accidente.

Este posibil ca și victima să fi avut culpă în producerea accidentului, circumstanțele acestuia ducând spre concluzia că ambii conducători auto

„tăiau"; curba, însă culpa victimei nu a fost și nici nu poate fi demonstrată. Autovehiculul condus de victimă nu a avut tahograf pentru a se stabili cu ce viteză circula și dacă victima a respectat timpii legali de odihnă și a fost distrusîn proporție de 90% astfel că nu se poate verifica nici împrejurarea dacă avea vreo defecțiune la sistemul de direcție sau la cel de frânare.

Faptul că autoutilitara victimei a lovit doar remorca ansamblului de vehicule, condus de inculpat, se datorează faptului că acesta din urmă a descris un arc de cerc, conform curbei, dar o parte din arcul de cerc a depășit linia continuă, deci s-a aflat pe contrasens, inculpatul a realizat acest lucru și a început manevra de reintrare pe propriul sens însă, pe aceeași traiectorie, a apucat să treacă doar autovehiculul trăgător, colțul din stânga al remorcii fiind izbit de autoutilitara condusă de victimă.

În condițiile în care doar culpa inculpatului a putut fi demonstrată, acesta a fost considerat singurul responsabil pentru accidentul rutier a cărui victimă a fost B. M. C., condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani fiind legală și temeinică. Nu s-a impus nici măcar reducerea pedepsei, instanța de fond aplicând minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 197 alin. 2 din Codul penal, doar lipsa antecedentelor penale ale inculpatului nejustificând reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că prima instanță nu a motivat acordarea daunelor materiale în favoarea părții civile B.

M., în cuantumul de 9300 lei, neexplicând nici de ce a acordat fiicei victimei suma de 300 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice.

Examinând mijloacele de probă administrate cu privire la daunele materiale acordate soției victimei, tribunalul a constatat că actele de la dosarul cauzei - cheltuieli de înmormântare, parastase, amenajare mormânt etc. (f.

144, 145, 147, 148, 149, 150 primul dosar) dovedesc doar pretenții în cuantum de 4665,8 lei, declarația martorului B. R. C. (f. 226 din primul dosar) suprapunându-se peste înscrisuri, ultimele având prioritate deoarece dovedesc în mod cert suma achitată de partea civilă pentru parastasul de 6 luni și cel de un an de la moartea victimei.

În ceea ce privește prestațiile periodice acordate fiicei victimei, s-a reținut că contribuția victimei (șofer la o firmă de trasnporturi) la întreținerea fiicei sale minore trebuie stabilită în funcție de veniturile cu caracter stabil pe care victima le realiza. Ori, din actele dosarului (f. 166) reiese doar că victima primea salariul minim pe economie în cuantumul din anul morții - 2004, de

280 lei, precum și o diurnă în funcție de deplasările în străinătate pe care le realiza. Nu s-a stabilit câte deplasări în străinătate efectuase victima în ultimele 6 luni, anterioare decesului, dacă acestea aveau caracter de continuitate și dacă victima mai rămânea cu bani după ce folosea diurna pentru masă, cazare și alte cheltuieli în străinătate. Drept urmare diurna nu poate fi luată în considerare la stabilirea veniturilor realizate de victimă, instanța trebuind să se raporteze doar la venitul minim pe economie, ceea ce înseamnă că victima nu putea asigura întreținerii fiicei sale 300 lei lunar.

Raportat la dispozițiile art. 86 și 94 din Codul familiei, dacă victima ar fi trebuit să plătească în favoarea fiicei sale în mod legal o pensie de întreținere, pensia - prestație periodică - nu putea depăși ¼ din veniturile pe care victima le realiza lunar. Ceea ce înseamnă că părții civile B. A. L. i se cuvine suma aferentă unei pătrimi din venitul minim pe economie, venit care s-a modificat și se va modifica până la împlinirea vârstei de 18 ani de către aceasta (280 lei pentru anul 2004, 310 lei pentru anul 2005, 330 lei pentru anul 2006, 390 lei lunar pentru anul 2007, 500 lei lunar pt. perioada ianuarie - iunie 2008, 540 lei lunar pt. perioada iulie - decembrie 2008, 600 lei lunar pentru anul 2009 și anul 2010, 670 lei din (...)).

Față de cele de mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală s-a admis apelul declarat de inculpatul A. C. D., împotriva sentinței penale nr. 368/(...) a J. D. ce a fost desființată în ce privește latura civilă a cauzei numai cu privire la cuantumul despăgubirilor civile - daune materiale la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile B. M. M., respectiv a despăgubirilor civile periodice acordate părții civile B. A. L.

Pronunțând o nouă hotărâre sub aceste aspecte:

În baza art.14 și urm., art.346 din Codul de procedură penală rap. la art.998 din Codul civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T. N. I. S., cu sediul în B., str. Mohorului, nr.2, bl.143, sc.A, ap.33, sector 6 să plătească în favoarea părții civile B. M. M., domiciliată în mun. B. M., str. Petru R., nr.10, ap.16, jud. Maramureș suma de

4665,8 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T. N. I. S. să plătească în favoarea părții civile B. A. L., născută la data de (...), domiciliată în mun. B. M., str. Petru R., nr.10, ap.16, jud. Maramureș ¼ din venitul minim pe economie, defalcat pe perioade, începând cu data producerii accidentului - (...) și până la majoratul minorei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art.192 alin.3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul,solicitând casarea acesteia sub aspectul laturii penale în sensul achitării sale, iar în cazul în care se va considera că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. A. că din probele depuse la dosarul cauzei nu rezultă vinovăția lui la producerea faptei având în vedere că nici una dintre expertizele întocmite nu indică în mod cert că vinovat de producerea accidentului se face inculpatul. C. că în momentul în care instanța se pronunță, trebuie să analizeze cauza sub toate aspectele ce au condus la săvârșirea infracțiunii astfel încât la dozarea pedepsei să țină cont de aceste aspecte.

Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Instanțele în urma analizării materialului probator administrat în cauză,au stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului.

În mod judicios instanțele au reținut culpa exclusivă a inculpatului recurent la producerea accidentului în urma căruia a rezultat decesul victimei

B. M. Corneliu.

A rezultat astfel că inculpatul a circulat pe drumurile publice , cu încălcarea regulilor de circulație ,respectiv cu depășirea axului drumului, reprezentat printr-o linie continuă și cu depășirea vitezei legale în localități,nerespectând semnificația indicatorului „curbă deosebit de periculoasă";, fapt ce a atras impactul dintre cele două vehicule și a cauzat moartea victimei,în condițiile în care culpa victimei nu a putut fi demonstrată. În acest sens,argumentele reținute atât de către instanța de fond cât și de tribunal fiind deosebit de ample și judicioase,motiv pentru care nu vor mai fi reluate în prezenta decizie.

De asemenea,pedeapsa a fost judicios individualizată ,instanțele ținând seama de criteriile generale prev. de art.72 C. și stabilind o pedeapsă îndreptată spre limita minimă prevăzută de lege,astfel că nu se impune reducerea acesteia.

În consecință,apreciind ca temeinică și legală decizia tribunalului,Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefundat recursul inculpatului.

Va obliga pe inculpat să plătească părții civile B. M. M. și B. A. L. suma de 1500 lei onorar avocațial si 100 lei cheltuieli de deplasare.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. C. D., împotriva deciziei penale nr. 2. din 17 ianuarie 2011 a T.ului C.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească părții civile B. M. M. și B. A. L. suma de

1500 lei onorar avocațial si 100 lei cheltuieli de deplasare.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 februarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. H. I. M. I. M.

GREFIER, LEUNȚA S.

Red.I.M/Dact.S.M

3 ex./(...)

Jud.fond:A.Țopan și S.Trestian R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

C Ă T R E,

SOCIETATEA DE A. R. A. S. C.

C. N., str.Onisifor G., nr.1, jud.C.

În cauza privind recursul declarat de către inculpatul A. C. D., împotriva deciziei penale nr.2./2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ului C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Dej pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.178 alin.2 C.penal.

Urmarea adresei dvs. din data de 7 martie 2011, vă comunicăm alăturat copiile solicitate, respectiv copia deciziei penale nr. 21/2011 a T.ului C. precum

și sentința penală nr. 368/2010 a J. D.

C. N. la 14 martie 2011

GREFIER ȘEF SECȚIE PENALĂ GREFIER H. P. L. S.

← Decizia penală nr. 101/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 223/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 221/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 221/2011, Curtea de Apel Cluj