Decizia penală nr. 24/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMA.A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR.24/2011
Ședința publică din 12 ianuarie 2011
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: M. R., judecător
JUDECĂTORI: ANA C.
L. M.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție - S. T. C., reprezentat prin
P. A. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. P. împotriva încheierii penale f.n. din data de (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr.(...), având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. P., în stare de arest, asistat de apărător ales av.Ban Tiberiu din cadrul Baroului C., cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță care este motivul recursului său, inculpatul arată că a formulat recurs în primul rând datorită faptului că de la data de (...) cauza a fost suspendată, are o soție și trei copii minori în întreținere, mama sa de 91 ani se afla în îngrijirea lui, iar familia sa nu are nici un mijloc din care să se susțină financiar, fiind singurul întreținător de familie. P. aceste considerente, solicită judecarea sa în stare de libertate.
La întrebarea instanței, inculpatul T. P. mai arată că în situația punerii sale în libertate, ar putea asigura întreținerea familiei sale prin firma pe care o are, la acest moment activitatea fiind suspendată neavând cine o administra. Arată de asemenea că își menține recursul formulat de apărătorul său împotriva încheierii prin care i-a fost menținută starea de arest.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și constatarea că la acest moment nu mai subzistă temeiurile care au justificat luarea și menținerea măsurii arestării preventive, cu consecința revocării stării de arest și punerii în libertate a inculpatului recurent.
În motivare arată că în ce priveste temeiurile prevăzute la art.148 lit.a C., menține aceleași concluzii pe care în această cauză, în repetate rânduri, le-a formulat în sensul că nu există nici o dovadă și nici o probă certă că pe viitor inculpatul s-ar sustrage procesului penal. Solicită a se avea în vedere că urmărirea penală este terminată, întreaga probațiune a fost finalizată și se așteaptă doar întoarcerea cauzei și soluția de la Curtea Constituțională.
Cu privire la temeiurile prev.de art.148 lit.f C., apreciază că raportat la acest pericol concret pentru ordinea publică nu este cu nimic dovedit, inculpatul și-a pierdut calitatea de primar, nu mai poate săvârși alte infracțiuni și acele patru riscuri pe care Curtea E. în cauza Calmanovici le-a reținut, nu mai subzistă în acest moment.
Susține că termenul rezonabil este un alt motiv pentru care apreciază că s-ar impune punerea inculpatului în libertate. Solicită a se constata că inculpatul a fost arestat la data de (...), singura soluție care se impune în cauză fiind admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului.
În subsidiar, în varianta în care se consideră necesară aplicarea unei măsuri procesual preventive solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive apreciind că aplicarea condițiilor prev.de art.145 C. sunt suficiente.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului inculpatului declarat împotriva încheierii f.n. din data de 0(...) a T.ui C., prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, apreciindu-se temeinic și legal că sunt incidente în cauză prevederile art.148 lit.a și f C.
În ce privește primul temei, apreciază că subzistă în continuare având în vedere sustragerea de la urmărirea penală și există temerea că în libertate fiind ar proceda în aceeași manieră.
Referitor la al doilea temei, cel prevăzut de art.148 lit.f C., solicită a se avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de trafic de influență și subzistența pericolului pentru ordinea publică, acesta rezultând din modalitatea săvârșirii faptei, ținându-se seama și de calitatea inculpatului de primar la data comiterii acesteia de care s-a folosit față de reprezentanții societăților comerciale.
Învederează că există două aspecte pe care le consideră relevante: împrejurarea că această cauză este suspendată la insistențele inculpatului care înainte de a se da cuvântul pe fondul cauzei, a înțeles să formuleze trei excepții de neconstituționalitate. In această manieră inculpatul și-a asumat riscul de suspendare a procesului penal iar punerea în libertate a acestuia nu ar fi în măsură să satisfacă și exigențele legale. In cauză la termenul din (...), s-au făcut verificări de grefierul de ședință pentru a afla dacă excepțiile de neconstituționalitate au fost soluționate de Curtea Constituțională. Există la dosar un proces verbal încheiat în acest sens, însă pentru că pe site-ul C. C. nu a putut fi accesată fișa dosarului, completul a apreciat că acel proces verbal nu satisface întru totul exigențele legale deoarece face referire la excepția și nu la excepțiile, fiind invocate trei excepții, astfel că s-a apreciat că nu există suficiente date pentru a se repune cauza pe rol. A. cauză este în stare de judecată, s-a administrat întreg probatoriul atât în cercetare cât și în judecare iar la termenul de judecată din (...), se va proceda în consecință.
Mai există un aspect pe care dorește să-l învedereze încă de la suspendarea cauzei și anume acela că nu există nici un element de noutate care să justifice punerea în libertate a acestuia.
În consecință, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În replică, apărătorul inculpatul arată că este vorba de un alt dosar având ca obiect drepturi de autor. În ce îi privește susține că au interes să repună cauza pe rol.
Inculpatul T. P., având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
C U R T E A :
Prin încheierea penală fără număr din data de 6 ianuarie 2011 a T.ui C. în baza art.3002 rap. la art.160b al.3 C., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului T. P., fiul lui A. și Ana, născut la (...) în Huedin, jud.C., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla și s-au respins implicit cererile de revocare și înlocuire a măsurii formulate în cauză.
P. a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpatul T. P., prin prisma dispozițiilor art.143 și 148 lit.a și f C.p.p., cu respectarea dispozițiilor legale și că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive; astfel, din materialul probator administrat până în prezent în cauză, au rezultat probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul faptei pentru care este cercetat; în acest sens sunt denunțul penal din data de (...) formulat de M. I. L. și M. V. D. declarațiile acestora coroborate cu declarațiile martorilor C. A. I., W. P., G. D., B. T., B. C., G. G. procesul-verbal de certificare a înregistrărilor ambientale dintre inculpat și denunțători, procesul-verbal de certificare a înregistrărilor ambientale dintre inculpat și M. I. L., procesul-verbal de certificare a înregistrărilor ambientale în biroul inculpatului de la P. C. procesul-verbal de certificare a înregistrărilor ambientale din incinta restaurantului Montana; planșe fotografice; planșă fotografică reprezentând momentele în care în data de (...), inculpatul s-a întâlnit cu denunțătorul M. I. L. în incinta restaurantului Montana; vizionările înregistrărilor audio-video efectuate de organele de urmărire penală; procesul-verbal din (...) întocmit cu ocazia realizării acțiunii de prindere în flagrant; planșă fotografică cu aspecte ale autoturismului aparținând DNA - S. T. C. - avariat de inculpat; planșă fotografică cu aspecte privind consemnarea seriilor bancnotelor remise de denunțătorul M. I. L., inculpatului, în data de (...); procesul-verbal de efectuare a percheziției autoturismului cu nr. de înmatriculare (...), aparținând Consiliului Local C. și folosit de inculpat.
Temeiul prev. de art.148 lit.a C. subzistă; astfel, la momentul intervenției organelor de urmărire penală, inculpatul a accelerat autoturismul pe care-l conducea și a plecat în trombă, lovind autoturismul aparținând DNA - S. T. C.; și-a închis celularul, a refuzat să se prezinte la sediul DNA, deși a fost citat, toate acestea fiind făcute în scopul sustragerii de la urmărire penală.
Totodată, infracțiunea pentru care sus-numitul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul 1. al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - S. T. C. este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar probele certe că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptei, modul și împrejurările concrete de comitere a acesteia și nu în ultimul rând, calitatea specială a inculpatului.
Faptul că, în prezent, inculpatul T. P. este suspendat din funcție, nu prezintă relevanță în speță, sus-numitul având acest statut special la data comiterii pretinsei fapte deduse judecății, funcția de primar fiind una de demnitate publică, ce impune obligatoriu respect pentru lege și asigurarea aplicării corecte a acesteia; trebuie să reprezinte un model în acest sens pentru cetățeanul de rând în general și în comunitatea în care a fost ales, în special; nicidecum să conducă la neîncrederea cetățenilor în autoritățile statului.
Pe de altă parte, împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică a fost constatată și prin încheierile penale pronunțate de Curtea de A., în baza cărora au fost respinse până în prezent recursurile declarate de inculpat împotriva încheierilor prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia, prelungirea și respectiv menținerea acestei măsuri.
Față de cele arătate, întrucât nu au intervenit împrejurări noi care să conducă la concluzia că temeiurile arestării preventive s-au schimbat sau dispărut, instanța, în baza art.3002 rap. la art.160b al.3 C., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul T. P., pe care a menținut-o și a respins implicit cererile de revocare și înlocuire a măsurii cu cea de obligare de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termen legal inculpatul T. P., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de (...) prin apărător ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, cu consecința revocării măsurii arestului preventiv și punerea sa de îndată în libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea sa.
S-a susținut că nu există dovezi că inculpatul se va sustrage de la judecată, art.148 lit.a C. nemaifiind incident. Urmărirea penală este finalizată, iar în fața instanței de fond s-a administrat toată probațiunea. Inculpatul și-a pierdut calitatea de primar, astfel că nu mai poate săvârși noi infracțiuni.
Consideră că starea de arest a inculpatului a atins o durată rezonabilă, raportat la faptul că se află în detenție din (...), iar judecarea cauzei este suspendată.
În subsidiar s-a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art.145 C..
S-a mai precizat că inculpatul are trei copiii minori în întreținere, soția acestuia nu are loc de muncă, prezența inculpatului fiind necesară în familie.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 C., curtea constată că recursul este fondat și îl va admite, pentru următoarele considerente. Astfel, se constată că inculpatul recurent T. P. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev.de art.257 C.penal raportat la art.6 din L. nr.78/2000, reținându-se că în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2009 ar fi pretins de la denunțătorii M. I. L. și M. V. D. suma de peste 10.000 euro, din care ar fi primit la data de (...) suma de 5.000 de euro pentru ca prin influența pretins avută să înlesnească denunțătorilor obținerea avizelor necesare de la I. C. pentru ca aceștia să poată continua exploatarea carierei de piatră. De asemenea inculpatul ar fi afirmat că își va folosi influența pentru ca aceeași societate să obțină avizele de mediu, electricitate și apă necesare, precum și orice alte documente pentru buna desfășurare a activității, indiferent de instituția de la care vor trebui obținute. În acest scop în cursul lunii decembrie 2009 ar fi pretins ca în perioada imediat următoare să îi fie remisă suma de 5000 euro, iar din luna ianuarie 2010 să-i fie înmânată lunar suma de 2000 euro pe întreaga perioadă de exploatare a carierei de granit. În mod corect prima instanță a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul faptei pentru care a fost trimis în judecată, indicând toate probele în acest sens. Măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpatul recurent T. P. prin încheierea penală nr.81 din data de (...) a T.ui C., ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.a și f C. Instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive a reținut că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.148 lit.a și f Cod procedură penală în sensul că inculpatul s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fapta pentru care era cercetat este pedepsită cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezenta un pericol pentru ordinea publică ce rezulta din natura infracțiuni care prejudicia buna reputație a autorităților publice, din rezonanța socială negativă a faptei presupus comise. La momentul procesual actual în cauză a fost finalizată urmărirea penală, a fost trimis în judecată inculpatul, s-a declanșat și practic finalizat cercetarea judecătorească, fiind audiat inculpatul (f.20-23) și toți martorii propuși prin rechizitoriu și cei ai apărării (f.42-44, 70-76, 125-129). Administrarea probelor s-a epuizat la data de (...) când a fost invocată de către inculpat excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG 43/2002, a art.224 C., art.6 și art.13 din L. nr.78/2000 instanța pronunțându-se doar la data de (...)asupra cererii de sesizare a C. C., dată la care a dispus și suspendarea judecării cauzei în conformitate cu prevederile art.29 alin.5 din L. nr.47/1992 în forma în vigoare la acea dată. Din fișa de cazier judiciar (f.58 u.p.) reiese că inculpatul recurent T. P. nu posedă antecedente penale. Analizând circumstanțele cazului individual al inculpatului T. P., Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului s-au schimbat, caz în care potrivit art.139 alin.1 C.pr.pen devine posibilă înlocuirea măsurii preventive a arestării cu o altă măsură preventivă. Astfel, în ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit.a C. curtea constată că acesta nu mai este incident în cauză după audierea inculpatului și a tuturor martorilor. Referitor la pericolul pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului se constată că acesta s-a diminuat raportat la data la care se presupune că au fost comise faptele imputate, respectiv în perioada noiembrie- decembrie 2009. Riscul de a se sustrage de la judecată ori de a influența martorii nu mai este incident în cauză având în vedere împrejurarea că probațiunea testimonială a fost administrată în cauză. Persistența motivelor plauzibile de a bănui persoana arestată de comiterea unei infracțiuni este o condiție sine qua non de regularitate a menținerii acesteia în detenție, din perspectiva CEDO ( cauza Contrada contra Italiei din 24 august 1998). În măsura în care legislația internă prevede necesitatea existenței unor motive suplimentare care să legitimeze privarea de libertate, este necesar ca și acestea să fie întrunite. Totuși, după un anumit timp existența acestor motive plauzibile nu mai este suficientă pentru a justifica detenția preventivă, fiind necesar a se examina dacă autoritățile au depus diligențe suficiente în derularea procedurii. Sub acest aspect se constată că a fost suspendat cursul judecății în baza unei dispoziții din L. nr.47/1992 care contravine art.6 din CEDO referitoare la soluționarea în termen rezonabil a cauzei. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate a fost invocată de inculpat nu i se poate imputa maniera în care își exercită drepturile procesuale, instanța având posibilitatea de a respinge cererea de suspendare a judecării cauzei în considerarea art.6 din CEDO, concomitent cu sesizarea C. C.. De asemenea prin L. nr.177/2010 publicată în Monitorul Oficial la data de (...) dispoziția art.29 alin.5 din L. nr.47/1992 a fost abrogată, suspendarea judecării cauzei pe durata soluționării excepției de neconstituționalitate nemaifiind prevăzută, astfel că din luna octombrie 2010 instanța de fond avea posibilitatea repunerii pe rol din oficiu a cauzei și a continuării judecării acesteia. Curtea E. cere autorităților ca în cauzele cu inculpați arestați să manifeste o diligență deosebită în derularea procedurii. Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată. În prezenta cauză scopul măsurii arestării preventive a fost atins, inculpatul fiind trimis în judecată, mai mult a fost audiat și au fost administrate probele în acuzare și în apărare. Temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului T. P. în circumstanțele prezentei cauze s-au schimbat. Gravitatea infracțiunii de comiterea căreia este acuzat inculpatul T. P., modalitatea de comitere nu sunt motive pertinente care la acest moment procesual,după audierea inculpatului și a tuturor martorilor, să justifice privarea sa de libertate (cauza Jiga contra României). Detenția preventivă nu rămâne legitimă decât dacă există risc de a influența cursul procesului ori dacă ordinea publică este efectiv amenințată, aspecte nedemonstrate în cauză, în privința inculpatului T. P., iar menținerea detenției nu poate să servească pentru a anticipa o pedeapsă privativă de libertate. Curtea E. a Drepturilor Omului a arătat în mai multe rânduri că art.5 paragraf 3 din Convenție oferă persoanelor arestate sau deținute cu motivarea că sunt bănuite că ar fi comis o infracțiune penală garanții împotriva lipsirii arbitrare sau nejustificate de libertate (Hotărârea Assenov și alții împotriva Bulgariei din 28 octombrie 1998, Culegere 1998-VIII, p. 3298, & 146). În cauza Calmanovici contra României CEDO a arătat că art.5 paragraf 3 din Convenție are în esență ca obiect să impună punerea în libertate în momentul în care detenți a încetează a mai fi rezonabilă, că există o prezumție în favoarea puneriiîn libertate, că cea de-a doua latură a art. 5 paragraf 3 nu oferă autorităților judiciare o opțiune între trimiterea în judecată intr-un termen rezonabil și o punere în libertate provizorie. Până la condamnarea sa, persoana acuzată trebuie considerată nevinovată, iar prevederea analizată are, în esență, ca obiect să impună punerea in libertate provizorie imediat ce menținerea în arest încetează a mai fi rezonabilă. Așadar, continuarea detenției nu se mai justifică într-o speță dată decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerință de interes public care prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii de respectare a libertății individuale stabilite la art.5 din Convenție. În cazul de față se observă că inculpatul T. P. nu posedă antecedente penale, are o familie de sprijinul căreia se bucură, a desfășurat anterior activități lucrative generatoare de venituri licite prin intermediul firmei pe care a înființat-o, este atașat de familie și este preocupat de unitatea acesteia, are trei copii minori, de creșterea și educarea cărora este preocupat. În raport de aceste date și de evoluția cauzei, curtea conchide că nu există riscul ca inculpatul să se sustragă de la judecată ori să împiedice administrarea justiției, să comită noi infracțiuni sau să tulbure ordinea publică. Nefiind incidente aceste patru motive fundamentale care justifică arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracțiune, din perspectiva CEDO (cauza Calmanovici contra României), urmează ca în baza art.38515 pct.2 lit.d C. să fie admis recursul declarat de către inculpatul T. P., fiul A. și Ana, născut la data de (...), aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de (...) a T.ui C., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, pe care o casează în întregime. Rejudecând cauza, în baza art.3002, art.160b, art.139 alin.1, art.145 C., dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent T. P. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea F. Curtea va impune inculpatului T. P. să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat; să se prezinte la P. comunei C., județul C., ori de câte ori este chemat; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să nu intre în legătură cu martorii din cauză, menționați în rechizitoriu. Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului T. P. dacă nu este arestată în altă cauză. De asemenea se va atrage atenția inculpatului T. P. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor de mai sus, se poate lua față de el măsura arestării preventive. În baza art.192 alin.3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E În baza art.38515 pct.2 lit.d C. admite recursul declarat de către inculpatul T. P., fiul A. și Ana, născut la data de (...), aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de (...) a T.ui C., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, pe care o casează în întregime. Rejudecând cauza, în baza art.3002, art.160b, art.139 alin.1, art.145 C., dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent T. P. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea F. Impune inculpatului T. P. să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemată. b) să se prezinte la P. comunei C., județul C., ori de câte ori este chemată. c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței. d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. e) să nu intre în legătură cu martorii din cauză, menționați în rechizitoriu. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului T. P. dacă nu este arestată în altă cauză. Atrage atenția inculpatului T. P. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor de mai sus, se poate lua față de el măsura arestării preventive. În baza art.192 alin.3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. R. L. M. ANA C. M. B. Red.L.M./C.A.N. 3 ex./(...) Jud.fond: I.N.B.
| ← Decizia penală nr. 20/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 904/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
