Decizia penală nr. 261/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.261/2011

Ședința publică din 1 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. M., J.ecător JUDECĂTORI : L. H.

C. I.

G. : M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror : S.

D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul R. B. împotriva sentinței penale nr.82 din 19 ianuarie 2011 a J.ecătoriei B. M., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev.de art.208 al.1

C., cu aplic.art.41 al.2 și art.37 lit.b C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. B., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.S. A. S., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță inculpatul R. B. arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul inculpatului R. B. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza să se rețină în favoarea inculpatului prev.art.74 și

76 C., cu consecința reducerii pedepsei aplicate inculpatului.

În susținerea recursului arată că inculpatul are un copil minor în întreținere, a recunoscut săvârșirea faptei, prejudiciul cauzat este redus și inculpatul dorește recuperarea acestuia.

În consecință, solicită aplicarea unei pedepse minime sub cea aplicată de instanța de fond.

Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul R. B. și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

Apreciază că instanța de fond a reținut corect starea de fapt, dând faptelor comise de inculpat o încadrare juridică corectă și aplicând inculpatului o pedeapsă just dozată și individualizată.

Inculpatul R. B. având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.

C U R T E A :

Deliberând reține că prin sentința penală nr.82 din 19 ianuarie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) a T.ului B. M., a fost condamnat inculpatul R. B., fiul lui N. și L., născut la data de (...) în B. M., CNP 1., cetățean român, 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut,fără ocupație, 1 copil minor, concubinaj, recidivist, domiciliat în Ulmeni, sat C., nr. 252, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 C., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., art. 37 lit. b C. și cu reținerea art. 13 C., la pedeapsa închisorii de 4 ani.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe perioada arătată la art. 71 alin. 2 C..

În temeiul art. 350 C.proc.pen. s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpat pentru următoarele 60 de zile.

În temeiul art. 88 C. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 1 noiembrie 2010, la zi.

În temeiul art. 14 C.proc.pen. și art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească: părții civile B. M. V., suma de 190 RON, cu titlu de despăgubiri; părții civile M. R., suma de 1350 RON, cu titlu de despăgubiri; părții civile S. M., suma de 60 RON, cu titlu de despăgubiri; părții civile P. I. R., suma de 500 RON, cu titlu de despăgubiri.

În temeiul art. 191 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 750 RON cheltuieli judiciare statului din care suma de 500 RON reprezintă onorariul pentru avocații din oficiu pentru faza de urmărire penală și pentru faza de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele că prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 4. din (...) a fost trimis în judecată inculpatul R. B., pentru comiterea infracțiunii de furt, prev. și ped. de art. 208 alin.1 C., cu aplicarea art. 41 alin.2 și art. 37 lit. b C..

S-a reținut în conținutul actului de acuzare faptul că inculpatul a sustras diferite sume de bani și un telefon mobil din locuințele a patru părți vătămate cărora li s-a prezentat ca fiind reprezentantul unei societăți comerciale.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii ce a format obiectul actului de inculpare.

În raport cu probele administrate în cauză, J. a reținut în fapt următoarele:

1. La data de (...), în jurul orelor 16:00, inculpatul R. B. s-a deplasat pe A. A. din B. M., a intrat în scara blocului nr.6, a urcat la etajul 2 și a bătut la ușa apartamentului nr.12. P. vătămată B. M. V. a deschis ușa, iar inculpatul i-a oferit gratuit pliante de la magazinul „..

P. vătămată l-a invitat pe inculpat într-o cameră a apartamentului și a plecat la bucătărie pentru a-i aduce un pahar cu apă, solicitat de acesta. În timp ce partea vătămată se găsea în bucătărie, inculpatul a sustras dintr-o poșetă aflată pe un scaun suma de 130 lei, iar de pe o canapea un telefon mobil.

P. vătămată a constatat lipsa banilor și a telefonului mobil abia după plecarea inculpatului și a sesizat organele de poliție.

Prin fapta sa, inculpatul a cauzat un prejudiciu în valoare de 190 lei, sumă cu care partea vătămată B. M. s-a constituit parte civilă în cauză.

2. La data de (...), în jurul orelor 19:30, inculpatul s-a deplasat pe str.G. C. din B. M. și a sunat la interfonul blocului nr.39, ușa fiind deschisă de soțul părții vătămate M. R. Inculpatul a urcat la etajul I. a bătut la ușa apartamentului părții vătămate și a cerut un pahar cu apă.

P. vătămată l-a invitat în apartament, iar inculpatul a scos o bancnotă de 10 lei întrebând-o pe partea vătămată dacă are să-i schimbe bancnota respectivă. Soțul părții vătămate a scos din sertarul unui birou un portofel, s-a uitat în acesta și i-a spus că nu are bani mărunți, apoi l-a pus în locul din care îl luase.

Inculpatul a observat că în portofel se aflau mai multe bancnote de 50 lei, iar în timp ce povestea cu partea vătămată și soțul acesteia, profitând de neatenția lor, a sustras portofelul din sertar .

După ce a părăsit apartamentul, inculpatul a luat din portofel suma de 1350 lei.

Portofelul l-a abandonat într-un cărucior aflat în scara blocului, fiind ulterior găsit de vecină și restituit părții vătămate.

Prejudiciul cauzat nefiind recuperat, partea vătămată M. R. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1350 lei.

3. La data de (...), în jurul orelor 13:30, inculpatul s-a deplasat pe str. L. din B. M. și a pătruns în locuința părții vătămate S. M., căreia i-a oferit un pliant de la magazinul „..

După ce i-a înmânat pliantul, inculpatul i-a solicitat părții vătămate un pahar cu apă. P. vătămată s-a deplasat în bucătărie, iar în acest timp inculpatul a sustras dintr-o poșetă aflată pe un fotoliu portofelul părții vătămate.

P. vătămată a arătat că avea în portofel suma de 33 lei și bilete pentru transportul în comun, fiindu-i cauzat un prejudiciu în valoare de 60 lei, sumă cu care partea vătămată S. M. s-a constituit parte civilă în cauză.

4. La data de (...), inculpatul s-a deplasat pe str. G. E. din B. M. , a intrat în blocul nr.13 și a bătut la ușa părții vătămate P. I.- R., căreia i-a înmânat câteva pliante de la magazinul „.

Inculpatul i-a spus că urmează să îi aducă un cadou de la acest magazin, sens în care i-a solicitat actul de identitate. P. vătămată a luat portofelul dintr-un dulap,i-a dat inculpatului buletinul de identitate și a așezat portofelul pe o măsuță. Inculpatul s-a prefăcut că notează datele din buletin și i-a cerut părții vătămate un pahar cu apă.

În timp ce partea vătămată se afla în bucătărie, inculpatul a sustras din portofel suma de 500 lei.

După plecarea inculpatului, partea vătămată a constatat lipsa banilor din portofel

și a sesizat organele de poliție.

Cu ocazia cercetării la fața locului de pe un pliant oferit de inculpat părții vătămate s-a ridicat o urmă digitală.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.2. din (...), s-a concluzionat că fragmentul de urmă digitală a fost creat de degetul mijlociu de la mâna stângă a numitului R. B.

După ce a fost identificat, inculpatul a participat la reconstituirea modului în care a comis faptele, împrejurare în care a fost recunoscut de toate părțile vătămate ca autor al acestor fapte.

P. vătămată P. I. R. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 lei.

În drept:

Fapta inculpatului R. B., astfel cum a fost probată și recunoscută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1

C., cu aplicarea art. 41 alin.2 C. și art.37 lit. b C. și cu reținerea art. 13 C..

Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: proces verbal de consemnare a plângerii și declarația părții vătămate M. R., proces verbal de consemnare a plângerii și declarația părții vătămate B. M. V., proces verbal de consemnare a plângerii și declarația părții vătămate S. M., proces verbal de consemnare a plângerii și declarația părții vătămate P. I. R., procese verbale de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, procesele verbale de reconstituire și planșa foto aferentă, raportul de constatare tehnico-științifică nr.2. din (...), declarațiile martorilor V. M. M. și M. A., precum și propriile declarații ale inculpatului.

Fapta inculpatului este plasată în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b C., în raport cu condamnarea de 2 ani închisoare aplicată prin S. Penală nr.1641/(...) a J.ecătoriei B. M. în a cărei executare a fost arestat la data de (...), fiind liberat condiționat la data de (...) cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 139 zile închisoare.

Instanța a dat curs în cauză principiului aplicării legii penale mai favorabile (art.

13 C.), reținând incidența în speță a dispozițiilor art. 43 din Legea 202/2010 prin care se introduce art. 320 ind. 1 C.proc.pen., respectiv procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii vinovăției, cu consecința reducerii limitelor speciale de pedeapsă.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. respectiv: starea de recidivă în care a fost săvârșită fapta, pericolul social concret ridicat al acesteia reflectat în pluralitatea actelor materiale și în modul și mijloacele de săvârșire, valoarea prejudiciului cauzat și neacoperit, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, toate aceste aspecte determinând aplicarea unei pedepse orientate peste minimul special prevăzut de lege.

Pe perioada executării pedepsei inculpatului i s-a interzis dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C., fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care cetățenii le datorează autorităților publice.

S-a dispus menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat, întrucât subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept care au condus la luarea acesteia, respectiv disp.art.148 lit. d și f C.proc.pen. concretizate prin aceea că inculpatul a perseverat în activitatea infracțională, comițând infracțiuni îndreptate contra patrimoniului în situația în care nu are nici o ocupație aspecte care îndreptățesc să se presupună că și pe viitor va mai comite astfel de fapte. Pe de altă parte prin modul de săvârșire a faptei respectiv oferirea de pliante, pătrunderea în locuințele părților vătămate sub acest pretext și distragerea atenției denotă în sine un grad de pericol social ridicat.

Dat fiind faptul că în speță a fost stabilită răspunderea civilă delictuală în sarcina inculpatului pentru fapta sa ilicită cauzatoare de prejudicii, acesta a fost ținut la plata unor despăgubiri corespunzătoare către părțile civile care vor fi îndestulate în conformitate cu principiul reparării integrale a pagubei, luând în considerare disponibilitatea inculpatului ce nu a contestat întinderea prejudiciilor consimțind la repararea lor fără rezerve.

Fiind în culpă procesuală inculpatul a suportat cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul R. B., criticând soluția atacată ca fiind netemeinică și a solicitat casarea acesteia și rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenunate prev.art.74 și 76 C., cu consecința coborârii sancțiunii sub minimul special prevăzut de lege

În motivarea recursului inculpatul a invederat că are un copil minor în întreținere, a recunoscut săvârșirea faptei, iar este redus și intenționează să-l recupereze.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a reținut o starea de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet, administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatul se face de comiterea infracțiunii care face obiectul cauzei.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).

Raportat la starea de fapt reținută s-a stabilit o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, iar sancțiunea penală aplicată a fost judicios individualizată în raport de criteriile stabilite prin art. 72 C.

Argumentația inculpatului potrivit căreia sancțiunea penală este prea severă, fiindgreșit individualizată, nu poate fi primită.

R.ionamentul primei instanțe care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului este corect. Aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74 C. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecințele acesteia. În cauză inculpatul a comis un număr de 4 acte materiale, în stare de recidivă, cauzând un prejudiciu deloc de neglijat și care nu a fost recuperat.

Pe de altă parte, potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Verificând modul în care s-a individualizat sancțiunea penală aplicată inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.

Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, pedeapsa fiind orientată spre minimul special, acordându- se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise, condițiilor concrete în care s-a produs, având în vedere că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva atingerii dreptului de proprietate a altor persoane.

Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsa este justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică

Potrivit art. 88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C,proc.pen se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească în favoareastatului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. B., fiul lui N. si L., născut la (...), in B. M., arestat in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 82 din 19 ianuarie 2011 a J.ecătoriei B. M..

Potrivit art. 88 C. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 01 martie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. M. L. H. C. I.

G., M. B.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) J..fond.O. F.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 261/2011, Curtea de Apel Cluj