Decizia penală nr. 263/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.263/2011
Ședința publică din 2 martie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: ANA C.
M. R. G.: M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.529 din 30 noiembrie 2010 a J.ecătoriei S. M., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.41 al.2 C. și ascunderea sursei impozabile și omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate prev.de art.9 al.1 lit.a și b din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic.art.41 al.2 C., și art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. V., avocat S. T., lipsă fiind inculpatul, partea civilă M. F. reprezentat de A. N. de A. F. B. și D. G. a F. P. M. și partea responsabilă civilmente S. T. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului C. V., av. S. T. solicită în temeiul art. 38515 pct.2 lit. d Cod pr.pen. admiterea recursului formulat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d Cod pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul a avut disponibil în cont. Potrivit practicii judiciare pentru existența infracțiunii trebuie ca subiectul activ să-și fi adus contribuția efectivă la comiterea actului material ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii. Ori, raportat la lipsa disponibilului în cont, fapta inculpatului nu constituie o infracțiune, ci o contravenție potrivit art. 219 alin.1 lit.o din Codul de procedură fiscală. Solicită respingerea acțiunii civile raportat la concluziile de achitare puse pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005. În subsidiar, solicită în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.d rap. la art. 3859 pct. 14 Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, să se procedeze la o nouă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cu consecința micșorării acesteia, ca urmare a acordării unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal. și valorificării mai eficiente a criteriilor de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal. În acest sens, solicită să se rețină că prejudiciul este mic, inculpatul nu are antecedente penale și are în întreținere doi copii minori. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 9 din Legea nr.241/2005, având în vedere că prejudiciul s-a recuperat, apreciază că instanța poate face aplicabilitatea art. 10 din Legea nr. 241/2005 potrivit căruia, în situația în care s-a achitat prejudiciul, limitele pedepsei se pot înjumătății. Apreciază că o pedeapsă într-un cuantum diminuat ar fi suficientă și ar îndeplini scopul prev. de art. 52 Cod penal. Reprezentantul parchetului apreciază că este fondat în parte, recursulformulat de inculpatul C. V. sens în care, solicită în temeiul art. 385/ 15 pct.2 lit. d Cod pr.pen. casarea parțială a sentinței penale nr. nr.529/ 2010 a J.ecătoriei S. M. și rejudecarea cauzei de instanța de recurs. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni, respectiv evaziune prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 constând în stopajul la sursă și cea prevăzută de art. alin.1 lit. a și b din Legea nr. 241/2005, ambele comise în formă continuată. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 arată că în faza de urmărire penală prejudiciul a fost recuperat integral, împrejurare față de care apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 care prevede o clauză specială de nepedepsire și dispozițiile art. 10 lit. i / 1 Cod pr.pen. În consecință, cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 solicită încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr.pen. rap. la art. 10 lit.i/ 1 Cod pr.pen. și art. 10 din Legea nr. 241/2005 și aplicare unei sancțiuni cu caracter administrativ potrivit art. 91 Cod penal respectiv, aplicarea amenzii administrative în cuantumul maxim prevăzut de lege și înregistrarea în cazierul fiscal a acestei sancțiuni. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 9 lit.a și b din Legea nr. 241/2005 consideră că în mod corect, instanța de judecată prin sentința atacată a dispus condamnarea inculpatului, astfel încât solicită menținerea pedepsei aplicate de instanța de fond. Având în vedere că a formulat concluzii de admitere în parte a recursului, solicită ca, cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta cale de atac, să rămână în sarcina acestuia. C U R T E A Prin sentința penală nr. 529 din data de 30 noiembrie 2010 a J.ecătoriei S. M. pronunțată în dosarul nr. (...), în temeiul art. 345 al. (2) C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul C. V. ( fiul lui G. și Ana, născut la data de 25 octombrie 1969, în S. M., cetățean român, administrator la S. T.-V. S., studii liceale, căsătorit, are 4 copii minori în întreținere, fără antecedente penale, posesor CI seria MM nr.1., eliberată de P. S. M., CNP 1., domiciliat în municipiul S. M., str. Alexandru I., nr. 4/64, jud. M., pentru săvârșirea infracțiunii de: - reținere și nevărsarea cu intenție în cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu aplicarea art. 41 al.2 C., a art.74 lit.";a"; și „c"; art.76 lit.";d"; la: 2 (două) luni închisoare. - pentru săvârșirea infracțiunii de ascundere a sursei impozabile și omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate, prev. de art. 9 alin.1 lit.";a și b"; din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.74 lit.a și c și art.76 lit.d C. la: 3 (trei) luni închisoare. În temeiul art. 33 lit.a și art.34 lit.b C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare. In temeiul art. 81 și 82 C., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni. In temeiul art. 83 C., s-a atras atenția inculpatului, asupra dispozițiilor privind revocarea suspendării condiționată. In temeiul art. 14 și 346 al. (1) C.pr.pen., raportat la art. 998 și 1003 C., art. 115 alin. (1) C.pr. fiscală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.-V. S., să plătească M.ui F. P. - A. N. de A. F. B., prin D. generală a F. P. M., suma de 12.247 lei, reprezentând debit și accesorii calculate până la data de (...) și în continuare până la achitarea integrală a sumei. În baza art. 163 C.pr.penală, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului C. V. și părții responsabile civilmente S. T.-V. S., până la concurența sumei de 12.247 lei în vederea acoperirii prejudiciului părții civile. S-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor inculpatului până la concurența sumei de 12.247 lei. In baza art. 191 al. (1) C.pr.penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.-V. S., la plata sumei de 780 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a dispus comunicarea hotărârii Registrului Comerțului. Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele: Prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației din dosar nr.682/P/2009 din 1 octombrie 2009, înregistrat la instanță sub dosar nr. 3113/307/5 octombrie 2009 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. V. , pentru săvârșirea infracțiunilor de : - reținere și nevărsare cu intenție, în cel mult de 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. de art.6 din Legea 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art.41 al. 2 C. - ascunderea sursei impozabile și omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate prev. de art.9 al.1 lit.";a"; și „b „ din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic. art.41 al. 2 C. - cu aplic. art.33 lit. a C. S-a reținut în actul de sesizare a instanței că inculpatul C. V. care în calitate de administrator la S. „.-V. S. S. M. în perioada (...)-(...), nu a vărsat în termenul prevăzut de lege, la bugetul general consolidat, suma de 1407 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, faptă prev. de art.6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 C. . Inculpatul C. V. a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa (fila 39). Partea vătămată Ministerul Finanțelor Publice - A. N. de A. F. prin A. F. P. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 12.247 lei, reprezentând debit și majorări de întârziere și în continuare de la data de (...) și până la achitarea integrală a creanței (filele 6-7). La termenul de judecată din data de 27 octombrie 2009 s-a dispus citarea părții responsabile civilmente S. T. - V. S. S. M. (fila 17). Din probele de la dosar, instanța de fond a reținut următoarele: Inculpatul C. V. este asociat unic și administrator la S. T.-V. S. cu sediul în S. M., calitate în care a săvârșit următoarele fapte penale: 1) În perioada (...)-(...), nu a virat impozitele pe salarii și contribuțiile reținute salariaților, cauzând un prejudiciu direct, datorat bugetului general consolidat, în sumă totală de 1407 lei, achitată în timpul efectuării controlului (f.11-27). 2) La data de (...) a înregistrat un profit impozabil de 16.169 lei, iar la data de (...) un profit impozabil de 14.573 lei, pentru care nu a determinat impozitul pe profit, cauzând bugetului statului un prejudiciu total de 4919 lei ( 587 lei pentru anul 2008 și 2332 lei pentru anul 2009). 3) În perioada anilor 2007-2008, nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății, încasările de la diverși clienți, în valoare totală de 6.829 lei, având drept consecință diminuarea impozitului pe profit, cu suma totală de 918 lei. 4) În perioada ianuarie 2007-martie 2007, nu a înregistrat obligația de plată reprezentând T.V.A. în cuantum total de 7060 lei. Inculpatul a recunoscut faptele comise, (f.38-41 dos.de urmărire penală ). Starea de fapt prezentată rezultă din: - procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.6 dos. de urmărire penală ); - raport de inspecție fiscală generală nr. 2624/(...) (f.9-33 dos. de urmărire penală ); - situația creanțelor și fișa sintetică totală (f.60-97 dos. de urmărire penală ); - declarațiile martorilor U. P. (.34) și U. L.- M. (f.35-36 dos. de urmărire penală ); - declarațiile inculpatului C. V. (f.38-41 dos. de urmărire penală). Față de solicitarea de a se trimite cauza la parchet pentru motivele arătate în memoriu, prima instanță s-a pronunțat în ședința publică din 2 martie 2010. Apărătorul inculpatului a solicitat achitarea acestuia în temeiul art.11 pct. 2 lit. a rap. la art.10 lit. d C.pr.pen. întrucât în cauză nu s-a făcut dovada faptului că acesta a avut disponibil în cont, iar potrivit Legii 219 al. 1 lit. o Cod procedură fiscală, fapta ar putea fi contravenție. Instanța de fond a apreciat că raportat latura obiectivă, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reținute prin actul de sesizare, neputându-se susține că fapta nu este prevăzută de legea penală, fiind contravenție, ba mai mult, nu se precizează care ar fi norma încălcată care ar atrage răspunderea contravențională. Față de cele de mai sus, instanța de fond a reținut că starea de fapt expusă în rechizitor este dovedită și în faza cercetării judecătorești cu declarația de recunoaștere a inculpatului C. V. (fila 39), coroborată cu declarațiile martorilor U. L. M. (fila 59), U. P. (fila 67), întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcină. Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că partea vătămată A. B. prin A. F. P. a municipiului S. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 12.247 lei debit și majorări de întârziere și în continuare de la data de (...) și până la achitarea integrală a creanței. Raportat la starea de fapt dovedită în cauză și considerând că fapta de reținere și nevărsare cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, asumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă a fost săvârșită în formă continuată, precum și la infracțiunea de ascunderea sursei impozabile și omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate prev. de art.9 al.1 lit.a și b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic. art.41 al. 2 C., cu aplic. art.3 3 lit. a C., instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului potrivit dispozitivului hotărârii. In drept, faptele inculpatului C. V., așa cum au fost descrise, s-a stabilit că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: reținere și nevărsare cu intenție, în cel mult de 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă prev. de art.6 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. și, respectiv, ascunderea sursei impozabile și omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate prev. de art.9 al.1 lit. a și b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplic. art.41 al. 2 C. cu aplic. art.33 lit. a C. La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată, judecătoria a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 și 52 C., raportat la pericolul social al faptei, la persoana inculpatului, care are vârsta de 40 ani, nu posedă antecedente penale, are 4 copii minori în întreținere, a recunoscut și regretat fapta comisă, astfel că instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa închisorii potrivit dispozitivului sentinței. A mai precizat instanța de fond că fapta prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005, a fost săvârșită de inculpat în formă continuată, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 41 alin.2 C. In temeiul art. 81 și 82 C., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani si 3 luni, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și în acest mod, atrăgându-i atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. In temeiul art. 14 și 346 din C.pr.penală, s-a admis acțiunea părții civile A. N. de A. F. prin A. F. P. S. M. și a fost obligat inculpatul C. V., în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.-V. S., la plata sumei de 12.247 lei, reprezentând debit și accesorii calculate până la data de (...) și în continuare până la achitarea integrală a sumei. În baza art. 163 C.pr.penală, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului C. V. și părții responsabile civilmente S. S. T.-V. S., până la concurența sumei de 12.247 lei în vederea acoperirii prejudiciului părții civile. S-a dispus comunicarea hotărârii Registrului Comerțului. In baza art. 191 al. (1) Cod procedură penală, instanța de fond a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S. T.-V. S., la plata sumei de 780 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva sentinței J.ecătoriei S. - M., în termen legal, a declarat recursinculpatul C. V., recurs ce nu a fost motivat în scris , inculpatul neprezentându-se nici în fața instanței pentru susținerea recursului. Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d Cod pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul a avut disponibil în cont și, totodată respingerea acțiunii civile raportat la prejudiciul cauzat prin această infracțiune. În subsidiar, s-a solicitat casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, să se procedeze la o nouă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cu consecința micșorării acesteia, ca urmare a acordării unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal. și valorificării mai eficiente a criteriilor de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal. În acest sens, s-a solicitat să se rețină că prejudiciul este mic, inculpatul nu are antecedente penale și are în întreținere doi copii minori. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 9 din Legea nr.241/2005, având în vedere că prejudiciul s-a recuperat, s-a apreciat că instanța poate face aplicabilitatea art. 10 din Legea nr. 241/2005 potrivit căruia, în situația în care s-a achitat prejudiciul, limitele pedepsei se pot înjumătății. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispoz. art.385/15 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată următoarele: Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, prima instanță a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, inculpatul C. V., în calitate de asociat unic și administrator la S. T.-V. S. cu sediul în S. M., în perioada (...)-(...) nu a virat impozitele pe salarii și contribuțiile reținute salariaților, cauzând un prejudiciu direct la bugetul general consolidat, în sumă totală de 1407 lei - faptă recunoscută de inculpat, care, de altfel a și achitat în timpul efectuării controlului, prejudiciul cauzat. (f.11-27 dosar u.p.); la data de (...) a înregistrat un profit impozabil de 16.169 lei, iar la data de (...) un profit impozabil de 14.573 lei, pentru care nu a determinat impozitul pe profit, cauzând bugetului statului un prejudiciu total de 4919 lei ( 587 lei pentru anul 2008 și 2332 lei pentru anul 2009); de asemenea, în perioada anilor 2007-2008, nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății, încasările de la diverși clienți, în valoare totală de 6.829 lei, având drept consecință diminuarea impozitului pe profit, cu suma totală de 918 lei, iar în perioada ianuarie 2007-martie 2007, nu a înregistrat obligația de plată reprezentând T.V.A. în cuantum total de 7060 lei. S-au avut în vedere pentru reținerea acestei stări de fapt: raportul de inspecție fiscală generală nr. 2624/(...), situația creanțelor și fișa sintetică totală, declarațiile martorilor U. P. și U. L. - M., declarațiile inculpatului C. V. Nu se poate reține apărarea inculpatului, din fața instanței de fond în sensul că, prima faptă reținută în sarcina sa, ar putea constitui contravenția prev. de art.219 alin.1 lit.o din Codul de procedură fiscală, impunându-se pentru acest motiv, dar și pentru faptul că nu avea disponibil în cont, achitarea sa în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen. Aceasta deoarece, pe de o parte, fapta inculpatului în calitate de administrator a constat în nev ărs are a, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, deci sume pe care le-a reținut, dar nu le-a vărsat la bugetul de stat, în timp ce contravenția prev. de art.219 alin.1 lit.o din Codul de procedură fiscală constă în n ereț inere a, potrivit legii, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, situații premisă absolute diferite ale celor două fapte. În ceea ce privește lipsa disponibilului în cont, inculpatul nu a făcut dovada acestei lipse, dar chiar și așa fiind, această ipoteză nu ar duce la lipsa vreunui element constitutiv al infracțiunii, respectiv, lipsa intenției,întrucât, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale ( cauzarea prejudiciului la bugetul de stat) și, chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat totuși posibilitatea producerii lui, a acționat deci cu intenție indirectă. În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului, - cea prev. de art. 9 al.1 lit. a și b din Legea nr.241/2005 nu se poate reține apărarea acestuia, în sensul că nu el s-a ocupat de contabilitatea societății, având angajat un contabil în acest scop, atât timp cât potrivit Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, administratorul societății este cel care răspunde de de ministrarea și buna funcționare a aceasteia, cu tot ce implică aceasta, inclusiv plata obligațiilor fiscale către bugetul statului. De menționat că, atât în actul de sesizare a instanței, cât și în hotărârea acesteia, s-a reținut greșit o singură infracțiune în sarcina inculpatului, în fapt fiind vorba de acțiuni distincte ale inculpatului, care, fiecare în parte, se circumscrie conținutului constitutiv al câte unei infracțiuni, cea prev. de art. 9 al.1 lit.a din Legea nr.241/2005 - ascunderea sursei impozabile și, respectiv, art. 9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005 - omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate - instanța aplicând o singură pedeapsă pentru ambele fapte. Având în vedere însă că, doar inculpatul a declarat recurs, în propria cale de atac nu i se poate înrăutăți situația, în sensul reținerii comiterii a două infracțiuni și, pe cale de consecință, aplicarea câte unei pedepse pentru fiecare dintre ele. Așa fiind, Curtea constată că starea de fapt a fost corect reținută de instanță, încadrarea juridică este greșită doar sub aspectul celei de a doua fapte, pentru motivele mai sus precizate, chestiune care la acest moment procesual nu mai poate fi remediată. Cât privește soluțiile pronunțate sub aspectul acțiunii penale, instanța în mod întemeiat constatând vinovăția inculpatului a dispus condamnarea inculpatului C. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 al.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005, la o pedeapsă de 3 luni închisoare - cuantum pe care îl considerăm corespunzător, raportat la criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C. și scopul pedepsei prev. de art.52 C., urmare a reținerii justificate a circumstanțelor atenuante prev. de 74 lit. a și c și art.76 lit.d C. Totodată, constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.81 C., în mod întemeiat s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, apreciindu-se corect că scopul acesteia poate fi atins și fără executare efectivă, raportat la fapta concretă și persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine relativ sinceră. Întrucât însă, inculpatul a achitat prejudiciul cauzat prin infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005, încă din cursul urmăririi penale (filele11-27 dosar u.p.), instanța trebuia să facă aplicarea dispoz. art.10 din Legea nr.241/2005 - potrivit cărora, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de această lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, invinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate; dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda; dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de pana la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. Pentru acest din urmă motiv, apelul inculpatului se privește ca fondat, urmând ca în temeiulart.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen. să fie admis, sentința atacată să fie casată în parte, cu privire la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al. Rejudecând cauza în limitele de mai sus, în baza art.11 pct.2 lit. b rap. la art.10 lit.i/1 C.pr.penală, art.10 din Legea nr.241/2005 se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. V. pentru infracțiunea de reținere și nevărsare cu intenție în cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă - prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al, prejudiciul de 1.407 lei fiind recuperat în cursul urmăririi penale, fiind incidentă deci o cauză legală de nepedepsire. În baza art.91 lit.b C.al se va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a avertismentului pentru infracțiunea mai sus arătată, sancțiune care se va înregistra în cazierul judiciar. Pentru a aplica această sancțiune administrativă, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, atitudinea inculpatului, care a recunoscut fapta și s-a preocupat de acoperirea prejudiciului încă din primele faze ale anchetei, că este la prima confruntare cu legea penală. Se va menține pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.9 alin.1 lit.a și b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al, art.74 lit. a și c, art.76 lit.d C.al și suspendarea condiționată a acesteia pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni. Se vor înlătura operațiunile referitoare la concursul de infracțiuni. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței. În baza art.189 C.pr.penală se va stabili suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va avansa din F.M.J. În baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E În baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen., admite recursul declarat de către inculpatul C. V., domiciliat în municipiul S. M., str. Alexandru I., bl. 4, apt. 64, jud. M., împotriva sentinței penale nr. 529 din data de 30 noiembrie 2010 a J.ecătoriei S. M., pe care o casează în parte, cu privire la greșita condamnare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al. Rejudecând cauza în limitele de mai sus, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.i/1 C.pr.penală, art.10 din Legea nr.241/2005 încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C. V. pentru infracțiunea de reținere și nevărsare cu intenție cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al, prejudiciul de 1.407 lei fiind recuperat în cursul urmăririi penale. În baza art.91 lit.b C.al aplică inculpatului sancțiunea administrativă a avertismentului, pentru infracțiunea mai sus arătată. Menține pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.9 alin.1 lit. a și b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.al, art.74 lit.a și c, art.76 lit. d C.al și suspendarea condiționată a acesteia pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni. Înlătură operațiunile referitoare la concursul de infracțiuni. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. În baza art.189 C.pr.penală stabilește suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.S. T., sumă ce se va avansa din F.M.J. În baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Decizia este definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. R. G. M. VARODI-G. Red.A.C./Dact.H.C. 4 ex./(...). J..fond: M.L.A.;
| ← Decizia penală nr. 1945/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 7/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
