Decizia penală nr. 278/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.278/R/2011
Ședința publică din 03 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: V. C., președinte secție penală
JUDECĂTORI: V. G.
M. B. GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul M. Ș. și de P. de pe lângă Judecătoria Dej împotriva sentinței penale nr.1035 din (...) a Judecătoriei D., pronunțată în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev.de art.194 alin.2
C.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Crăciunaș M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă R. G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Borz B., care solicită acordarea onorariului avocațial pentru studierea dosarului și prezența la termenul din 26 ianuarie 2011, când s-a pus în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului.
Întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține declarațiile date până în prezent și nu are de făcut completări la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă corespunzătoare gradului ridicat de pericol social al faptei comise și interzicerea drepturilor prev.de art.64 C.pen., având în vedere că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă cu executare în regim de detenție. Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, susține că aceasta este prea mică raportat la atitudinea inculpatului pe parcursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, de nerecunoaștere a faptei. Solicită a se avea în vedere la individualizarea pedepsei limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de șantaj, împrejurarea concretă în care fapta a fost săvârșită, gradul de pericol social al faptei și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, dar care a continuat să nege că l-ar fi șantajat pe partea vătămată chiar și atunci când a fost pus în fața unor probe evidente.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen., apreciind că fapta nu există. Singurul care-l acuză pe inculpat este partea vătămată, dar declarația acestuia nu se coroborează cu celelalte probe de la dosar. În opinia sa, plângerea împotriva inculpatului s-a formulat din dorința părții vătămate de a se răzbuna pe inculpat, deoarece, la rândul lui, acesta a fost condamnat și a executat o pedeapsă în detenție pentru infracțiunea de act sexual cu minori. S. martoră audiată la instanță a arătat că nu a existat infracțiunea de șantaj și nici nu a știut că partea vătămată i-a dat sume de bani inculpatului. De altfel, inculpatul a recunoscut că a cerut acei bani cu titlu de împrumut, aspect pe care l-a recunoscut și în fața martorilor asistenți. Partea vătămată nu a demonstrat că a dat acea sumă de bani inculpatului și nici nu a dovedit existența acelei sume. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 C.pr.pen. întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Într-un alt subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante. Inculpatul a avut o conduită bună în familie și societate, nu a mai fost sancționat contravențional și nu a mai săvârșit alte infracțiuni. În ce privește latura civilă a cauzei, solicită respingerea pretențiilor ca nedovedite. R. la daunele morale, acestea s-au solicitat pe considerentul că partea vătămată nu și-a putut exercita profesia de medic, însă, în realitate aceasta s-a datorat faptului că a fost condamnat la pedeapsa închisorii în detenție, iar pe perioada detenției i-a fost interzis dreptul de a-și exercita profesia. Solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului, astfel că nu se impune achitarea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa, deoarece nu este vinovat și i s-a făcut o înscenare.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1035 din 29 noiembrie 2010 pronunțată de
Judecătoria Dej în dosarul nr. (...) a fost condamnat inculpatul M. S., fiul lui Ș. și M., născut la data de (...), în Iclod, județul C., domiciliat în D., str. A., nr. 3, bloc G1, ap. 18, județ C., studii 8 clase generale, fără ocupație, necăsătorit, C.N.P. 1., fără antecedente penale, la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev de art. 194 alin. 2
Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. a , 76 lit. d Cod penal, în regim de detenție.
În temeiul art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 Cod penal.
În temeiul art. 350 Cod proc. penală, s-a menținut măsura arestării preventive și conform art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa pronunțată timpul arestării preventive începând cu (...) până la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate constituită parte civilă R. G., suma de 4.750 euro și 5.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, și suma de 5.000 euro, reprezentând daune morale.
În temeiul art. 191 Cod proc. Penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului în sumă de 400 lei .
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că la data de
17 iunie 2010 la P. municipiului D. s-a înregistrat plângerea penală a părții vătămate R. G., care sesiza faptul că în perioada februarie - iunie 2010,inculpatul M. Ș., prin amenințarea cu expunerea publică a unor imagini compromițătoare a pretins și primit de la acesta suma de aproximativ 6.000 euro.
Urmare a acestui fapt, lucrătorii din cadrul Poliției municipiului D. au organizat o activitate de prindere în flagrant a inculpatului M. Ș., constând în aceea că au marcat un număr de 20 de bancnote din cupiura de 50 euro, cu textul (...) „ȘANTAJ";, bancnote care au fost înmânate apoi de către partea vătămată inculpatului la data de (...), în incinta C.ui medical individual al părții vătămate
La ieșirea din C. medical, organele de poliție l-au imobilizat pe inculpatul M. Ș., căruia i-au cerut să justifice suma de 1.000 euro pe care o avea asupra sa. Cu acel prilej, inculpatul a declarat faptul că a primit această sumă de la D. R. G., cu titlu de împrumut.
Procedându-se la examinarea bancnotelor, s-a constatat că toate aveau înscris textul „(...) ȘANTAJ"; și toate seriile erau identice cu seriile bancnotelor care au fost anterior capcanate de către tehnicianul criminalist, în prezența martorului asistent ROB MELINDA.
În urma cercetărilor și investigațiilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că în perioada 2008-2010, în repetate rânduri, partea vătămată R. G. a întreținut relații sexuale normale și orale, precum și perversiuni sexuale cu minorele A. B. M., G. P. D. și H. A., oferindu-le în schimb diferite sume de bani.
La începutul lunii ianuarie 2010 minorele A. B. M. și H. A., la invitația telefonică a părții vătămate, s-au deplasat la C. medical al acestuia. În timp ce minora H. A. îl masturba pe partea vătămată, A. B. M. l-a filmat și înregistrat, cu ajutorul telefonului mobil. U., A. B. M. a arătat această înregistrare inculpatului M. Ș.
Având această înregistrare, inculpatul M. Ș. l-a contactat telefonic pe partea vătămată, iar la întâlnirea ce a avut loc i-a solicitat acestuia 4.000 euro, în schimbul neexpunerii publice a acestei înregistrări, urmând ca în momentul în care primește suma mai sus indicată să înmâneze părții vătămate CD-urile pe care avea stocată înregistrarea.
În cele din urmă la data de (...) cele două părți s-au întâlnit la C. medical al părții vătămate, loc în care a avut loc tranzacția, partea vătămată înmânând suma de 4.000 euro, iar inculpatul dându-i acestuia un CD cu înregistrarea efectuată de către minora A. B. M., asigurându-l pe partea vătămată că nu mai deține alte înregistrări.
U., inculpatul l-a mai contractat pe partea vătămată, solicitându-i și alte sume de bani, amenințându-l de fiecare dată, că va da publicității înregistrarea.
La începutul lunii iunie 2010, partea vătămată a fost sunată din nou de inculpat, care de această dată i-a solicitat suma de 1.000 euro, fără a preciza la ce dată dorește această sumă de bani. La (...) inculpatul a sunat din nou spunându-i părții vătămate că dorește ca întreaga sumă de bani să o primească a doua zi, urmând ca în schimb să-i pună la dispoziție toate înregistrările pe care le mai are. Dat fiind faptul că partea vătămată nu dispunea de această sumă de bani a apelat la ajutorul organelor de poliție, în cele din urmă realizându-se flagrantul.
Fiind audiat, inculpatul M. Ș. nu a recunoscut săvârșirea faptei ce i se impută, susținând că prin intermediul minorei A. B. M. l-a cunoscut pe partea vătămată. Pentru că minora A. B. M. i-a prezentat 2 CD-uri cu înregistrarea unor acte obscene săvârșite de către partea vătămată cu minora H. A., a luat un CD-pe care i l-a predat părții vătămate, fără a-i cerenici o sumă de bani. U., la începutul lunii iunie 2010 l-a contactat pe partea vătămată, căruia i-a solicitat cu titlu de împrumut suma de 1.000 euro.
La data de (...) inculpatul a fost chemat de către partea vătămată la C. său medical, ocazie cu care a primit suma de 1.000 euro, predându-i cel de al doilea CD-cu imaginile compromițătoare, spunându-i medicului că din cunoștințele sale nu mai există alte înregistrări.
Faptele mai sus descrise au fost confirmate și de către martorele minore A. B. M. și H. A.
Partea vătămată R. G. s-a constituit în cauză parte civilă cu suma de
4.750 euro și 5.000 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale.
Starea de fapt așa cum a fost reținută a fost dovedită cu probe și mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate (filele 8, 31-34,
101), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și DVD (fila 9-
10și 35), declarațiile martorilor (filele 53-65, 109, 110, 137), proces verbal de confruntare (filele 66-67), proces verbal de capcanare (fila 11), CD-urile compromițătoare care făceau obiectul șantajului (fila 36), planșe fotografice (filele 13-25), coroborate cu declarațiile inculpatului (filele 40-43, 102).
În drept, faptele inculpatului M. Ș., care în perioada februarie -iunie
2010, în mod repetat, prin amenințarea cu expunerea publică a unor imagini compromițătoare a pretins și primit de la partea vătămată R. G., diferite sume de bani, fiind prins în flagrant la data de (...), după ce a primit suma de 1.000 euro, în schimbul imaginilor compromițătoare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. și ped. de art. 194 alin. 2 Cod penal.
În cauză partea vătămată R. G. s-a constituit ca parte civilă cu suma de 4.750 euro și 5.000 lei reprezentând daune materiale și 100.000 euro reprezentând daune morale (f. 115).
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, persoana inculpatului M. Ș., care nu posedă antecedente penale, însă în prezent este arestat preventiv în prezenta cauză, este necăsătorit, nu are ocupație, a fost total nesincer, nerecunoscând faptele săvârșite.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs în termen P. de pe lângă Judecătoria Dej și inculpatul M. Ș.
Primul recurent a criticat sentința susținând că instanța a făcut o aplicare excesivă a circumstanțelor atenuante deși inculpatul a fost total nesincer, iar simplul fapt că nu posedă antecedente penale nu este suficient pentru a se ține cont de prevederile art.74 lit.a C.
Sub un alt aspect, s-a criticat faptul că nu s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 C.
Inculpatul recurent a susținut că se impunea achitarea sa în temeiul art.10 alin.1 lit.a C. pentru că din probatoriul administrat nu s-a dovedit existența faptei, iar flagrantul organizat de organele de urmărire penală nu conduce spre infracțiunea de șantaj, pentru că discuția înregistrată era amiabilă.
În subsidiar, a precizat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel încât putea fi aplicată una dintre sancțiunile administrative prevăzute de art.91 C.
În fine, s-a menționat că se pot reține circumstanțe atenuante conform art.74 C. constând în conduita bună a inculpatului în familie șisocietate, precum și împrejurarea că nu a mai fost sancționat în trecut, ca atare poate fi aplicată o pedeapsă sub minimul legal.
Sub aspectul laturii civile a învederat că acțiunea civilă trebuia respinsă ca nedovedită, pentru că inculpatul a solicitat daune morale justificate de faptul că nu și-a putut exercita profesia de medic o anumită perioadă aspect care însă nu corespunde realității deoarece partea vătămată a fost condamnată la închisoare pentru infracțiunea de act sexual cu un minor și i-a fost interzis dreptul de a-și exercita profesia.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și - astfel cum prevede art.3856 alin.3 C. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele: În mod temeinic prima instanță a stabilit starea de fapt pe baza administrării tuturor probelor necesare aflării adevărului, reținând că în perioada 2008-2010 în repetate rânduri partea vătămată R. G. de profesie medic în perioada 2008-2010 a întreținut relații sexuale normale și orale cu mai multe minore la cabinetul său medical, însă la începutul lunii ianuarie 2010 două minore au filmat și au înregistrat partea vătămată în timpul acestor acte. Cu înregistrarea efectuată inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată și i-a pretins 4000 E. în schimbul nedifuzării înregistrării, iar în 18 febr. 2010 la cabinetul medical partea vătămată i-a dat suma cerută inculpatului, iar ultimul i-a înmânat un CD cu înregistrarea efectuată de către minore. După aceasta inculpatul i-a solicitat și alte sume de bani iar la începutul lunii iunie 2010 a precizat că suma de 1000 E. să-i fie plătită în 18 iunie 2010 dată la care s-a organizat flagrantul. Contrar susținerilor inculpatului recurent fapta rezultă din declarația părții vătămate (f.101) a martorului B. R. (f.109) și a martorului asistent la flagrant (f.137). Afirmația acestuia că din înregistrările efectuate cu ocazia flagrantului ar rezulta că discuția cu partea vătămată a fost una amiabilă și că suma pretinsă reprezenta un împrumut este contrazisă de împrejurarea ce rezultă din imaginile captate și aflate la dosar că i-a dat CD-ul cu imaginile compromițătoare. În mod legal prima instanță a efectuat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.2 C. însă la individualizarea judiciară a pedepsei în mod greșit a reținut circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit.a C. fără însă ca instanța să motiveze reținerea acestora. Sub acest aspect, așadar, este fondat recursul declarat de către procuror deoarece conduita bună a inculpatului nu poate fi dedusă doar din lipsa condamnărilor anterioare având în vedere că acesta este o persoană fără ocupație și nu s-a rezumat la o simplă solicitare de bani din partea părții vătămate în schimbul nedifuzării imaginilor compromițătoare. Ca atare Curtea va înlătura circumstanțele reținute, va reindividualiza pedeapsa principală și va aplica inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.2 C., ținând seama la aplicarea minimului legal special prevăzut de textul incriminator de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale. De asemenea nu va primi susținerea inculpatului recurent potrivit căreia fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni pentru că acesta a pretins nu mai puțin de 5000 E. de la partea vătămată în comiterea infracțiunii de șantaj. Sub aspectul pedepselor accesorii aplicate se observă că în mod greșit prima instanță a interzis inculpatului în mod nejustificat toate drepturile prev. de art.64 C., astfel încât Curtea îi va interzice doar drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. , deoarece dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru infracțiunea de șantaj. Curtea va reține însă că recursul inculpatului este fondat sub aspectul laturii civile deoarece prima instanță a obligat pe inculpat să plătească părții vătămate nu doar sumele de 4750 E. și 5000 lei, reprezentând despăgubiri materiale constând în sumele pe care partea vătămată le-a plătit inculpatului și suma de 5000 E. reprezentând daune morale; pentru ultima suma acordată în mod greșit prima instanță a apreciat că aceasta este destinată compensării suferințelor morale cauzate părții civile prin infracțiunea comisă de către inculpat. Curtea constată că partea vătămată condamnată definitiv pentru infracțiunea de act sexual cu un minor - comisă față de minore aflate inclusiv în clasa a II-a - nu poate invoca propria turpitudine în justificarea unei presupuse lezări a propriei demnități personale și profesionale prin riscul ajungerii la cunoștința publică a comportamentului său infracțional. Singurul efect patrimonial al comiterii infracțiunii de șantaj de către inculpatul din prezentul dosar îl constituie doar primirea sumelor cu titlu de șantaj astfel încât, în temeiul art. 998 C.civ., doar acestea i se cuvin părții civile. La examinarea cauzei nu au fost constatate alte cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanțe. Așa fiind în baza art. 38515 pct.2 lit.d C. Curtea va admite recursurile declarate sub aspectele menționate și va modifica sentința atacată doar sub aspectul majorării pedepsei prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, a aplicării corecte a pedepselor accesorii și a înlăturării daunelor morale. În baza art. 38517 alin.4 C. rap. la art.383 alin.2 C. va deduce din pedeapsă durata arestării preventive la zi. Văzând și disp. art.192 alin.3 C. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Admite recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA DEJ și inculpatul M. Ș. împotriva sentinței penale nr. 1035/29 noiembrie 2010 a Judecătoriei D. pe care o casează cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsa accesorie și daunele morale la care a fost obligat inculpatul și rejudecând în aceste limite: Majorează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului M. Ș. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art.194 alin.2 Cod penal, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante. În temeiul art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv din 18 iunie 2010 la zi. Înlătură daunele morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile R. G. și menține celelalte despăgubiri acordate părții civile. Stabilește onorariu avocațial în favoarea Baroului C. în sumă de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER V. C. V. G. M. B. D. S. Red.CV Dact.SzM/4ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1287/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1291/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
