Decizia penală nr. 286/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR.286/R/2011
Ședința publică din 3 martie 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE : I. CRISTNA M., judecător
JUDECĂTORI : D. P.
A. D. L. GREFIER : M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind recursul declarat de către inculpatul T. V., împotriva deciziei penale nr. 416 din 29 noiembrie 2010 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev de art 184 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa inculpatului T. V., părțile civile S. M. D., N. P. N., partea responsabilă civilmente SC S. P. S. și asiguratorului S. de A. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 21 februarie 2011, încheiere care face parte integrală din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.331 din (...), a Judecătoriei D. s-aa dispus, în temeiul art.346, art.14 lit.b cod proc.penală cu aplic.art.998 și 999 cod civil,
1000 alin.3 Cod civil, admiterea în parte a acțiunii civile, obligând pe inculpatul T. V., condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 736/2008 a Judecătoriei D., definitivă prin D. penală nr.
116/A/2009 a T.ui C., în solidar cu SC. S. P. S. D. să plătească părții civile N.
P. N., despăgubiri astfel: 5700 lei, cu titlul de daune materiale cu dobânda legală aferentă începând cu luna februarie 2008 până la achitarea integrală și suma de 12.000 lei cu titlu de daune morale, cu dobânda legală aferentă începând cu luna februarie 2006 până la achitarea integrală.
În temeiul art.313 din Legea 95/2006, a fost obligat inculpatul să achite
S.UI M. D. suma de 819,43 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții civile cu dobânda legală aferentă, începând cu ziua următoare externării părții vătămate, până la achitarea integrală a sumei.
În temeiul art.193 cod proc.penală, inculpatul, în solidar cu SC S. S.,a fost obligat să plătească suma de 4858,02 lei cheltuieli de judecată pentru partea civilă.
În temeiul art.191 cod proc.penală,s-a dispus obligarea inculpatului plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare statului.
În temeiul art.54, art.50 alin.1 din Legea 136/1995, s-a constatat calitatea de asigurator de răspundere civilă a S. A. R. A. SA. S. C., în temeiul poliței de asigurare auto nr.3408778/(...),cu obligarea asigurătorului la plata către partea civilă, în limita contractului de asigurare,a sumelor la care a fost obligat inculpatul prin hotărâre.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Dej din (...) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. V. pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.1,3 cod penal,constând în aceea că în cursul zilei de
15 oct.2005,ca urmare a nerespectării prevederilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice, respectiv prin încălcarea prevederilor art.41 al.1 și art.48 al.1 din OUG.195/2002, în timp ce conducea pe DJ 109 E autoturismul cu nr.de înmatriculare (...) a cauzat un accident de circulație în urma căruia partea vătămată N. P. N. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 30 zile îngrijiri medicale.
Raportat la numărul zilelor de îngrijiri medicale de care a beneficiat partea vătămată, stabilit prin R. de expertiză medico- legală efectuat în cauză(70 zile), potrivit art.334 cod proc.penală, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev.de art.184 al.1,3 cod penal în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2,4 Cod penal.
Prin sentința penală nr.736/2008 a Judecătoriei D., a fost condamnat inculpatul pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2,4 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a,c și art.76 lit.d Cod penal la pedeapsa de 3 luni închisoare, pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea condiționată pe durata termenului de încercare de 2 ani 3 luni. Inculpatul a fost obligat la despăgubiri în favoarea părții vătămate N. P. N. astfel:
24.230.000 lei ROL daune materiale și 100.000.000 lei ROL daune morale,iar în favoarea S.ui M. D. ,819.000 lei cheltuieli de spitalizare a părții vătămate. S- a constatat calitatea de asigurator a S. R. SA - S. C.. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3100 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată și 150 lei cheltuieli judiciare statului(478-471).
Prin D. penală nr.116/A/2009 a T.ui C. s-a respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.736/2008 pronunțată în dos. nr.
1250/2006 a Judecătoriei D., s-a admis apelul declarat de partea civilă împotriva acestei sentințe, a fost desființată sentința pe latura civilă și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare către Judecătoria Dej(f.45-49 vol.III).Cu ocazia rejudecării cauzei,pe latură civilă,instanța de fond a analizat cerințele părții civile și în funcție de probele administrate în acest sens a pronunțat hotărârea apelată în prezent.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel partea civilă N. P. N. și garantul SC A. SA.În apelul său,partea civilă s-a declarat nemulțumită de faptul că pretențiile sale bănești reprezentând despăgubiri materiale și morale nu au fost acordate în cuantumul solicitat inițial. A.,a apreciat că daunele morale au fost total insuficiente comparativ cu numărul de zile de îngrijiri medicale suportate,cu suferințele inerente accidentului și perioadei de refacere. În legătură cu daunele materiale,acestea nu au fost acordate corespunzător:este vorba de suma de 5.700 lei, în care nu au fost incluse cheltuielile ocazionate cu căratul lemnelor și a transportului părții civile pe durata tratamentului medical; deasemenea, este vorba de suma reprezentând repararea tractorului,referitor la care asigurătorul a plătit o parte,rămânândun rest de 4.000 lei;în plus,nici cheltuielile de judecată solicitate într-un anumit cuantum nu au fost acordate la nivelul cerut.
În apelul societății de asigurare s-a solicitat înlăturarea solidarității acestei societăți împreună cu inculpatul,pentru că acest garant nu are calitatea de parte responsabilă civilmente,fiind vorba de o răspundere contractuală și nu delictuală.
Prin decizia penală nr.416 din (...) pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dosarul nr.(...), în baza art.379 pc.2 lit.a C.pr.pen., au fost admise apelurile declarate de partea civilă N. P. N. și SC A. SA, împotriva sentinței penale
331/(...) a Judecătoriei D., pe care a desființat-o în parte, numai cu privire la greșita obligare, în solidar a inculpatului cu asigurătorul, la plata despăgubirilor civile către partea civilă N. P., la stabilirea greșită a sumei reprezentând cheltuielile de judecată și despăgubiri materiale pentru partea civilă N. P. la fond,la omiterea obligării în solidar a inculpatului cu partea responsabilă civilmente la plata sumelor stabilite către partea civilă N. P.,S. M. D., cheltuieli judiciare către stat la fond.
Procedând la judecarea cauzei,în aceste limite, tribunalul a constatat calitatea de asigurător a SC A. R. A. SA S. C. și a dispus înlăturarea obligării acestei societăți, în solidar cu inculpatul T. V., la plata despăgubirilor civile către partea civilă N. P.
În baza art.193 și art.14, 346 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S. S., la plata sumei de 5558,02 lei către partea civilă N. P., cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și a sumei de încă 900 lei cu titlu de daune materiale (alături de suma de 5700 lei), cu dobânda aferentă în condițiile deja stabilite de instanța de fond.
S-a constatat solidaritatea inculpatului cu partea responsabilă civilmente în efectuarea plăților cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă N. P. și S.
M. D., precum și față de cheltuielile judiciare către stat la fond.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
În temeiul art.193 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente,să plătească 1500 lei cheltuieli de judecată în apel către partea civilă N. P.
În temeiul art.192 al.3 C.pr.pen.,cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul analizând apelurile declarate,prin prisma motivelor invocate,dar și din oficiu, a apreciat că sunt fondate și în temeiul art.379 pc.2 lit.a C.pr.pen.,le-a admis și a dispus desființarea în parte a sentinței apelate numai cu privire la greșita obligare,în solidar a inculpatului cu asigurătorul,la plata despăgubirilor civile către partea civilă N. P.,la stabilirea greșită a sumei reprezentând cheltuielile de judecată și despăgubiri materiale pentru partea civilă N. P. la fond,la omiterea obligării în solidar a inculpatului cu partea responsabilă civilmente la plata sumelor stabilite către partea civilă N. P.,S. M. D. și a cheltuielilor judiciare către stat la fond.
Procedând la judecarea cauzei,în aceste limite, tribunalul a constatat calitatea de asigurător a SC A. R. A. SA S. C. și a dispus înlăturarea obligării acestei societăți,în solidar cu inculpatul T. V., la plata despăgubirilor civile către partea civilă N. P. A. deoarece obligațiile de plată a despăgubirilor de pe urma acestui eveniment rutier către persoanele prejudiciate rezultă din contractul de asigurare și este vorba de o răspundere contractuală și nu delictuală. De asemenea, s-a reținut că potrivit deciziei nr.1/2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție,societatea de asigurare RCA are calitatea de asigurător
și nu poate fi obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor materiale.
În ceea ce privește solicitările părții civile N. P. N.,acestea s-a apreciat că sunt doar în parte justificate și au fost doar în această măsură acordate de către instanța de apel,cu motivarea următoare.
A.,prima instanță de fond a acordat doar suma de 3.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,reprezentând onorariul de avocat. I. de fond în rejudecare a acordat suma de 4.858,02 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,reprezentând onorariul de avocat -3.900 lei,taxa IML -152 lei,cheltuieli de transport la proces - 650 lei, xerocopiere acte dosar - 156,02 lei. Sub aspectul cuantumului onorariului avocațial acordat,instanța de fond a apreciat greșit suma,căci a acordat doar 4.600 lei (rezultat din 1.500 lei onorariu la rejudecare,care trebuia adăugat la 3.100 lei deja acordat în prima instanță).Suma totală care trebuia acordată cu titlu de cheltuieli de judecată la instanța de fond este de 5.558,02 lei.
În legătură cu pretențiile la despăgubiri materiale formulate de către partea civilă N. P. N. doar cele referitoare la o parte dintre ele s-a considerat că se justifică.Concret este vorba de suma de 900 lei,în plus față de suma de
5.700 lei deja acordată de către instanța de fond din rejudecare,care nu a fost luată în calcul în rejudecare și care a fost acordată în apel.A. sumă de 900 lei reprezintă contravaloarea sumelor de bani plătite de partea vătămată persoanelor angajate de el pentru recoltarea porumbului din gospodărie atunci când a fost imobilizat,aspect ce s-a reținut că rezultă din declarația martorului Rad I.
A.,în baza art.193 și art.14, 346 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat,în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S. S.,la plata sumei de 5558,02 lei către partea civilă N. P.,cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și a sumei de încă 900 lei cu titlu de daune materiale (alături de suma de 5700 lei),cu dobânda aferentă în condițiile deja stabilite de instanța de fond.
Celelalte pretenții de natură pecuniară ale părții civile N. P. N. s-a considerat că nu se justifică și nu au fost acordate de către instanța de apel.
A. din raportul de expertiză medico-legală efectuată în cauză rezultă că partea civilă a beneficiat de 70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor care i-au fost cauzate prin accidentul de circulație comis din culpa de inculpat(f.28,118,161,224,253,272,303,305).A., concluziile raportului de expertiză sunt în sensul că leziunile s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, necesitând 70 zile de îngrijiri medicale,pot data din (...), iar deficiența funcțională ușoară a părții civile nu se încadrează într-un grad de invaliditate conform baremului în vigoare, reprezentând doar o incapacitate adaptativă.Pentru perioada în care a beneficiat de îngrijiri medicale partea civilă a fost pusă în situația de a efectua o serie de cheltuieli cu privire la medicamente, alimentație suplimentară. Pe de altă parte pentru această perioadă a fost în imposibilitate de a-și desfășura activitatea curentă în calitate de persoană fizică autorizată pentru a executa lucrări agricole cu tractorul și transport de mărfuri neperisabile.
Din adresele de la filele 162,166 emise de D. C.,a rezultat faptul că în anul 2004 partea civilă, a obținut un venit impozabil de 809 lei, în anul 2005 a obținut un venit impozabil de 1263 lei, iar în anul 2006 a obținut un venit impozabil de 3900 lei.Pentru a face față cheltuielilor legate de îngrijirile medicale necesare pentru tratarea leziunilor suferite, partea civilă a făcut dovada că, a împrumutat diferite sume de bani de la diverse persoane astfel:
1500 lei, și la un interval scurt de timp 2000 lei (f.152).Pentru perioada în care a fost în incapacitate de a desfășura munca în gospodărie și de a executalucrări agricole cu tractorul, partea civilă a angajat mai multe persoane care să execute aceste lucrări, plătindu-le, potrivit declarațiilor acestora(f.149,150,153) cu câte 25 lei/zi. Conform declarației martorului B. M. V. în cursul anului 2005, pe perioada în care a beneficiat de tratament medical, partea civilă a efectuat cel puțin 10 transporturi dus-întors de la domiciliu la spital, contravaloarea transportului fiind în total în cuantum de
500 lei. (f.152).Datorită leziunilor suferite, partea vătămată a realizat un venit anual impozabil în cursul anului 2005 de 1263 lei spre deosebire de venitul realizat în cursul anului 2006, respectiv 3900 lei(f.162), astfel că este în drept la repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat, prejudiciu care a putut fi evaluat la 800 lei,raportat la perioada în care partea civilă a fost în imposibilitate de a și exercita aceste atribuții.
Cu privire la pretențiile părții civile în sensul ca în cuantumul despăgubirilor să fie inclusă și suma reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare pentru aducerea în stare de funcționare a tractorului proprietatea părții civile avariat în accidentul cauzat de inculpat, s-a constatat că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Din procesul verbal de constatare rezultă că valoarea pagubei cauzate prin accidentarea tractorului este de 3605 lei, iar din declarația dată la fila
132,133, rezultă că partea civilă a încasat această sumă de la societatea de asigurare, iar cu privire la această pagubă nu mai are nici un fel de pretenții.
De altfel potrivit disp. art.55 al.3 din Legea 136/1995, o dată cu încasarea despăgubirii, persoanele păgubite vor declara în scris că au fost despăgubite pentru pagubele suferite și că nu mai au nici o pretenție de la asiguratorul de răspundere civilă și asigurat în legătură cu paguba respectivă. Partea civilă a dat o astfel de declarație la data la care a încasat suma de 3605 lei.(f.132).Din adresa de la fila 135 din dosar rezultă că un tractor DT 445 are o valoare de 7451 E., iar această valoare se referă la un tractor nou. Tractorul proprietatea părții civile era fabricat în anul 1993, astfel că, la data producerii accidentului avea un grad de uzură aferent celor 22 de ani cât a fost folosit.
Partea civilă a încercat să acrediteze în instanță ideea că, a împrumutat de la martorul B. N. D. suma de 3000 E., urmând ca acești bani să-i folosească pentru a repara tractorul accidentat. Împrumutul, conform declarației de la fila 444) s-a efectuat la (...) iar înscrisul constatator a fost redactat la data de (...).Chitanțele cu care partea civilă a făcut dovada reparațiilor efectuate la tractor sunt din perioada (...)-(...)(f.447-451).Dacă partea civilă ar fi utilizat suma împrumutată la (...) pentru a plăti contravaloarea reparațiilor ,chitanțele care atestă plata ar fi fost datate imediat după data de (...). S-a reținut de către tribunal însă că plățile sunt efectuate imediat după data de (...), când partea civilă a încasat de la societatea de asigurări despăgubiri în cuantum de 3605 lei.Ca atare,cererea formulată de partea civilă pentru a i se acorda despăgubiri în cuantum de 4982 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la tractor a fost respinsă de către instanța de fond, fiind incidente disp.art.55 al.3 din Legea
136/1995,opinie împărtășită și de către instanța de apel.
În legătură cu pretențiile de natură morală,corespunde adevărului că,prin fapta ilicită a inculpatului, părții civile i-a fost cauzat un prejudiciu de ordin nepatrimonial constând în aceea că a fost internat în spital, a avut conștiința că este bolnav, a suferit fiind privat de o viață normală corespunzătoare pe perioada cât a beneficiat de îngrijiri medicale, toate acestea fiind însumate într-o traumă psihică. În consecință, s-a impus acordarea unei compensații sub forma unor daune morale pentru prejudiciulnepatrimonial cauzat părții civile,iar suma de 12000 lei presupune o manieră echitabilă pentru a constitui o justă reparație pentru partea civilă.
S-a constatat solidaritatea inculpatului cu partea responsabilă civilmente în efectuarea plăților cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă N. P. și S. M. D.,precum și față de cheltuielile judiciare către stat la fond.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
În temeiul art.193 C.pr.pen.,inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească 1.500 lei cheltuieli de judecată în apel către partea civilă N. P. N.
În temeiul art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T. V. solicitând casarea deciziei atacate, cu consecința menținerii în întregime a hotărârii primei instanțe, atât sub aspectul greșitei rețineri a faptului că asigurătorul ar fi fost obligat în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, cât și cu privire la greșita majorare a cuantumului daunelor materiale și a cheltuielilor de judecată din fața primei instanțe.
Analizând recursul declarat prin prisma actelor de la dosar, a motivelorinvocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:
Atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în faza de urmărire penală și în faza de judecată, reținând vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă.
Examinându-se conținutul celor două hotărâri, strict prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază că acesta este fondat.
A., în primul rând, apelul părții civile S. A. S. C. a fost greșit admis, deoarece așa cum reiese din conținutul sentinței penale nr. 331 din 22 aprilie
2010 a Judecătoriei D. precum și din dispozitivul aceleiași hotărâri, asigurătorul nu a fost obligat în solidar cu inculpatul, în calitate de parte responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile în favoarea părții vătămate N. P. N. Din contră, prima instanță a constatat calitatea de asigurător în cauză a S. A. R. A. S. - S. C. în virtutea contractului de asigurare auto, obligându-l pe asigurător să plătească părții civile, în limita contractului de asigurare, sumele la care a fost obligat inculpatul prin hotărâre.
A. dispoziție a instanței de fond este perfect legală, nu echivalează cu obligarea în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile și nici nu contrazice, așa cum instanța de apel în mod greșit a reținut, decizia în interesul legii nr. I/2005 a Î.C.C.J.
În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă N. P. N. împotriva aceleiași hotărâri și acesta a fost greșit admis atât cu privire la dispoziția de majorare a cuantumului daunelor materiale acordate, cât și cu privire la dispoziția de majorare a cheltuielilor de judecată.
A., prima instanță a arătat în considerentele hotărârii atacate modul de calcul a cheltuielilor făcute de către familia părții vătămate, mod de calcul care a fost întemeiat exact pe depozițiile martorilor audiați în latura civilă a cauzei, martori propuși de către partea civilă.
S-a arătat astfel de către prima instanță că cele 6 zile de lucru în gospodărie efectuate de către 5 - 6 persoane au fost evaluate la suma de 900 lei, ca o sumă globală care relevă împrejurarea că o zi de lucru pentru o persoană a fost evaluată la suma de 25 lei, sumă care este perfect rezonabilă, cu atât mai mult cu cât nu doar convalescența părții vătămate a determinat chemarea la muncile agricole a altor persoane. Din declarațiile martorilor a rezultat faptul că și în anii anteriori partea vătămată a apelat la câte 5-6persoane în același scop și în aceeași perioadă. În aceste condiții este nejustificată acordarea unei sume mai mari de către instanța de apel.
În plus, chiar dacă prin hotărârea primei instanțe nu s-a reținut în mod expres o culpă concurentă în producerea accidentului a părții vătămate, reținându-se doar în sarcina inculpatului încălcarea mai multor dispoziții cu privire la regimul circulației rutiere, se remarcă că accidentul nu ar fi avut loc dacă partea vătămată, la rândul său, nu s-ar fi deplasat pe drumul județean unde a avut loc accidentul, la volanul unui tractor care avea o remorcă neînmatriculată, fapt pentru care prin ordonanța din (...) adoptată în dosarul nr. 150/P/2006 a P. de pe lângă Judecătoria Dej i-a fost aplicată o sancțiune administrativă în cuantum de 100 lei.
Ținând cont și de împrejurarea că pretențiile formulate de către partea civilă au fost admise doar în parte, în temeiul prev. art. 193 alin. 2 C.pr.pen., instanța de fond avea posibilitatea de a reduce cuantumul cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă în cursul procesului. A. cu atât mai mult cu cât sentința penală nr. 331/2010 a Judecătoriei D. a vizat doar soluționarea laturii civile a cauzei în urma a două rejudecări.
Cât privește reținerea solidarității inculpatului cu partea responsabilă civilmente S. S. S., se remarcă că aceasta a fost reținută și de către instanța de fond atât cu privire la plata despăgubirilor civile cât și cu privire la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părții civile.
Față de cele sus expuse, în baza art. 385 ind. 15 pct.2 lit.a Cod proc.penala, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul T. V., împotriva deciziei penale nr. 416 din 29 noiembrie 2010 a T.ui C., pe care o va casa în întregime și va menține sentința penală nr. 331 din 22 aprilie 2010 a
Judecătoriei D., apelurile părții civile N. P. N. si asigurătorului S. A. S. C., fiind greșit admise.
În temeiul art. 193 C.pr.pen., Curtea va respinge solicitarea părții civile
N. P. N. de acordare a cheltuielilor judiciare în sumă de 1000 lei, cu titlu de onorariu avocațial în recurs.
Văzând și prev. art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
In baza art. 385 ind. 15 pct.2 lit.a Cod proc.penala, admite recursul declarat de inculpatul T. V., domiciliat in D., str. S. B., nr. 4, sc.A, ap.6, jud. C., împotriva deciziei penale nr. 416 din 29 noiembrie 2010 a T.ui C., pe care o casează în întregime și menține sentința penală nr. 331 din 22 aprilie 2010 a
Judecătoriei D., apelurile părții civile N. P. N. si asigurătorului S. A. S. C., fiind greșit admise.
Respinge solicitarea părții civile N. P. N. de acordare a cheltuielilor judiciare în sumă de 1000 lei, cu titlu de onorariu avocațial.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2011 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. C. M. D. P. A. D. L.
GREFIER M. V.-G.
Red.I.C.M./S.M.D.
4 ex./(...)
Jud. apel. L. F./Ariana I Jud. fond: C. Mânzat
| ← Decizia penală nr. 450/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1863/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
