Decizia penală nr. 29/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.29/A/2011
Ședința publică din 28 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. C. M.- judecător
JUDECĂTOR : A. D. L. G. : M. N.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpata R. A., deținută în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 376 din 6 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 175 alin 1 lit a, c și d Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu avocat S. T. A., din cadrul
Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, martorii P. C. A., P. M. lipsă fiind martorul P. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Sub prestare de jurământ se audiază martorii prezenți, declarațiile lor fiind consemnate în procesele-verbale atașate la dosarul cauzei.
Apărătorul inculpatei insistă în audierea martorului lipsă P. V.
I. personal insistă în audierea martorului P. V., lipsă la termenul de azi.
Reprezentantul parchetului nu insistă în audierea martorului lipsă. Instanța revine asupra probei privind audierea martorului P. V., constatând imposibilitatea obiectivă de audiere a acestuia, raportat și la susținerile inculpatei că este preot, iar conform uzanțelor religioase, preotul nu poate încălca taina spovedaniei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în principal, solicită în temeiul art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în pruncucidere, susținând că nu a putut fi stabilită cu exactitate starea psihică ainculpatei, expertiza făcându-se la mai mult de 1 an de la săvârșirea faptei, fiind foarte greu de stabilit dacă inculpata se afla într-o stare de tulburare, nașterile nedorite putând influența considerabil psihicul femeii.
În subsidiar, solicită a se avea în vedere persoana inculpatei, care are un intelect inferior, fiind cunoscută cu probleme psihice, având în trecut tentative de suicid.
Se mai solicită a se avea în vedere că mai are 3 copii mici, iar singurul care realizează venituri în familie este soțul acesteia. I. a recunoscut fapta cu anumite nuanțări și consideră că și durerile sale frecvente de cap sunt o explicație pentru fapta săvârșită. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului formulat în cauză de către inculpată ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate cafiind legală și temeinică.
În continuare se arată de către reprezentantul parchetului că starea de fapt așa cum a fost descrisă și probele administrate în cauză dovedesc fără tăgadă atât existența faptei cât și vinovăția inculpatei. Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de pruncucidere, solicită a fi respinsă, fiind vorba clar de omor calificat. Pentru a fi vorba de pruncucidere ar trebui ca fapta să fie comisă de mamă pe fondul unei tulburări pricinuite de naștere, însă nu a fost așa, inculpata ascunzând sarcina de soțul ei, luând măsuri pentru a naște în condiții de clandestinitate și suprimând viața nou- născutului, fiind vorba de premeditare anterioară nașterii.
La individualizarea pedepsei solicită ca instanța să aibă în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, persoana inculpatei și împrejurările care atenuează răspunderea penală. Solicită ca pedeapsa aplicată de către prima instanță să fie menținută, deoarece a fost avută în vedere conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea infracțiunii, cât și pericolul social sporit pe care îl prezintă infracțiunea de omor calificat.
I. R. A. având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.376 din (...) pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata R. A., prin avocat, din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 Cod penal raportat la art. 175 alin.1 lit. a, c și d Cod penal în infracțiunea de pruncucidere prevăzută de art. 177 Cod penal.
În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală a fost condamnată inculpata: R. A. - CNP 2., fiica lui Ș. și A., născută la data de (...) în V. de Sus, județul M., cetățenia română, studii 4 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorită, 3 copii minori, fără antecedente penale, domiciliată în V. de Sus, str. 22 Decembrie nr. 14D/3, județul M., pentru săvârșirea infracțiunii de: omor calificat prev. de art. 174 Cod penal raportat la art. 175 alin.1 lit. a, c și d Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal, a art. 76 lit. a Cod penal la pedeapsa de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, b, d și e Cod penal.
Cu consecințele prevăzute de art. 71, 64 lit. a teza a II a, b, d și e Cod penal.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpatei, iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu data de (...), la zi.
S-a constatat că în cauză nu există participare de parte vătămată sau de parte civilă.
S-a dispus păstrarea până la soluționarea definitivă a cauzei a mijlocului de probă înregistrat la poziția nr.45/2010 în R. de corpuri delicte al T.ui M..
În temeiul art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 4.400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care
200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-au avansat din fondurile M.ui Justiției către D-na avocat F. M., potrivit delegației nr.
2223/(...).
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că din probațiunea administrată în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, reiese că, la data de (...), inculpata a născut neasistată, la domiciliul său din V. de Sus, un copil de sex masculin, căruia i-a suprimat viața imediat după naștere, iar apoi, după cca o oră, a ascuns corpul neînsuflețit al acestuia pe malul râului V..
Audiată la data de 2 martie 2010, în prezența apărătorului din oficiu, inculpata a recunoscut săvârșirea faptei, arătând în mod neechivoc că la data de (...), a născut în locuința sa din V. de Sus iar după naștere a suprimat viața copilului prinzându-l pe acesta de picioare, înfășurându-l cu niște haine și lovindu-l de pereții cu faianță ai băii. L-a dus apoi pe malul râului V., râu situat la cca 2-3 minute de locuința sa. În săvârșirea acestei fapte inculpata nu a fost ajutată de nicio altă persoană iar hotărârea de a-i suprima viața copilului său nou-născut a fost luată înainte de a-i da naștere. Rezoluția infracțională a fost determinată de condițiile precare de trai, de faptul că avea încă 3 copii și de necunoașterea de către soțul său a stării sale de graviditate.
În faza de urmărire penală, inculpata a solicitat a fi avute în vedere toate aceste aspecte legate de circumstanțele săvârșirii infracțiunii (filele 6-7 dosar u.p.).
Audiată ulterior în fața instanței, inculpata și-a modificat oarecum poziția inițială, în sensul că, situația precară a familiei nu i-ar fi influențat decizia luată, că se gândea să dea copilul la stat și că nu ar fi știut pe moment ce să facă cu noul-născut, probabil pentru că a avut dureri atroce de cap. I. a manifestat consecvență doar în afirmațiile sale legate de faptul că soțul său nu știa că este gravidă, aspect din care s-a concluzionat că se desprinde premeditarea în săvârșirea infracțiunii.
Invocând anumite probleme de sănătate, fizice și psihice, apărătoarea inculpatei a solicitat audierea unor martori și efectuarea unei expertize medico- legale psihiatrice, cereri în probațiune ce au fost admise de instanță. Astfel, a fost audiat martorul B. Ș. (fila 89) care a arătat că o cunoaște pe inculpată de aproximativ 20 de ani și că știa că aceasta avea probleme psihice încă de pe atunci. Din depoziția aceluiași martor a reieșit că inculpata ar fi încercat să se sinucidă în urmă cu 4-5 ani, aspect cunoscut de majoritatea oamenilor din zonă. Și martora propusă prin rechizitoriu, P. C. A., a afirmat despre inculpată că ar fi avut o tentativă de sinucidere în urmă cu 4-5 ani (fila 90). Cu toate acestea, niciunul dintre martori nu știa dacă inculpata era sau nu monitorizată de vreun medic specialist în probleme psihice.
În aceste condiții, la solicitarea inculpatei, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice care a concluzionat că aceasta ar prezenta diagnosticul "tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv; păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale; are discernământul păstrat în raport de fapta pentru care este cercetată". Deși apărătorul inculpatei a apreciat că acest raport nu răspunde tuturor obiectivelor stabilite, solicitând completarea acestuia, instanța a respins această cerere, apreciind că, de esență, este răspunsul cu privire la existența sau nu a discernământului la momentul săvârșirii faptei, întrebare la care s-a răspuns.
Așadar, s-a reținut că inculpata a avut discernământ la momentul comiterii faptei, are capacitatea psihică la acest moment, capacitate de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, astfel că recunoașterea acesteia a fost avută în vedere de instanță, alături de restul probațiunii, la reținerea vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omorcalificat prev. de art. 174 Cod penal raportat la art. 175 alin. 1 lit. a,c și d Cod penal.
În sprijinul soluției de condamnare a inculpatei a fost invocat raportul de expertiză nr. 4. din (...) care, la fila 19, stabilește că numita R. A. este mama biologică a nou-născutului găsit decedat la data de 12 martie 2009 pe raza orașului V. de S.
Constatând că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii menționate anterior, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din această infracțiune în cea de pruncucidere prev. de art. 177 Cod penal, uciderea copilului nou-născut nefiind săvârșită de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere. S-a reținut că premeditarea este evidentă în condițiile în care inculpata a ascuns sarcina de soțul său, aspect recunoscut ulterior de către aceasta.
I. a fost în consecință condamnată și în raport de dispozițiile art. 175 lit. c și d Cod penal, deoarece a săvârșit omorul asupra copilului său, profitând de starea de neputință a acestuia de a se apăra.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72
Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, persoana inculpatei și împrejurările care atenuează răspunderea penală. În concret, la stabilirea pedepsei, instanța a luat în considerare conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea infracțiunii, conduită materializată în lipsa antecedentelor penale, alături de gradul de pericol social sporit pe care îl prezintă infracțiunea de omor calificat. Potrivit art. 175 Cod penal, omorul calificat se pedepsește cu închisoare de la
15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.
În condițiile reținerii circumstanței atenuante și în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, prima instanță a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 76 lit. a Cod penal, ce obligă la reducerea pedepsei sub minimul special.
În speță, instanța de fond a dispus aplicarea pedepsei de 12 ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii pe 5 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a , b, d și e Cod penal. Interzicerea tuturor acestor drepturi a derivat din infracțiunea săvârșită, gradul de pericol social al acesteia și, evident, incompatibilitatea existentă între persoana inculpatei și dreptul acesteia de a fi aleasă în autoritățile publice, de a ocupa o funcție în exercițiul autorității de stat, de a-și exercita atribuțiile părintești, de a fi tutore sau curator. Pornind de la natura infracțiunii și de la raportul existent între victimă și inculpată, acela de fiu-mamă, instanța a apreciat că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal se impune fără putință de tăgadă.
Întrucât începând cu data de 2 martie 2010 inculpata s-a aflat în stare de arest preventiv, în baza art. 350 Cod procedură penală, instanța a menținut starea preventivă privativă de libertate a acesteia, deducând din pedeapsă perioada menționată în dispozitiv.
Prin minuta sentinței de condamnare instanța a constatat că nu există constituire de parte vătămată sau de parte civilă, dispunând totodată păstrarea până la soluționarea definitivă a cauzei a mijlocului de probă înregistrat la poziția nr.45/2010 în R. de corpuri delicte al T.ui M..
Date fiind soluția pronunțată și dispozițiile art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpata a fost obligată la plata către stat a cheltuielilor judiciare, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal, prin apărător,inculpata R. A. În esență, inculpata a solicitat schimbarea încadrării juridice afaptei în infracțiunea de pruncucidere, cu consecința reducerii pedepsei care i- a fost aplicată.
Deoarece pe parcursul judecării cauzei în fond, prima instanță a procedat la o audiere extrem de sumară a inculpatei (f. 50) instanța de apel a procedat la reaudierea acesteia (f. 14-15). De asemenea, la solicitarea inculpatei a fost încuviințată audierea martorilor P. V. și B. D. iar din oficiu s-a dispus audierea martorilor care deși au dat unele declarații în cursul urmăririi penale, nu au fost reaudiați de către instanța de fond pentru a se putea stabili sau măcar contura starea de spirit și comportamentul inculpatei pe perioada sarcinii și imediat după naștere, în vederea verificării împrejurării invocate de către inculpată, respectiv comiterea faptei într-o stare de puternică tulburare provocată de naștere (P. C. A., P. M., Petruș D. și T. M. - f.20-21).
Pe parcursul judecării apelului, s-a reușit doar audierea martorelor B.
D., medicul de familie al inculpatei (f.62), P. M. (f. 88-90) și P. A. (f.91), restul martorilor nemaiputând fi audiați din împrejurări obiective (plecați din țară sau nemailocuind la adresele indicate - f.65,83).
Analizând apelul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
Instanța de fond a reținut, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății o stare de fapt conformă cu realitatea, stare de fapt care nu a suferit nicio modificare în urma completării probatoriului în fața instanței de apel.
În primul rând, Curtea va reține că, pe fondul unei relații de familie extrem de tensionată cu soțul ei, augmentată de lipsa resurselor materiale și de greutățile financiare, în condițiile în care inculpata și soțul ei mai aveau trei copii minori, toți cu vârste sub 6 ani, la data când a constatat că este însărcinată inculpata a luat hotărârea de a ascunde această sarcină de restul lumii, luând pe parcursul sarcinii hotărârea de a-i suprima acestuia viața. Deși de plano nu pot fi înlăturate susținerile inculpatei în sensul că la un moment dat s-ar fi gândit ca după naștere să apeleze la soluția instituționalizării copilului, este evident că aceasta a fost o alternativă neviabilă în concepția inculpatei, care nu a făcut nici un gest în acest sens. Din contră, toate acțiunile ei anterioare cât și ulterioare converg spre concluzia că a apelat la acest gest disperat perfect conștientă de ceea ce face.
Astfel, pe toată perioada sarcinii aceasta nu s-a înscris în evidențele medicului de familie iar din unele declarații din faza de urmărire penală, vag confirmate și în fața instanței de apel, se desprinde concluzia că vecinii bănuiau că aceasta este însărcinată și se discuta despre acest lucru(f.65). Chiar dacă martora P. C. A. și-a nuanțat declarațiile în fața instanței, este evident că inculpata a fost conștientă de starea ei de graviditate, martora afirmând în cursul urmăririi penale că ar fi auzit-o pe inculpată spunând că are destui copii și dacă mai naște unul îi face „vira la container";.
Desigur că nu doar această afirmație stă la baza convingerii instanței de apel că inculpata a acționat cu premeditare, nefiind vorba deci în speță de comiterea infracțiunii de pruncucidere, care presupune ca mama să se afle într-o stare de puternică tulburare și emoție cauzată de faptul nașterii. Acțiunile inculpatei au fost minuțios pregătite iar la data de 8 martie 2009, simțind că se apropia momentul nașterii, a trimis ceilalți trei copii de acasă, a născut în baie singură, a înfășurat imediat nou-născutul în niște hăinuțe mai vechi ale celui mai mic dintre ceilalți copii și l-a izbit de pereții băii până când acesta a decedat. Potrivit propriilor susțineri din fața instanței de apel, imediatdupă aceea s-a odihnit o jumătate de oră, apoi a băgat copilul decedat într-o plasă și l-a abandonat pe malul râului V..
În toată perioada următoare, inculpata și-a continuat viața în mod firesc, apelând la medicul de familie pentru tratarea unor migrene, nemanifestând nici cea mai mică urmă de remușcare în decursul unui an de zile până când, în urma cercetărilor specifice și a actelor de cercetare penală efectuate, s-a ajuns la concluzia că ea este autoarea faptei.
În aceste condiții, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a respins solicitarea de schimbare a încadrării juridice, încadrarea juridică, de omor calificat prev. de art. 174-175, alin. 1 lit.a,c șid Cod penal fiind cea corectă.
Cât privește reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatei, prin acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de prima instanță este în măsură să reflecte într-o manieră legală și temeinică gradul de pericol social concret al faptei comise, respectând atât criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, cât și cele prevăzute de art. 52 C., fiind de natură să contribuie la reeducarea inculpatei.
Instanța de fond a reținut comportamentul bun pe care inculpata l-a avut în societate anterior, precum și circumstanțele concrete ale comiterii faptei, pe fondul unor relații de familie deteriorate și a unei situații materiale extrem de precare, reducând pedeapsa sub limita minimului special prevăzut de lege și procedând în mod corespunzător și motivat la interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a, b, d și e C.pen., atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complementară.
Din aceste considerente și neconstatând din oficiu motive de nelegalitate ale sentinței apelate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata R. A. împotriva sentinței penale nr.
376 din 6 octombrie 2010 a T.ui M..
Se va dispune menținerea stării de arest a inculpatei.
Potrivit art. 88 Cod Penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
În temeiul art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul
M.ui Justiției.
Potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.pen. Curtea va dispune obligarea inculpatei la plata în favoarea statului a sumei de 800 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata R. A., născută la data de 3 iunie 1984, detinută în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 376 din 6 octombrie 2010 a T.ui M..
Menține starea de arest a inculpatei.
Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatei timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR G. I. C. M. A. D. L. M. N.
Red.I.C.M/S.M.D.
3 ex./(...) Jud.fond.S. L.
| ← Decizia penală nr. 214/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1801/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
