Decizia penală nr. 290/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 290/R/2011
Ședința publică din 7 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. I.- judecător
JUDECĂTORI : A. D. L.
I. C. M.
G. : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul Ș. V. împotriva sentinței penale nr. 261 din data de 8 decembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al J. V. de Sus, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals de înmatriculare și de către o persoană a cărui drept de conducere a fost suspendat prev. și ped. de art. 85 alin.1 și 5 și art. 86 alin 2 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit b Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul ales avocat C. L. S., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs și nu are de făcut completări la declarațiile date în fața instanței de fond.
Instanța constată că inculpatul a formulat calea de atac intitulând-o apel dar că, potrivit noilor dispoziții procedurale, aceasta a fost înregistrată și recalificată ca și recurs.
Inculpatul declară că își însușește recursul formulat în cauză de către apărătorul său.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, în temeiul art.
38515 pct 2 lit c Cod procedură penală, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 3859 pct. 9 Cod procedură penală și art 3859 pct. 10 Cod procedură penală, pentru administrarea probatoriului în vederea lămuriri situației de fapt. A. că hotărârea atacată nu este motivată sub nici un aspect. În continuare, se arată că în declarațiile date de inculpat în fața instanței de fond și în faza de urmărire penală există contradicții, din perspectiva că ar fi știu că are permisul suspendat sau că numerele de înmatriculare nu erau valabile. Se mai arată că, inculpatul a condus autoturismul neștiind că numerele de circulație străine au fost radiate, mai ales că Poliția B. a efectuat verificări cu privire la acest autoturism, iar după verificări acesta a fost restituit cu tot cu numere. Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului declarat deinculpat respectiv, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. Din probele administrate în cauză, instanța a reținut în fapt că inculpatul la data de 13 aprilie 2010 a condus prin orașul B. autoturismul unei mătuși a sale la rugămintea unui prieten care a solicitat să fie dus la spital. Inculpatul nu avea dreptul de a conduce fiindu-i suspendat permisul de conducere iar autoturismul nu era înmatriculat și avea număr fals de înmatriculare deoarece plăcuțele de la autoturism cu nr. 9774-RP-69 specifice Franței, erau expirate. Consideră că instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel asupra apărărilor inculpatului, față de împrejurarea că a procedat și la audierea unor martori care au relatat o altă stare de fapt decât cea care a stat la baza condamnării inculpatului. Inculpatul Ș. V., având ultimul cuvânt arată că este nevinovat. C U R T E A Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. V. de Sus înregistrat sub nr.(...), inculpatul Ș. V., cu datele personale menționate în dispozitivul sentinței, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals de înmatriculare, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere suspendat, prev. și ped. de art. 85 al. 1, 85 al. 2 și 86 al. 2 din OUG 195/2002. S-a reținut că în data de (...) inculpatul s-a deplasat pe DN 18, pe raza orașului B. la volanul autoturismului „Renault"; cu nr. de înmatriculare 9774- RP-69 și a fost oprit pentru control. S-a constatat că la acea dată inculpatul nu avea dreptul de a circula, permisul de conducere fiindu-i suspendat, iar autoturismul cu care circula nu era înmatriculat. S-a reținut de către prima instanță că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor. Prin sentința penală nr. 261/(...), pronunțată de J. V. de Sus în dosar nr. (...), a fost condamnat inculpatul Ș. V. fiul lui V. și I., născut la (...) în B., CNP. 1., de cetățenie română, studii liceale, necăsătorit, fără antecedente penale, elev, domiciliat în B. str. V. T. nr. 43 județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prev. și ped. de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. „d"; C. la 4 (patru) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. „d"; C. la 4 (patru) luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere suspendat prev. și ped. de art. 86 al. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 și 76 lit. „d"; C. la 4 (patru) luni închisoare. În baza art. 33 lit. „b"; și 34 lit. „b"; C., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) luni închisoare. În baza art. 81 și 82 C., s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni si atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 cod penal. A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 125 lei cheltuieli judiciare. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că la data de (...), inculpatul a condus prin orașul B. autoturismul unei mătuși a sale larugămintea unui prieten care a solicitat să fie dus la spital. Inculpatul nu avea dreptul de a conduce fiindu-i suspendat permisul de conducere, iar autoturismul nu era înmatriculat și avea număr fals de înmatriculare, deoarece plăcuțele de la autoturism cu nr. 9774-RP-69 specifice Franței, erau expirate. În drept, faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 al. 1 și 85 al. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere suspendat prev. și ped. de art. 86 al. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 pentru care a fost condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței. La stabilirea cuantumului pedepselor, instanța a ținut seama de atitudinea sinceră a inculpatului și de faptul că acesta nu are antecedente penale, făcând aplicarea art. 74 și 76 lit. d C. S-a făcut aplicarea art. 33 lit. b și 34 lit. b C. infracțiunile comise de inculpat fiind în concurs real. Fiind întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 81 și 82 C. și apreciind ca scopul educativ al pedepsei poate fi realizat și fără privare de libertate, instanța a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata termenului de încercare, atrăgându-i atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C. În baza art. 191 C.proc.pen., inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul Ș. V., prin apărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea readministrării probatoriului. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că hotărârea atacată nu este motivată sub niciun aspect, în declarația dată de inculpat în fața instanței de fond și în cea din faza de urmărire penală existând contradicții. S-a mai arătat că inculpatul a condus autoturismul neștiind că numerele de circulație străine au fost radiate, mai ales că Poliția B. a efectuat verificări cu privire la acest autoturism, iar după verificări acesta a fost restituit cu tot cu numere. Analizând recursul declarat prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a actelor dosarului, Curtea reține următoarele: Inculpatul Ș. V. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 86 al. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33, lit. b C. S-a reținut că în data de (...) inculpatul s-a deplasat pe DN 18, pe raza orașului B. la volanul autoturismului „Renault"; cu nr. de înmatriculare 9774- RP-69 și a fost oprit pentru control. S-a constatat că la acea dată inculpatul nu avea dreptul de a circula, permisul de conducere fiindu-i suspendat, iar autoturismul cu care circula nu era înmatriculat, având plăcuțe de înmatriculare a căror valabilitate a expirat. Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a declarat în mod constant că s- a aflat în eroare de fapt cu privire la faptul că numerele de înmatriculare nu mai erau valabile, deoarece autoturismul aparținea unchiului său (în prezent decedat) și nici nu știa că permisul îî este suspendat, deoarece a fost oprit în trafic la data de (...) pentru o contravenție, însă nu a avut permisul la el și nu primise procesul-verbal de constatare a contravenției (care dealtfel nu există la dosarul cauzei). Din procesul verbal încheiat la data depistării în trafic ((...))reiese în mod clar că abia la acel moment permisul de conducere al inculpatului a fost ridicat de organele de poliție (f.19, d.u.p.) Inculpatul a avut aceeași poziție procesuală și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (f.24, d.u.p.) iar pe parcursul urmăririi penale au fost audiați Ș. V. sr. (tatăl inculpatului) și T. G. I. (persoana la rugămintea căruia inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului pentru a-l duce la spital). Acești martori au fost reaudiați și în fața instanței de judecată. În concluziile orale ale părților consemnate în încheierea de ședință din data de 7 decembrie 2010 apărătorul inculpatului a solicitat achitarea acestuia în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a și d C.pr.pen. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 iar pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 s-a solicitat achitarea în baza art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 C.pr.pen. În ultimul cuvânt din fața instanței, inculpatul a arătat că regretă cele petrecute, dar nu se consideră vinovat. De asemenea, în concluziile scrise depuse la dosar de către apărătorul inculpatului se reiterează solicitarea de achitare a acestuia pentru toate cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată (f.21). În contradicție cu toate mijloacele de probă enumerate anterior, cu toate aspectele procedurale la care s-a făcut referire și ignorându-se poziția constantă de nerecunoaștere a vinovăției de către inculpat, prima instanță a pronunțat o hotărâre de condamnare, menționând în cuprinsul hotărârii atacate că inculpatul a recunoscut sincer faptele reținute în sarcina sa. Nu s-a procedat nici un moment la analiza apărărilor formulate de inculpat și nici nu au fost în vreun fel combătute concluziile orale și scrise ale apărării, ceea ce conduce la concluzia că în cauză sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3. pct. 9 și 10 C.pr.pen., respectiv hotărârea nu cuprinde motivele pe care s-a întemeiat soluția de condamnare, instanța nepronunțându-se în nici un fel asupra unor probe administrate și nici asupra unor cereri esențiale pentru inculpat, de natură a garanta drepturile lui procesuale și de a influența soluția în cauză. Este real că în cuprinsul declarației de inculpat dată în fața instanței (f.16) se menționează că inculpatul recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, însă inculpatul a subliniat faptul că nu avea cunoștință de împrejurarea că numerele de înmatriculare nu erau valabile, aceasta cu atât mai mult cu cât autoturismul în cauză făcuse obiectul unui control al organelor de poliție însă a fost apoi restituit proprietarului. Curtea apreciază că prima instanță a dat o interpretare greșită depoziției inculpatului din data de 7 decembrie 2010, interpretând ca pe o poziție de recunoaștere totală a vinovăției o recunoaștere a stării de fapt făcută de inculpat. A. concluzie se impune cu puterea evidenței având în vedere întreaga conduită procesuală anterioară a inculpatului iar apoi poziția sa de la ultimul cuvânt, când a arătat că regretă că a intrat în conflict cu legea penală, dar nu se consideră vinovat. Mai mult, mergând pe raționamentul primei instanțe așa cum reiese din cuprinsul hotărârii atacate, s-ar fi impus ca în cursul judecății în primă instanță să se facă aplicarea prevederilor art. 320/1 C.pr.pen., potrivit noilor prevederi instanța de judecată având obligația de a aduce la cunoștința inculpatului aceste dispoziții legale, ceea ce nu s-a întâmplat, fiind astfel încălcate prevederile art. 320/1 alin. 3 C.pr.pen. A. ar constitui doar o observație în contextul în care în cuprinsul încheierii de ședință s-a menționat: „Instanța procedează la ascultareainculpatului care recunoaște săvârșirea infracțiunilor așa cum au fost reținute în actul de sesizare"; (într-un astfel de caz fiind inutilă administrarea de probe testimoniale, cum s-a întâmplat). În fapt, în cauză, raportat la poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunile care i se rețin în sarcină ar fi fostinaplicabile dispozițiile prevederilor art. 320/1 C.pr.pen., deoarece acestea se referă, așa cum o indică și denumirea marginală a articolului, la „. în cazul recunoașterii vinovăției";, or în speță chiar dacă inculpatul nu a contestat starea de fapt (faptul că a condus autoturismul respectiv, că avea permisul suspendat și că a aflat că numerele de înmatriculare nu mai erau valabile) a arătat că nu se consideră vinovat de comiterea acestor infracțiuni, pentru că s- a aflat în eroare de fapt. În consecință, apărările inculpatului nu au fost deloc analizate pe parcursul cercetării judecătorești în primă instanță, dispozițiile art. 385/15 pct. 2 lit. c C.pr.pen. impunând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu ocazia rejudecării, prima instanță va proceda în primul rând la aducerea la cunoștința inculpatului a dispozițiilor art. 320/1 C.pr.pen., manifestând rol activ în clarificarea poziției procesuale a inculpatului, deoarece recunoașterea faptelor în materialitatea lor este o noțiune distinctă de recunoașterea vinovăției. În situația în care inculpatul își va susține poziția procesuală până acum exprimată, se va proceda la audierea sa amănunțită cu privire la fiecare dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, vor fi reaudiați martorii Ș. V. sr. și T. G. I., precum și martorul asistent Mihali Ștefan (pentru a se clarifica exact poziția procesuală a inculpatului la momentul depistării sale în trafic, când practic a predat permisul de conducere), se va solicita IPJ Maramureș - S. Rutier o copie a procesului verbal de contravenție prin care permisul de conducere al inculpatului a fost suspendat la data de (...) (a se vedea f.13, d.u.p.) iar în acest sens se va proceda la verificarea datei la care acesta i-a fost comunicat inculpatului sau dacă acesta a semnat personal acest proces- verbal. Cu privire la încadrările juridice reținute în actul de sesizare, prima instanță va analiza posibilitatea coexistenței în concurs a infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002 raportat la speța dedusă judecății. Ca o ultimă remarcă, Curtea va constata că prin referatul de terminare a urmării penale s-a propus de către organele de poliție scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 C.pr.pen., sens în care ar fi necesar ca prima instanță să analizeze oportunitatea efectuării unui referat de evaluare de către S. de P. Instanța de fond va administra orice alte probe necesare aflării adevărului în cauză. Față de cele sus-expuse, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c C.proc.pen., Curtea va admite recursul declarat de inculpatul Ș. V. împotriva sentinței penale nr. 261/(...) a J.ecătoriei V. de Sus pe care o va casa în întregime și va trimite cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării. În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E În baza art. 38515 pct. 2 lit. c C.proc.pen., admite recursul declarat de inculpatul Ș. V., domiciliat în B., str. V. T. nr. 43 jud. Maramureș împotriva sentinței penale nr. 261/(...) a J.ecătoriei V. de Sus pe care o casează în întregime și trimite cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. I. A. D. L. I. C. M. G. M. N. Red.ADL/dact.MS 6 ex./(...) J..fond: T.H.
← Decizia penală nr. 1288/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 890/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|