Decizia penală nr. 31/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.31/A/2011
Ședința publică din data de 2 martie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
G. : M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare apelul declarat de revizuientul S. M. I. împotriva sentinței penale nr. 395 din data de 22 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș, in dosarul nr. (...), având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr.335/(...) a T.ui M..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă revizuientul S. M. I. L., în stare de arest, asistat de apărător ales, av. T. D. D. din cadrul Baroului de avocați M., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la dosar s-a depus o cerere, prin serviciul registratură la data de
16 februarie 2011, de către apărătorul ales al revizuientului S. M. I. L., av.T. D. D., prin care se solicită scutirea de la plata amenzii aplicate prin încheierea din data de 9 februarie.
Apărătorul revizuientului S. M. I. L., av.T. D. D. susține cererea de scutire de la plata amenzii și precizează că, cu o zi înainte de termenul de judecată din data de 9 februarie 2011 s-a prezentat la penitenciarul G., moment în care avea adeverința medicală și i-a comunicat revizuientului că este posibil să nu se prezinte la instanță, lucru care s-a și întâmplat întrucât a doua zi i-a crescut febra. Pentru aceste motive solicită admiterea cererii de scutire de la plata amenzii.
Instanța se va pronunța asupra cererii de scutire de la plata amenzii prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.
Apărătorul revizuientului depune la dosar trei chitanțe 10 septembrie
2003 din care rezultă că imobilul a trecut din patrimoniul familiei Mădăia în patrimoiul familiei fratelui inculpatului. Din aceste chitanțe rezultă că în perioada 1997, de când s-au încheiat primele contracte de vânzare- cumpărare, până în 2003 familia M. nu a intrat în posesia de fapt a imobilelor și că pe rolul fiscal de la primăria B. M. a apărut tot timpul familia M. În data de 10 septembrie 2003 când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, familia M. nu s-a declarat la primărie ca proprietar a imobilului.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărpătorul revizuientului S. M. I. L., av.T. D. D. solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr.pen. admiterea apelului, desființarea sentinței penalenr. 395 din data de 22 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș și, rejudecând cauza să se dispună admiterea cererii de revizuire.
Apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 394 alin. 1
Cod pr.pen. în sensul că au apărut fapte și împrejurări noi necunoscute de către instanță în momentul judecării cauzei, ceea ce justifică neteminicia atât a deciziei penale nr. 26/A/2008 a Curții de A. C. cât și decizia nr. 3739/R din
(...) a Înaltei Curți de C. și J.
R. a fost condamnat în anul 2008 de către Curtea de A. C. prin decizia nr. 26 la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de fals și 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În fapt s-a reținut în perioada 1997-1998 revizuientul împreună cu familia sa a încheiat trei contracte de vânzare-cumpărare prin care trei imobile proprietatea revizuientului, tatălui și sorei au trecut în patrimoniul familiei M. Ulterior în data de 10 septembrie 2003 în baza unei procuri autentice eliberate de un notar din județul Vâlcea cele teri imobile trec din nou din patrimoniul familiei M. în patrimoniul fratelui revizuientului.
S-a reținut de către instanța de apel și de către Înalta Curte de Casație și
Justiție că în momentul în care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 10 septembrie 2003 a existat o inducere în eroare atât a notarului care a perfectat contractul de vânzare - cumpărare din 2003 cât și a părților vătămate.
Unul dinte motivele pe care se întemeiază este faptul că notarul M. care a întocmit contractele de vânzare cumpărare în perioada 1997-1998 și din 2003, nu a fost audiat în fața instanței de judecată.
Din declarația dată de notar în fața organelor de urmărire penală rezultă că faptul că organele financiare imobiliare au rămas pe foștii proprietari, adică pe familia revizuientului, respectiv pe tatăl său și socrul său au fost elemente care l-au convins că actul ce urma să se încheie avea rolul de a aduce situația de deinaninte prin buna înțelegere a părților.
Notarul care a instrumentat acest act știa foarte clar că contractele de vânzare-cumpărare încheiate în anul 1997-1998, nu erau contracte de vânzare-cumpărare în adevăratul sens al cuvântului, erau simulate, practic era un contract de împrumut. R. a luat în împrumut suma de 50 de mii de euro de la familia M. și în schimbul împrumutului, familia M. a insistat să se încheie nu contracte de garanție, ci contracte de vânzare- cumpărare, urmând ca în momentul în care revizuientul rambursa suma să se facă transcrierea imobilelor pe familia acestuia.
Din declarația notarului M. este evident că acesta știe exact ce s-a întâmplat atât în perioada 1997-1998 când s-au încheiat primele contracte cât și ce s-a întâmplat în anul 2003.
Apreciază că acest notar poate să spună exact ce s-a întâmplat, având în vedere că nimeni nu l-a întrebat care a fost discuția între părți când au încheiat primele contracte de vânzare - cumpărare. Deși apărătorii revizuientului au insistat în fața instanței de fond în audierea acestui notar, instanța a respins cererea în probațiune.
Un alt motiv pe care se întemeiază cererea de revizuire se referă la faptul că în perioada (...) forma în care se încheiau contractele de împrumut era una specială în sensul că se încheiau contracte de vânzare- cumpărare.
La acea dată era de notorietate faptul că familia M. se ocupa cu acte de cămătărie și faptul că întotdeaua se încheiau contracte de vânzare- cumpărare rezultă din contractul depus de către revizuient la dosar din care rezultă că înanul 1999, practic la un an și jumătate de la încheierea primelor contracte revivuientul „cumpără"; de la familia M. un al patrulea imobil. Este evident că forma de încheiere am contractului de împrumut era contractul de vânzare- cumpărare.
Un alt aspect important este faptul că Curtea de A. C. a pronunțat decizia 1443/2006 prin care a admis acțiunea formulată de M. I., o altă persoană din B. M. care a luat împrumut de la familia M. în schimbul căreia i- a „ vândut"; casa. Din această decizie rezultă foarte clar că coontractul de vânzare- cumpărare dintre M. și familia M. era un contract simulat care avea rolul de a masca împrumuturile acordate de familia M.
Este evident faptul că niciodată familia M. nu a fost indusă în eroare cu privire la caracterul contractelor de împrumut care au îmbrăcat forma contractelor de vânzare- cumpărare.
Un alt element nou pe care este fundamentată cererea de revizuire se referă la declarația martorei V. M. N., fiica numitului M. I. care a luat acel împrumut de la familia M. și s-a dovedit că acel contract de vânzare- cumpărare a fost unul simulat.
Apreciază că prin audierea notarului, martorei V. M. N. și contractul imobiului pe care revizuientul la cumpărat rezultă cu certitudine faptul că familia M. nu a fost dusă în eroare.
La dosar a depus copii după articole apărute în ziare în acea perioadă din care rezultă cu certitudine faptul că familia M. se ocupa cu acte de cămătărie și nu cu contracte de vânzare cumpărare.
Din anii 1997-1998 până în anul 2003 soții M. nu au avut posesia aprtamantelor, și astăzi la 13 ani de la încheierea contractelor tatăl revizuientului locuiește în aceste imobile.
În perioada 1997-1998 și 2003 până când s-au încheiat aceste contracte familia M. nu s-a deplasata niciodată la primărie să se declare proprietarul imobilului și să achite taxele, taxele fiind achitate de revizuient și familia acestuia pentru că aceștia erau proprietarii de drept a acelor imobile.
Apreciază că martorul M. poate să stabilească dacă în 1997-1998 când s-au încheiat primele contracte a fost o vânzare pur și simplă sau a ascuns un contract de împrumut.
Mai arată că era mult mai simplu ca, contractele să se încheie la B. M., însă contractele au fost încheiate la Ș. este pentru că notarul M. se ocupa de actele cămătarilor.
De asemenea, arată că pe cale civilă soții M. au intrat în posesia apartamentelor, procura specială prin care s-a făcut trasferul de proprietate de pe soții M. pe fratele revizuientului a fost declarată nulă, astfel că s-a ajuns la existența unei infracțiuni de înșelăciune fără a se avea un prejudiciu.
Solicită să se aibă în vedere și starea de sănătate a revizuientului care așa cum rezuiltă și din actele medicale de la dosar acesta suferă de tulburare de comportament cu modificare de disipoziție și tulburare de personalitate, ceea ce înseamnă că în momentul în care revizuientul a încheiat contractul de vâzare - cumpărare din anul 2003 avea probleme cu discernământul.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțate de Tribunalul Maramureș și, rejudecând cauza să se admită cererea de revizuire.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de revizuientul S. M. I. împotriva sentinței penale nr. 395/2010pronunțată de Tribunalul Maramureș și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Solicită să se constate că niciuna dintre apărările invocate cu prilejul prezentei cereri de revizuire nu se circumscrie noțiunii fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanțele de judecată la momentul soluționării fondului cauzei.
În ceea ce privește împrejurările pe care le-ar fi cunoscut martorul- notar public care a fost audiat în cursul urmăririi penale și care nu au fost cunoscute de către instanța de judecată, nu este o împrejurare nouă, aceasta fiind apărare pe care în mod constant inculpatul și-a formulat-o în prezenta cauză cu privire la cămătăria practicată de partea vătămată și cu privire la carcterul simulat al contractelor de vânzare- cumpărare.
Faptul că instanțele nu au încuviințat audierea notarului dovedește că s- a făcut vorbire la aceste fapte și împrejurări considerând nerelevantă declarația martorului - notarului public cu privire la modul în care au fost încheiate contractele la notar la momentul respectiv și care a fost voința reală a părților .
Cu privire la martora V. M. N. care vizează o situație similiară în care persoane care au încheiat astfel de contracte au obținut anularea contractelor pentru o cauză ilicită sau din alte motive și se tinde a se dovedi în prezenta speță o situație similară care însă nu privește dosarul de față. Acesta este un martor nou, însă acesta cunoaște împrejurări care nu țin de prezenta cauză, de încheierea contractelor între părți și nici de conduita inculpatului sau a celorlalte părți din dosar.
Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului ca nefondat și obligarea revizuientului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta cale de atac.
Apărpătorul revizuientului S. M. I. L., av.T. D. D., în replică, arată că este oprtună audierea martorului M. întrucât acesta a fost audiat doar în faza de urmărire penală. De asemenea, arată că sentința apelată este nemotivată, nefiind analizate aspecvtele noi.
R. S. M. I. L., având ultimul cuvânt, achiesează conluzilor puse de apărătorul său și solicită să se aibă în vedere și starea sa de sănătate.
CURTEA
Prin sentința penală nr.395 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă cererea de amitere în principiu, și ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul S. M. I. L. (fiul lui L. și A., născut la (...), domiciliat în B. M., str. I., nr. 5/26, jud. M., B., Drumul Murgului, nr. 53, sector 3 și cu domiciliul procesual ales în C. N., la S. C. P. de A. "I., U. și asociații", str. I.C.Brătianu nr. 21-23, ap. 22, jud. C.) privind sentința penală nr. 335/(...) a T.ui M..
Conform art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat revizuentul să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 300 lei.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a constatat că, în raport de motivele de revizuire invocate, aspectele semnalate de revizuient în motivarea cererii sale nu se regăsesc printre situațiile prev. de art.394 Cod procedură penală.
Pe parcursul judecării cauzei de către instanța de fond și instanțele de control judiciar, condamnatul S. M. I. L. a invocat diferite apărări ce au fost analizate în raport de ansamblul probațiunii administrate, reținându-se vinovăția sa în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat. Pe de altă parte, cu ocazia exercitării controlului judiciar, instanța de apel și cea de recurs s-au pronunțat și asupra individualizării judiciare a pedepsei.
În cererea de revizuire, condamnatul nu a invederat aspecte noi care să nu fi fost cunoscute instanțelor care au judecat cauza, apărările formulate în sensul că nu l-ar fi indus în eroare pe notarul public M. I. și nici pe părțile vătămate cu privire la caracterul pur formal al vânzării sau că suferă de o afecțiune care să-i altereze discernământul fiind verificate deja pe tot parcursul procesului penal.
Reținând că motivele invocate de condamnat nu pot constitui temei pentru revizuirea hotărârii de condamnare, s-a respins cererea de admitere în principiu și ca inadmisibilă cererea formulată de condamnat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, apel, revizuientul, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea apelului său, revizuientul a învederat faptul că există date
și împrejurări noi de care instanțele nu au ținut seama la judecata în fond a cauzei, că se impune audierea a doi martori și anume notarul în fața căruia s- au încheiat contractele de vânzare-cumpărare precum și numita V. M. N. care pot dovedi că familia M. nu a fost indusă în eroare.
La dosar a depus copii după articole apărute în ziare în acea perioadă din care rezultă cu certitudine faptul că familia M. se ocupa cu acte de cămătărie și nu cu contracte de vânzare cumpărare, toate părțile din dosar fiind conștiente că a fost simulat contractul de vânzare-cumpărare în realitate încheindu-se un contract de împrumut.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 335 din 27 iunie 2007 a T.ui M. a fost condamnat inculpatul S. M. I. L. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.291 Cod penal. În temeiul art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani. În temeiul art.11 pct.2 lit.a și art.10 lit.d Cod procedură penală, inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prev. de art.31 al.2 Cod penal raportat la art.215 al.1,2 și 5 Cod penal. S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
Instanța a reținut părțile vătămate M. M. L. și M. D. au achiziționat 3 imobile (2 apartamente și o casă) situate în municipiul B. M. de la inculpatul S. și de la părinții și cumnatul acestuia. Părțile vătămate și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară însă în cele două apartamente au continuat să locuiască inculpatul și părinții acestuia suportând cheltuielile de întreținere. În vara anului 2003 partea vătămată M. M. a comunicat inculpatului că intenționează să vândă apartamentele.
La data de (...) inculpatul S. M. I. L. însoțit de fratele său S. D. s-au deplasat la B. N. P. M. I. din Ș. M., primul având asupra sa procură specială, datată „(...)";, care purta mențiunea emiterii „Birou Notar P. Bornea G., sediul Râmnicu Vâlcea";. Procura respectivă atesta nereal că părțile vătămate ar fi împuternicit pe inculpatul S. M. I. L. să vândă oricărei persoane interesatecasa și apartamentele, să încaseze prețul și să încheie contractele în formă autentică.
În considerarea procurii, notarul a încheiat contractul de vânzare cumpărare în formă autentică nr.831/(...), potrivit căruia inculpatul în calitate de împuternicit al părților vătămate vindea cele trei imobile numitului S. D. cu prețul total de 735.000.000 ROL. Ulterior, numitul S. D. și-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilelor.
Cercetările au stabilit că procura era falsă și nu a fost emisă cu consimțământul părților vătămare, nefiind semnată de acestea și nici de o autoritate competentă. Ulterior această procură a fost declarată nulă absolut de către Judecătoria Șomcuta Mare și ca urmare și contractul încheiat în baza acesteia.
Prin sentința penală nr.335/(...) Tribunalul Maramureș a dispus în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală achitarea inculpatului S. M. I. L. pentru infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina sa și a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.291 Cod penal, făcând aplicarea dispozițiilor art.81
Cod penal, cu motivarea că activitatea de inducere în eroare nu a vizat părțile vătămate, singurul care ar fi putut să aibă calitatea de inducere în eroare nu a vizat părțile vătămate, singurul care ar fi putut să aibă calitate de parte vătămată fiind martorul S. D. care nu a formulat plângere în cauză și nu a înțeles să participe în proces în această calitate, astfel că în cauză lipsește latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă
Tribunalul Maramureș, prin decizia penală nr.26/A/2008 Curtea de A. C. desființând parțial hotărârea primei instanțe și condamnându-l pe inculpat și pentru infracțiunea prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, la o pedeapsă de
5 ani închisoare; a contopit această pedeapsă cu cea de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.291 Cod penal și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în condițiile art.71,64 Cod penal.
Hotărârea instanței de apel a rămas definitivă prin decizia penală nr.3739/R/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție prin care s-a respins ca nefondat recursul inculpatului.
Aspectele invocate de revizuient în motivele sale de apel au fost verificate în marea lor parte de către instanțe odată cu soluționarea fondului cauzei.
Astfel, inculpatul a solicitat audierea martorului M. I., notarul public în fața căruia au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare și cu ocazia judecării cauzei, instanțele pronunțându-se asupra acestei cereri în probațiune.
În ceea ce privește ce-l de-al doilea motiv invocat în cauză și anume audierea martorei V. M. N., nici acesta nu se circumscrie cazurilor limitativ prev. de art. 394 C.
Teza probatorie invocată nu constituie o împrejurare nouă în sensul art.394 lit.a C., revizuientul încercând să acrediteze ideea că părțile vătămate au acționat în mai mult cazuri la fel ca și în prezenta speță, ocupându-se cu cămătăria, fapt nerelevant în ceea ce privește existența infracțiunii de înșelăciune.
Față de cele de mai sus, în baza art.379 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat apelul formulat.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei, onorariu parțial apărător din oficiu, sumă ce se va plăti din FMJ.
Va obliga revizuientul apelant să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 300 lei.
În baza art.199 C.pr.pen. va admite cererea de reexaminare formulată de avocat T. D. D. și înlătură obligarea acestuia la plata amenzii judiciare de 500 lei, aplicată prin încheierea penală din 9 februarie 2011, având în vedere faptul că domnul avocat a depus la dosar adeverința medicală în formă autentică din care rezultă că, din motive medicale nu s-a putut prezenta în instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul S. M. I. L. (fiul lui L. și A., născut la (...), deținut în Penitenciarul Gherla ), împotriva sentinței penale nr.395/(...) a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei, onorariu parțial apărător din oficiu, sumă ce se va plăti din FMJ.
Obligă revizuientul apelant să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 300 lei.
În baza art.199 C.pr.pen. admite cererea de reexaminare formulată de avocat T. D. D. și înlătură obligarea acestuia la plata amenzii judiciare de 500 lei, aplicată prin încheierea penală din 9 februarie 2011.
Cu drept de recurs în termen de10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. ANA C.
G. M. V.-G.
Red.M.R./S,M.D.
3 ex./(...)
Jud. fond. C. L.
| ← Decizia penală nr. 701/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 1752/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
