Decizia penală nr. 341/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 341/R/2011

Ședința publică din 14 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. C.-președinte secție

JUDECĂTORI : A. D. L.

G. : M. N.

I. C. M.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ împotriva sentinței penale nr. 217/A din data de 26 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), în cauza penală privind pe inculpații T. T. și T. G. D. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:

- T. T., prev. de art. 239 alin.2 și 5 Cod penal; prev. de art.321 alin.2 Cod penal; prev. de art. 1^{1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal;}

- T. G. D., prev. de art. 239 alin.2 și 5 Cod penal; prev. de art. 321 alin.2

Cod penal, cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul T. G. D. apărătorul desemnat din oficiu, av. M. D. I. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegație la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul T. T., av. M. C. din cadrul Baroului de avocați C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpații și partea vătămată B. N.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Apărătorii desemnați din oficiu ai inculpaților depun referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestora.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecării apelurilor inculpaților.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată de către reprezentantul parchetului că hotărârea atacată este nelegală, instanța reținând în mod greșit încălcarea dispozițiilor art. 76 din Codul de procedură penală de către prima instanță, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 385^{9 pct 17^{1 Cod procedură penală. Obligația prevăzută de art. 76 Cod procedură penală de a chema persoanele care au suferit o vătămare prin infracțiune și de a le aducela cunoștință posibilitatea legală a participa în proces ca părți civile sau părți vătămate, este o obligație care revine atât organului de urmărire penală, cât și instanței de judecată, iar această obligație a fost îndeplinită de către procuror cu ocazia audierii persoanelor respective.}}

Din examinarea declarațiilor, rezultă că înainte de audieri, conform art. 76 din Codul de procedură penală, procurorul a adus la cunoștință persoanelor respective dreptul de a participa în proces ca părți civile sau părți vătămate, acesta arătând că nu înțeleg să participe în această calitate, neavând de altfel nici pretenții față de inculpat, motiv pentru care au fost audiate în calitate de martori.

Raportat la cele menționate, cadrul procesual a fost bine determinat la prima instanță, nefiind obligatorie citarea acelor persoane în calitate de părți vătămate, așa cum se motivează de către instanța de apel.

Hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece se reține în mod greșit un incident procedural, iar pe de altă parte nu respectă dispoziția instanței ierarhic superioară, care a dispus rejudecarea apelului de către instanța de apel.

Partea vătămată B. N. arată că își menține declarațiile date la parchet și nu solicită daune materiale.

Apărătorul inculpatului T. T. solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că toate criticile invocate de către reprezentantul parchetului sunt nefondate.

Cu onorariu avocațial.

Apărătorul inculpatului T. G. D. solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că toate criticile invocate de către reprezentantul parchetului sunt nefondate.

Cu onorariu avocațial.

C U R T E A :

Deliberând reține că prin decizia penală nr.217 pronunțată de Tribunalul Maramureș la data de (...) în dosarul nr.(...), au fost admise apelurile declarate de inculpații T. T. - CNP 1., fiul lui G. și Ana, născut la 12 mai 1970 în B., județul M., domiciliat în B., str. A.I. Cuza nr.135, județul M. - și T. G. D., CNP 1., fiul lui G. și Ana, născut la 31 ianuarie 1976, domiciliat în B., str. V. nr.9B, județul M. - împotriva sentinței penale nr.237 din 9 septembrie 2009 a J. V. de Sus, pe care, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, a desființat-o în întregime și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, J. V. de S.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța acesată soluție tribunalul a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.237 din (...), J. V. de Sus a condamnat pe inculpații:

1. T. T., fiul lui G. și Ana, născut la 12 mai 1970, CNP 1., de cetățenie română, divorțat, cu antecedente penale, domiciliat în B., str. Al. I. Cuza, nr.

135, jud. M., în prezent arestat preventiv și depus în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de: ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 și 5 Codpenal la 1 (un) an închisoare; ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 2 Cod penal la 2 (doi) ani și

2 (două) luni închisoare și port ilegal de armă albă prev. și ped. de art. 1¹ pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată la 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art. 33 lit.a și 34 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare ce se va executa într-un loc de detenție cu toate consecințele prev. de art. 71 și 64 lit. a, b Cod penal.

A menținut pe inculpat în stare de arest și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 16 iulie 2009 până la pronunțarea sentinței.

2. T. G. D., fiul lui G. și Ana, născut la 31 ianuarie 1976, CNP 1., de cetățenie română, căsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în B., str. V., nr.

9B, jud. M., în prezent arestat preventiv și depus în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de: ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 și 5 Cod penal la 1 (un) an închisoare; ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 2 Cod penal la 2 (doi) ani și

2 (două) luni închisoare; ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1 Cod penal la 8(opt) luni închisoare; ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1 Cod penal la 8(opt) luni închisoare; ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 Cod penal la 9 (nouă) luni închisoare; ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al.1 Cod penal la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare; port fără drept de armă albă prev. și ped. de art. 1¹ pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 33 lit.a și 34 lit.b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare ce se va executa într-un loc de detenție cu toate consecințele prev. de art. 71 și 64 lit.a, b Cod penal.

A menținut pe inculpat în stare de arest și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din 17 iunie 2009 până în 22 iunie 2009, durata reținerii de o zi din 16 iulie 2009 până în 17 iulie 2009 și durata arestării preventive din data de 23 iulie 2009 până la pronunțarea sentinței.

A constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În baza art. 118 al. 1 lit.f Cod penal a dispus confiscarea și distrugerea unui cuțit cu lama de 11 cm și a unui cuțit cu lama de 28 cm deținute de inculpatul T. T. și restituirea către acesta a unui binoclu marca Grass Feld, protejat într-o husă de culoare neagră.

A obligat pe inculpatul T. T. să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare și pe inculpatul T. G. D. la 700 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a constatat că prin rechizitoriul P. de pe lângă J. V. de Sus nr.1045/P/2009, înregistrat sub nr.(...), au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații T. T., fiul lui G. și Ana, născut la data de

12 mai 1970 în B., CNP 1., cetățean român, divorțat, domiciliat în B., str.A. nr.135, județul M. și T. G. D., fiul lui G. și Ana, născut la data de 31 ianuarie

1976, CNP 1., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în B., str.V. nr.9/B, județul M., în prezent ambii fiind depuși în Penitenciarul Gherla,pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, prev.și ped. de art. 239 al.2 și

5 din Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev.și ped.de art.321 al.2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, iar inculpatul T. T. și pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de arme albe, prev.și ped. de art.1 indice 1 pct.1 din Legea nr.61/1991, modificată și republicată.

S-a reținut în sarcina inculpaților că în data de 16 iulie 2009 au agresat niște jandarmi aflați în misiune ordonată în orașul B., au provocat scandal în public, instigând mulțimea să participe la acte de violență împotriva echipajului de jandarmi, iar în mașina inculpatului T. T., s-au găsit și două cuțite cu lamele în lungime de 11 și respectiv 28 cm.

Prin rechizitoriul P. de pe lângă J. V. de Sus nr.805/P/2009 înregistrat la instanță sub nr.(...) a fost trimis în judecată inculpatul T. G. D.,cu datele personale mai sus arătate, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj prev.și ped. de art.239 al. 1 Cod penal și art.239 al.2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev.și ped.de art.321 al.1 Cod penal și port ilegal de arme albe prev. și ped. de art.1 indice 1 pct.1 din Legea nr.61/1991, republicată cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

S-a reținut că acesta, în seara zilei de 7 iunie 2009 a pătruns în biroul primarului din localitatea B., unde a amenințat cu o sabie pe primar și viceprimar și pe agentul de poliție comunitară M. V., exercitând asupra primarului acte de violență, iar apoi a ieșit cu sabia în fața localului primăriei provocând scandal în public și tulburând ordinea și liniștea publică

Din probele administrate în cauză coroborate cu declarațiile date de inculpați și cu celelalte acte din dosar, instanța a reținut în fapt următoarele:

În data de 16 iulie 2009, în orașul B., a avut loc o acțiune de urmărire a unor suspecți de comiterea unor infracțiuni de furt, acțiune la care au participat și jandarmi din cadrul UM 0465 B., aparținând de B. S. de I. a J. Ț..

Păzind un perimetru în care se efectua o percheziție domiciliară, martorul B. N. - jandarm în UM 0465 B., aflat în misiune ordonată, era de pază pe str.A..

În jurul orelor 7,30-8,00 inculpatul T. T., circula pe str.A., în zona unde se afla echipajul de jandarmi cu autoturismul";Nissan"; intenționând să ajungă la stația de benzină pentru alimentare. Când a ajuns în dreptul martorului, inculpatul a oprit autoturismul și l-a înjurat, adresând cuvinte jignitoare și celorlalți jandarmi. Martorul B. N. (care a fost audiat în dosar și ca parte vătămată, neconstituindu-se parte civilă) a intenționat să se deplaseze la portiera din partea stângă a autoturismului, pentru a-l legitima pe inculpat, moment în care acesta a pornit încet autoturismul și a împins pe martor circa

7-8 m, pe șosea, după care și-a continuat drumul până la stația P. C. jandarmi din echipaj au intervenit în forță, l-au imobilizat pe inculpat, i-au pus cătușe și l-au urcat într-un autoturism al jandarmeriei.

În acel moment,într-un autoturism care venea dinspre centrul orașului a sosit fratele inculpatului T. T., inculpatul T. G. D., care a început să-i împingă pe jandarmi, să le adreseze injurii, solicitând persoanelor din mulțimea adunată la fața locului să intervină și să-l ajute să-și elibereze fratele.

Pentru aplanarea conflictului (inculpatul T. G. D. și persoane din mulțime au deschis ușile autoutilitarei jandarmeriei și încercau să-l scoată pe T. T.) s-a acționat cu spray lacrimogen astfel că jandarmii T. G., Teler Alexandru, Ispir Iliuță și B. N. (audiați ca martori în cauză) au reușit să restabilească ordinea și să încătușeze pe inculpatul T. G. D. și să-l urce în mașină.

În urma percheziției efectuată în autoturismul inculpatului T. T., de către lucrători ai P. B., în buzunarul portierei stânga față, precum și pe bancheta din spate, au fost găsite două cuțite cu lame de 11 cm, respectiv 28 cm., iar sub scaunul din spate a fost găsit un binoclu marca Grass Feld, protejat într-o husă din piele de culoare neagră.

În drept, faptele inculpatului T. T., de a interpela în mod agresiv și jignitor forțele de ordine aflate în misiune și de a lovi cu autoturismul un jandarm aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cadrul unei misiuni ordonate,incitând totodată persoanele aflate în număr mare în imediata apropiere, să exercite acte de violență asupra jandarmilor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj prev. și ped. de art.239 al.2 și 5 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri prev. și ped. de art.321 al.2 Cod penal.

Faptele au fost comise în stradă, într-o împrejurare anume,respectiv în ziua în care se desfășura o acțiune amplă de cercetare a unor suspecți, acțiune la care au participat un mare număr de jandarmi din B. S. de I. a J. Ț.-U. B., sprijiniți de elicoptere ale Inspectoratului General de A.,astfel că mare parte din locuitorii orașului B., se aflau pe stradă,impactul scandalului fiind major, liniștea și ordinea publică fiind tulburate grav.

Aceste două infracțiuni, comise în aceleași împrejurări au fost reținute și în sarcina inculpatului T. G. D..

Inculpatul T. T. a fost trimis în judecată și pentru comiterea infracțiunii de port fără drept a cuțitului, a pumnalului, etc. în locurile în care s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, prev. și ped. de art.1 indice 1 pct.1 din

Legea 61/1991, republicată.

După cum s-a reținut, inculpatul avea cele două cuțite în buzunarul portierei stânga față și evident că puteau fi folosite oricând ,pentru a primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, astfel că fapta subzistă în materialitatea ei.

Dispoziția legală în materie sancționează aspectul „fără drept";și nu numai folosirea unor astfel de obiecte,în locurile în care s-ar putea tulbura liniștea publică.

Și pentru această faptă inculpatul T. T. a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței.

În dosarul nr.(...), conexat, inculpatul T. G. D., a mai fost trimis în judecată și pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj prev.și ped.de art.239 al.1 Cod penal,a unei infracțiuni de ultraj prev. și ped. de art.239 al.2 Cod penal, a unei infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art.321 al.1 Cod penal și a unei infracțiuni de port ilegal de armă albă prev. și ped. de art.1 indice 1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată.

S-a reținut că acest inculpat,în seara zilei de 7 iunie 2009, în jurul orelor

21,15 fiind sub influența băuturilor alcoolice, având asupra sa o sabie,a pătruns în sediul Primăriei orașului B., în B. P. și a amenințat pe persoanele vătămate Ș. C. R. (primar), B. G. (viceprimar) și M. V. (agent al P. C. B.), iar asupra lui Ș. C. R. a exercitat și acte de violență.

Inculpatul a ieșit apoi cu sabia în fața localului primăriei, a provocat scandal în public, tulburând ordinea și liniștea publică din oraș, dat fiind și faptul că în acea zi au avut loc și alegeri.

Inculpatul, la ultimul cuvânt înainte de închiderea dezbaterilor a apreciat că se face vinovat, dar până atunci nu a recunoscut săvârșirea faptelor, susținând mereu că sabia era de fapt o jucărie din material plastic,pe care intenționa să o facă cadou primarului orașului.

Martorii audiați în cauză, la urmărirea penală și la instanță, respectiv Ș.

C. R., B. G., M. V., Ș. G.,A. G., R. C., D. I. ,confirmă starea de fapt reținută în rechizitoriu.

Martorii Ș. C. R. (primarul orașului B.) și B. G. (viceprimarul orașului B.) persoane vătămate, declară că au fost amenințați de inculpat, care avea asupra sa o sabie metalică în lungime de circa 1 m, asupra primarului inculpatul exercitând și acte de violență, prin faptul că i-a pus mâna în gât și l-a împins.

J. a constatat că în drept, faptele comise de inculpat, constituie infracțiunile de ultraj prev. și ped. de art.239 al.1 Cod penal,(una săvârșită la adresa primarului Ș. C. R. și una la adresa viceprimarului B. G.) ultraj prev. și ped. de art.239 al.2 Cod penal comisă la adresa primarului, asupra căruia a exercitat și acte de violență, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, comisă prin provocarea de scandal în fața localului primăriei în ziua în care s-au desfășurat și alegerile.

Fapta inculpatului de a avea asupra sa o sabie cu care a pătruns în sediul primăriei, constituie infracțiunea de port ilegal de armă albă, prev. și ped. de art.1 indice 1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată.

Cu privire la această faptă inculpatul a susținut constant, și o parte din martori declară la fel, că sabia deși avea lungimea de 1 m. era de fapt o jucărie din material plastic. Chiar dacă ar fi așa, obiectul respectiv era apt să producă răni înțepate, dacă ar fi fost folosit în acest scop, iar textul incriminator nu face nici o referire la natura materialului din care este confecționat obiectul interzis de a fi purtat.

Pentru infracțiunile reținute și pe deplin dovedite prin probele administrate, inculpatul T. G. D., a fost condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței.

Atât faptele comise de inculpatul T. T. cât și cele comise de inculpatul T.

G. D. constituie o pluralitate de infracțiuni, care îmbracă forma concursului real de infracțiuni, astfel că instanța de fond a procedat la cumulul juridic al pedepselor, conform art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, aplicând fiecăruia pedeapsa cea mai grea.

Apreciind gravitatea infracțiunilor comise, impactul social produs și conduita inculpaților pe toată durata procesului, care au minimalizat faptele și nu le-au recunoscut, instanța a dispus ca pedepsele aplicate să fie executate de inculpați într-un loc de detenție, cu toate consecințele prev. și ped. de art.71

Cod penal și 64 lit.a și b din Cod penal.

S-a menținut starea de arest în care se află inculpații și s-a dedus din pedepse, conform art. 88 Cod penal, durata reținerii și arestării preventive a fiecăruia, potrivit dispozitivului sentinței.

J. a constatat că niciuna dintre persoanele vătămate nu a înțeles să se constituie parte civilă.

Sentința penală nr. 237 din (...) a J. V. de Sus prin care s-a dispus condamnarea inculpaților T. T. și T. G. D., a fost ulterior atacată cu apel la

Tribunalul Maramureș, care, prin decizia penală nr. 190/A/(...) a dispus admiterea apelurilor inculpaților, desființarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, J. V. de S.

La pronunțarea deciziei Tribunalul Maramureș a dispus trimiterea spre rejudecare constatând că, prin soluționarea cauzei la primul termen și prin neadministrarea probelor în faza de cercetare judecătorească în ședință publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu s-a încălcat dreptul la apărare, drept garantat potrivit dispozițiilor art. 6 Cod procedură penală.

O altă lacună a cercetării judecătorești ce a fost avută în vedere de tribunal la pronunțarea deciziei nr. 190/A/(...) a constat în modalitatea necorespunzătoare de audiere a martorilor jandarmi, fără a se proceda înprealabil la stabilirea identității acestora; martorii au fost ascultați purtând cagule pe față și fără identificarea lor, astfel că audierea lor a avut loc în condiții de clandestinitate. D. luate în aceste condiții au stat la baza soluției de condamnare a celor doi inculpați, fiind încălcat principiul ce derivă din jurisprudența CEDO și care stabilește că nici o condamnare nu poate întemeiată în exclusivitate sau într-un mod determinant pe o declarație ce nu a fost administrată cu respectarea exigențelor art. 6.

Recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva deciziei T.ui M. a fost admis prin decizia C. de A. C. nr. 1. apreciindu-se că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 6 din CEDO, întrucât apărătorul inculpaților nu a solicitat administrarea altor probe decât cea testimonială, administrată la primul termen de judecată. Apărătorul inculpaților nu a formulat nici obiecțiuni cu privire la modalitatea de audiere a martorilor și la stabilirea identității acestora.

Fiind admis recursul declarat de parchet Curtea de A. a dispus casarea în parte a deciziei penale nr. 190/A/(...) a T.ui M. cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecării apelurilor. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. (...).

În soluționarea apelurilor declarate, Tribunalul Maramureș constată că se impune desființarea în întregime a sentinței penale nr. 237/(...) a J. V. de Sus cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, date fiind următoarele considerente:

La termenul din 9 septembrie 2009, prealabil soluționării pe fond a cauzei, J. V. de Sus a dispus conexarea dosarului nr. (...) la cel cu nr. (...), sub aceste numere fiind înregistrate două rechizitorii date de P. de pe lângă J. V. de Sus în dosar nr. 805/P/2009 și nr. 1045/P/2009. Cele două rechizitorii îi privesc pe inculpații T. T. și T. G. D.. Astfel în rechizitoriul parchetului nr.

1045/P/2009 s-a reținut că la data de 16 iulie 2009 cei doi inculpați ar fi agresat niște jandarmi aflați în misiune ordonată în orașul B., ar fi provocat scandal în public, ar fi instigat mulțimea să participe la acte de violență împotriva echipajului de jandarmi, iar în mașina inculpatului T. T. s-ar fi găsit și două cuțite. În starea de fapt redată în rechizitoriul cu nr. 805/P/2009 se reține că în seara zilei de 7 iunie 2009 inculpatul T. G. D. ar fi pătruns în biroul primarului din localitatea B. și, cu o sabie, i-ar fi amenințat pe primar, pe viceprimar și pe agentul de poliție comunitară M. V. a exercitat asupra primarului acte de violență, iar mai apoi a provocat scandal în public, în fața localului primăriei. D. inculpatul T. G. D. este trimis în judecată, prin acest din urmă rechizitoriu pentru săvârșirea a trei infracțiuni de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 Cod penal, a unei infracțiuni prev. de art. 321 alin.1 Cod penal și a unei infracțiuni prev. de art. 1^{1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, nu se regăsesc în calitate de părți vătămate cele trei persoane ultragiate. Astfel, nici primarul orașului B., respectiv Ș. C. R., nici viceprimarul B. G. și nici agentul de poliție comunitară M. V. nu au fost citați în această calitate. Cele trei persoane au fost audiate în faza de urmărire penală (filele 39-40, 42-44 din dosar nr. 805/P/2009), ocazie cu care au arătat că nu înțeleg să se constituie părți civile împotriva numitului T. G. D., solicitând însă ca acesta să fie tras la răspundere penală.}

Potrivit dispozițiilor art. 24 din Codul de procedură penală „persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal se numește parte vătămată."; Înțelegând să solicite tragerea la răspundere penală a inculpatului T. G. D., persoanele cu numeleamintite anterior au arătat implicit calitatea în care doresc să participe în acest proces, cea de părți vătămate. D. cadrul procesual a fost destul de bine stabilit înainte de întocmirea rechizitoriului (cele trei persoane au fost audiate ca părți vătămate), prin actul de sesizare a instanței s-a dispus citarea lor în calitate de martori, iar instanța a omis să le pună în vedere dispozițiile art. 76 Cod procedură penală ce prevăd că instanța are obligația să cheme, spre a fi ascultată, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune (alin.1) și că, înainte de ascultare persoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în proces în această calitate (alin.2).

În virtutea acestor considerente și a dispozițiilor ce reglementează infracțiunea de ultraj sub aspectul căreia este cercetat inculpatul T. G. D., instanța de apel constată că se impune stabilirea unui nou cadru procesual cu respectarea dispozițiilor la care s-a făcut anterior referire.

Pe cale de consecință, instanța de fond are obligația să cheme cele trei persoane amintite, să le pună în vedere dispozițiile legale de mai sus, fapt ce echivalează cu reluarea cercetării judecătorești, J. V. de Sus fiind instanța investită cu soluționarea cauzei după admiterea apelurilor declarate și după desființarea în întregime a sentinței penale atacate.

În raport de soluția pronunțată, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă Tribunalul Maramureș solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și în urma rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecării apelurilor inculpaților.

În motivarea recursului se arată că hotărârea este nelegală deoarece instanța de apel a reținut în mod greșit disp. art.76 C. de prima instanță fiind incident motivul de casare prev. de art.385^{9 pct.17^{1 C..}}

Obligația prev. de art.76 C. este o obligație care revine atât organului de urmărire penală cât și instanței de judecată, obligație care a fost îndeplinită de către procuror cu ocazia audierii persoanelor respective.

Astfel, în privința numitului Ș. C. R. prin declarația de la fila 65 din dosarul nr.805/P/2009 acesta arată că nu înțelege să se constituie parte civilă împotriva inculpatului T. G. D. și nu dorește să participe în proces ca parte vătămată însă solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, aceleași mențiuni existând și în cuprinsul declarațiilor celorlalte persoane Ș. G. (f.63 a aceluiași dosar), B. G. (f.64) și M. V. (f.61) ca atare cadrul procesual a fost bine determinat de către prima instanță nefiind obligatoriu citarea acestor persoane în calitate de părți vătămate așa cum se motivează de către instanța de apel.

În fața instanței de apel la data de 12 octombrie 2010 procurorul a solicitat citarea în vederea audierii martorilor Ș. C. R. și B. G. primar și viceprimar raportat la îndrumările date instanței de apel prin hotărârea instanței de recurs iar instanța de apel a respins cererea procurorului.

Astfel hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece se reține în mod greșit un incident procedural iar pe de altă parte nu respectă dispoziția instanței ierarhic superioară care a dispus rejudecarea apelului de către instanța de apel.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este fondat.

Prin sentința penală nr.237 din 8 septembrie 2009 a J. V.l de sus s-a dispus condamnarea inculpaților T. T. și T. G. D. la pedepse privative de libertate, sentință care prin decizia penală nr.190 din 9 noiembrie 2009 a T.ui

M. a fost desființată dispunându-se rejudecarea cauzei de către aceeași instanță deoarece cauza s-a soluționat la primul termen fără administrarea probelor în ședință publică oral nemijlocit și contradictoriu încălcându-se dreptul la apărare.

De asemenea s-a constat prin aceeași decizie că martorii jandarmi nu au fost audiați în mod corespunzător în sensul că nu s-a stabilit identitatea acestora și au fost ascultați purtând cagule pe față.

Prin decizia nr.1. a C. de A. C. a fost admis recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj dispunându-se casarea în parte a deciziei penale nr.190/2009 a T.ui M. cu consecința trimiterii cauzei la Tribunalul Maramureș pentru continuarea judecării apelurilor.

În considerentele deciziei C. de A. C. s-a arătat că nu se poate aprecia că hotărârea de condamnare pronunțată în cauză se bazează pe o cercetarea judecătorească incompletă de vreme ce după audierea martorilor prezenți inculpații prin apărătorul lor nu au solicitat administrarea altor probe arătând că își însușesc întreaga probațiune administrată în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești și mai mult nu a fost încălcat nici dreptul inculpaților la un proces echitabil întrucât hotărârea de condamnare nu se bazează exclusiv pe probele administrate în mod neprocedural și totodată dar fiind caracterul devolutiv al căii de atac exercitate de către inculpați instanța de apel avea posibilitatea de a încuviința și administra și alte probe solicitate de inculpați în apărare sau apreciate de către instanță ca fiind utile și pertinente în cauză.

De asemenea deși prezenți și asistați de un apărător ales inculpații nu au formulat obiecțiuni cu privire la modalitatea de audiere a martorilor și cu privire la identitatea acestora astfel în concluzie Curtea a reținut că în mod greșit instanța de apel a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare J. V. de Sus și în consecință decizia penală atacată a fost casată în parte și cauza trimisă instanței de apel pentru continuarea judecării apelurilor declarate de către inculpați.

După trimiterea cauzei la Tribunalul Maramureș pentru continuarea judecării apelurilor prin decizia nr.217 din (...) a T.ui M. au fost admise apelurile declarate de inculpați , a fost desființată în întregime sentința penală nr.237/0(...) a J. V. de Sus și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță J. V. de S.

În considerentele deciziei sus menționate s-a arătat că J. V. de Sus a dispus conexarea dosarului nr.(...) la cel cu nr.(...).

În urma conexării s-a remarcat că în dosarul nr.805/P/2009 a P. de pe lângă J. V. de Sus nu se regăsesc în calitate de părți vătămate cele trei persoane respectiv Ș. C. R., B. G. și M. V. nu au fost citați în calitate de părți vătămate de către instanța de fond deși cele trei persoane au fost audiate în faza de urmărire penală ocazie cu care au arătat că nu înțeleg să se constituie parte civilă iar înainte de întocmirea rechizitoriului cele trei persoane au fost audiate ca părți vătămate iar prin actul de sesizare al instanței s-a dispus citarea lor în calitate de martori iar instanța a omis să le pună în vedere disp. art.76 C. ce prevăd că instanța are obligația să cheme spre a fi ascultate persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune și că înainte de ascultareapersoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în proces în această calitate.

Instanța de apel în rejudecare după trimiterea cauzei de către Curtea de

A. C. a eludat dispozițiile deciziei penale nr.194/11 martie 2010 astfel că în loc să continue judecarea apelului în limitele procesuale conferite de dispozițiile procedurale având în vedere și considerentele deciziei C. de A. a procedat după o perioadă de 5 luni de zile la trimiterea cauzei spre rejudecare J. V. de S.

Obligația prevăzută de art.76 C. este o obligație care revine atât organului de urmărire penală cât și instanței de judecată, obligație care a fost îndeplinită de către procuror cu ocazia audierii persoanelor respective.

În fața instanței de apel la data de 12 octombrie 2010 procurorul a solicitat citarea în vederea audierii martorilor Ș. C. R. și B. G. primar și viceprimar raportat la îndrumările date instanței de apel prin hotărârea instanței de recurs ,iar instanța de apel a respins cererea procurorului.

Astfel hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece se reține în mod greșit un incident procedural ,iar pe de altă parte nu respectă dispoziția instanței ierarhic superioară care a dispus rejudecarea apelului de către instanța de apel.

Ca atare în mod eronat Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.217 din (...) a dispus trimiterea cauzei la J. V. de Sus și în baza art.385^{15 pct.2 lit.c) C. Curtea va admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva deciziei penale nr. 217/A din 26 octombrie 2010 a T.ui M., pe care o va casa în întregime si va trimite cauza aceleiași instanțe in vederea continuării judecării apelurilor declarate de inculpații T. G. D. si T. T.}

În baza art.189 C.,p.p. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 600 lei (2X300 lei) cu titlu de onorarii avocațiale din oficiu, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.

În baza art.192 alin.3 C. cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva deciziei penale nr. 217/A din 26 octombrie 2010 a T.ui M., pe care o casează în întregime si trimite cauza aceleiași instanțe in vederea continuării judecării apelurilor declarate de inculpații T. G. D. si T. T.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 600 lei (2X300 lei) cu titlu de onorarii avocațiale din oficiu, ce se avansează din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 martie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. C. A. D. L. I. C. M.

G. M. N.

Red.I.C.M./S.M.D.

4 ex./(...) jud. apel.L. S./C. B

← Decizia penală nr. 459/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 143/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 341/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 341/2011, Curtea de Apel Cluj