Decizia penală nr. 351/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.351/R/2011

Ședința publică din data de 15 martie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : I. M. - judecător

JUDECĂTORI : L. H.

: C. I.

G. : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către Inculpatul H. B., împotriva deciziei penale nr.9/A/2011, pronunțată în dosar nr.(...) al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are p îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desmenat din oficiu pentru inculpat, av.Demeter Ida, din cadurl Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul H. I. B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului declarat, casarea deciziei penale pronunțate de instanța de apel, desființarea sentinței penale pronunțate de prima instanță și rejudecând cauza, să se dispună aplicarea unei pedepse având ca modalitate de executare, suspendarea condiționată simplă a executării pedepsei și sub minimul special prevăzut de lege, apreciind că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social redus. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefundat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Consideră că instanța a dat dovadă de clemență inculpatului și a reținut circumstanțe atenuante deși nu se justificau și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 420 din (...) Judecătoria Sighetu Marmației a dispus condamnarea inculpatului H. I. B. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge,prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 lit. a și art.76 lit. d Cod penal la 6 luni închisoare.

În baza art. 81 și 82 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni și a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.

Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că în seara zilei de 11 februarie 2009, în jurul orelor 1700, inculpatul H. I. B. s-a întâlnit cu doi cunoscuți, prilej cu care au luat cina împreună și au consumat și băuturi alcoolice. După aceea, cei trei au hotărât să meargă până în U., inculpatul pentru a-și alimenta autoturismul cu benzină, iar ceilalți doi pentru a face anumite cumpărături (f.9 dos.de urmărire penală).

În baza acestei hotărâri, inculpatul H. I. B. s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca „VW"; Golf înmatriculat cu numărul (...), autoturism care era parcat pe strada C. din municipiul S. M. în aproprierea P.ui de T. a F. S. M. C. autoturismul în cauză, inculpatul s-a prezentat în jurul orelor 1950 la controlul de frontieră în P. de T. a F. S. M. pe sensul de ieșire din România spre U.

În timpul efectuării controlului, polițistul de frontieră care era de serviciu și efectua acest control pe sensul de ieșire din România spre U., a simțit că inculpatul H. I. B. emana halenă alcoolică. Fiind întrebat cu privire la acest aspect, inculpatul i-a răspuns agentului de poliție că „ nu este treaba ta cât am băut";.

În timp ce polițistul de frontieră și-a anunțat superiorul, unul din pasagerii autoturismului a cerut martorei M. D.-M., care se afla pe sensul pietonal de ieșire din țară, să treacă la volanul autoturismului, inculpatul coborând cu acest prilej de la volan și trecând în locul din spate stânga al autoturismului. Ulterior, la solicitarea polițistului de frontieră de a trece înapoi pe locul șoferului, inculpatul a refuzat.

Aceste aspecte, respectiv faptul că până la toneta de control din cadrul

P.ui de T. a F. S. M. autoturismul a fost condus de inculpatul H. I. B., precum și faptul că acesta a fost schimbat ulterior la volanul mașinii de către numita M. D.-M., au fost observate de către martora B. M. (f.12,13 dos.de urmărire penală).

A fost solicitată prezența unui echipaj din cadrul Serviciului Poliției

Rutiere, echipaj care s-a deplasat la P. de T. a F. S. M. în jurul orelor 2030 pentru testarea cu aparatul etilotest. Inculpatul H. I. B. a refuzat efectuarea testului, motivând că nu el s-a aflat la volanul autoturismului. Totodată, inculpatul a refuzat să dea o declarație olografă cu privire la cele petrecute, motivând lipsa avocatului.

Ulterior, în urma unor convorbiri telefonice pe care le-a purtat, în jurul orelor 2200 inculpatul H. I. B. a fost de acord cu deplasarea la S. M. S. M. pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 47/(...), rezultând faptul că acesta prezenta o îmbibație alcoolică de 1,1. alcool pur în sânge la ora 2215 și respectiv de 1,00 g/l alcool pur în sânge la ora 2315(f.26 dos.de urmărire penală).

Prima instanță de judecată a reținut că în raport de situația de fapt expusă, dovedită atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești cu declarațiile martorilor audiați, coroborate cu declarația de recunoaștere parțială a inculpatului, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii reținută în sarcină.

În fața instanței de fond inculpatul a revenit asupra declarației și nu a recunoscut săvârșirea faptei, susținându-se că probele sunt contradictorii pe de o parte, iar pe de altă parte se invocă faptul că nu a circulat pe drumurile publice, perimetrul respectiv fiind frontiera de stat și fiind protejat de alte dispoziții legale, fapt pentru care instanța a apreciat ca nesinceră această poziție oscilantă.

Având în vedere declarațiile martorilor și ale inculpatului din faza de urmărire penală, care se contrazic pe alocuri cu cele date în faza de judecată, instanța a luat în considerare cele date la scurt timp după săvârșirea faptei, când percepția martorilor a fost recentă, pe când cele date în fața instanței, la cca un an de la data reținută în actul de sesizare, sunt pline de contradicții, unele fiind date pentru a susține afirmațiile inculpatului făcute ulterior. Tot din declarații rezultă că inculpatul a condus autoturismul de pe o stradă de lângă punctul de frontieră și până la acesta.

Chiar dacă strada unde fusese parcată mașina inculpatului se afla în apropierea frontierei de stat, nu se poate susține că nu face parte din categoria drumurilor publice și că nu i s-ar aplica dispozițiile legale în materie. Instanța a considerat că apărările inculpatului vizează situația în care acesta ar fi condus doar pe cei câțiva metri de la barieră și până la punctul de control, dar probele din dosar dovedesc cu certitudine că acesta a condus de pe strada unde își parcase anterior mașina și până la punctul de control, fapt care intră sub incidența disp. art. 87 al.1 din O.U.G.195/2002 republicată.

Din concluziile raportului de expertiză medico legală, care au ținut cont de declarațiile inculpatului date în faza de judecată, raportat la ora indicată de acesta și anume 1930,, rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,50 g/l alcool pur în sânge, mai mult față de cea reținută în actul de sesizare.

Ținând seama de dispozițiile art. 72 și 52 C., raportat la pericolul social concret al faptei, la persoana inculpatului, care are vârsta de 46 ani, fără antecedente penale, căsătorit, inginer, nu are copii minori în întreținere și a avut o poziție oscilantă, instanța l-a condamnat la pedeapsa închisorii, cu aplicarea art.74 lit.a raportat la art.76 lit.d Cod penal potrivit dispozitivului sentinței și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, apreciind că scopul acesteia poate fi atins și în acest mod.

Împotriva sentinței penale nr. 420 din (...) a J.ecătoriei S. M. a declarat apel inculpatul H. I. B., solicitând desființarea acesteia și, în urma reevaluării ansamblului probator administrat, achitarea sa în temeiul art. 10 lit. b1 Cod procedură penală. În motivarea apelului declarat, inculpatul a arătat că a condus autoturismul pe o distanță foarte mică, astfel încât fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei fracțiuni.

Instanța a procedat la audierea apelantului-inculpat, declarația acestuia prin care arăta că recunoaște săvârșirea faptei fiind consemnată și atașată la dosar.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate și a actelor și materialului din dosarul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:

În raport de ansamblul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.

Astfel, din declarația inculpatului H. I. B. a rezultat că la data de (...), în jurul orelor 1700, a consumat băuturi alcoolice, respectiv țuică, la locuința martorului Ona M. și împreună cu acesta și cu martorul V. P. s-au hotărât să meargă la cumpărături în U. (fila 9 dosar urmărire penală).

Potrivit procesului verbal de constatare din data de (...), în jurul orei

1950, în P. de T. a F. S. M. s-a prezentat la controlul de frontieră inculpatul H. I. B., care conducea autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare (...) și, întrucât acesta emana halenă alcoolică a fost întrebat de agentul de poliție dacă a consumat băuturi alcoolice. Inculpatul i-a răspuns agentului de poliție că „nu este treaba ta cât am băut eu";, astfel încât acesta a solicitat deplasarea unui echipaj al poliției rutiere în acel loc (fila 4 dosar urmărire penală).

Până la sosirea echipajului de poliție rutieră, inculpatul și-a schimbat locul în autoturism, la volan urcându-se numita M. D. M., aspect confirmat de martora B. M. (fila 12 dosar urmărire penală).

În urma recoltării de probe biologice, conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 47/(...), s-a constatat că inculpatul avea o îmbibație alcoolică în sânge de 1,15 gr‰ la ora 2215 și respectiv, de 1,00 gr‰ la ora 2315 (fila 16 dosar urmărire penală).

Prin raportul de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 842/IX/d/32 din (...) întocmit de I. de M. L. C. N. s-a concluzionat că în considerarea consumului de alcool declarat de inculpat, de intervalul de timp scurs între evenimentul rutier și prima recoltare a probelor biologice, la ora 1930 acesta avea o alcoolemie cu o valoare teoretică apropiată de 1,50 gr‰ (fila 83 dosar fond).

Inițial inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei de care este acuzat susținând că nu el a condus autoturismul, pentru ca ulterior să revină asupra poziției sale și să arate că a condus autoturismul pe o distanță foarte mică, aproximativ 50 metri.

În raport de situația de fapt expusă, tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului H. I. B. săvârșirea faptei de care este acuzat, respectiv că la data de (...), deși avea în sânge o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 gr‰ a condus autoturismul marca VW

Golf cu nr. de înmatriculare (...) pe drumurile publice din S. M., fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată.

De asemenea, în considerarea gradului de pericol social concret al faptei comise, a lipsei antecedentelor penale și conduitei anterioară a inculpatului, instanța de fond a procedat la o individualizare judicioasă a sancțiunii aplicate, pedeapsa de 6 luni închisoare fiind de natură să corespundă scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.

Având în vedere că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal și în raport de conduita și persoana inculpatului se impune concluzia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, în mod întemeiat prima instanță a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind un termen de încercare conform art. 82 Cod penal.

În ceea ce privește susținerile apelantului-inculpat în sensul că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 181 alin.2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmare produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Or, în cauza de față tribunalul a constatat că inculpatul, deși consumase o cantitate semnificativă de băuturi alcoolice și care în mod cert alterează capacitatea, sub aspectul atenției și reflexelor, de a conduce autovehicule, s-a urcat la volanul unui autoturism pe care l-a condus chiar dacă pe o distanță relativ scurtă, pe un sector de drum public cu regim special. Astfel, gradul de pericol social concret și urmarea care s-ar fi putut produce sunt circumstanțiate de faptul că inculpatul a condus autoturismul prin punctul de trecere a frontierei, loc aglomerat în mod obișnuit și în care, pe lângă alte autovehicule se deplasează atât pietoni cât și lucrători vamali sau polițiști de frontieră, existând un risc ridicat de producere a unor accidente în asemenea împrejurări.

De asemenea, la conturarea gradului de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, tribunalul a avut în vedere și dezinvoltura și îndrăzneala de care a dat dovadă inculpatul, acesta conducând autoturismul deși consumase băuturi alcoolice într-o zonă în care erau prezenți agenți ai poliției de frontieră și mai ales conduita acestuia pe parcursul cercetărilor, respectiv negarea inițială a comiterii faptei, urmată de multiple nuanțări ale declarațiilor, menite să îngreuneze aflarea adevărului în cauză.

În consecință, reținând că susținerile apelantului-inculpat nu sunt fondate, iar hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, tribunalul a respins apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 420/0(...) a J.ecătoriei S. M. și în temeiul art. 192 alin.2

Cod procedură penală a obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, solicitând casarea deciziei penale pronunțate de instanța de apel, desființarea sentinței penale pronunțate de prima instanță și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, apreciind că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social redus,cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Analizând decizia atacată ,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Instanța de fond ,reținând vinovăția inculpatului pe baza probatoriului administrat în cauză,a realizat o judicioasă individualizare a pedepsei aplicate acestuia ,având în vedere crieriile generale prev. de art.72 C. și anume gradul de pericol social al faptei comise,care nu este redus așa cum se susține,raportat la împrejurările în care a fost comisă (într-o zonă în care se aflau agenți ai poliției de frontieră,la împrejurarea că inițial a încercat să inducă în eroare organele de poliție prin trecerea la volan a numitei M. D.- M.),precum și persoana inculpatului,care se află la prima confruntare cu legea penală ,astfel că a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev. de art.74 C.,aplicându-i o pedeapsă sub minimul special.Prin urmare,nu se justifică reducerea și mai mult a acestei pedepse.

De asemenea,fiind întrunite condițiile prev. de art.81 C. ,instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art.82 C.

În concluzie,decizia atacată fiind legală și temeinică,Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul H. I. B., fiul lui I. si

S., nasc.la (...) in Bistra, jud. Maramureș, împotriva deciziei penale nr. 9/A din

3 februarie 2011 a Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 martie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. I. M. L. H. C. I. L. S.

Red.I.M./M.S.

3 ex./(...) J..fond.A. M.

J..apel: Gondor O.; Rus A.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 351/2011, Curtea de Apel Cluj