Decizia penală nr. 364/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.364/2011
Ședința publică din 16 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. R. - judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.
GREFIER : M. B.
A. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
S-au luat spre examinare recursurile declarate de Ministerul Public- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ și partea civilă P. A. N. împotriva deciziei penale nr.132 din 17 noiembrie 2010 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul D. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului D. C. av. C. V. din cadrul Baroului S., cu delegație la dosar, partea civilă P. A. asistată de av. I. B. din cadrul Baroului S., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul D. C., chematul în garanție SC";O.";SA, părțile civile S. J. de U. S. și S.
J. de A. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatul depune la dosar o adeverință pentru a justifica lipsa de la dezbateri a inculpatului.
Apărătorul părții civile P. A. depune la dosar motivele de recurs ale părții civile și o declarație autentică în probațiune, având în vedere că numitul G. A. L. nu se poate prezenta și a dat o declarație despre ce cunoaște în cauză.
Se comunică motivele de recurs ale părții civile și reprezentantului parchetului.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei privind recursul parchetului și al părții civile P. A.
Reprezentantul M.ui P. arată că recursul vizează temeiul de recurs prev.de art.385/9 pct.14 C.pen., respectiv latura penală. Critică sentința atacatăîmpreună cu decizia instanței de apel, cu privire la greșita individualizare a pedepsei. Se arată că s-a stabilit de către instanța de fond și s-a menținut în apel o pedeapsă de 3 luni închisoare în sarcina inculpatului, făcându-se aplicarea art.81 C., dispunându-se suspendarea executării pedepsei. S-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art.74 a,b,c C., considerându-se că pedeapsa poate fi coborâtă sub limita minimă prevăzută de lege.
In esență, la fel ca și în motivele de recurs, solicită casarea deciziei împreună cu sentința instanței de fond, în parte, numai în ce privește latura penală și numai în ce privește greșita aplicare a circumstanțelor atenuante ale inculpatului, să se procedeze la rejudecarea cauzei și la o reindividualizare a pedepsei, respectiv de înlăturare a circumstanțelor atenuante aplicate acestuia.
Apreciază că pedeapsa de 3 luni închisoare nu corespunde nici funcțiilor și nici scopului criteriilor de individualizare prev.de art.72 C. ori aplicarea acesteipedepse în condițiile săvârșirii unui accident rutier ce a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a părții vătămate în cauză, care a suferit leziuni de 65-
70 zile de îngrijiri medicale, cu consecințe evidente, nu corespunde nici funcțiilor
și nici scopurilor pedepsei.
Așa cum s-a arătat în jurisprudență, împrejurările prev.de art.74 C., sunt facultative, și ele urmează a fi reținute doar în situațiile în care ele se impun astfel încât este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de textul de lege.
In analiza infracțiunii săvârșite din culpă, elementele care trebuie avute în vedere de către instanță se referă la urmările concret produse, la gradul de întindere a culpei precum și la persoana inculpatului. Ori, din punctul de vedere al urmărilor produse, în cauză sunt consecințe importante, întrucât ele țin de latura obiectivă a infracțiunii și reflectă gradul de pericol social concret al unei fapte penale. In prezenta cauză se vorbește despre culpa exclusivă în producerea evenimentului rutier.
Așa fiind, fără a contesta elementele ce țin de persoana inculpatului și care au fost avute în vedere de către instanța de fond, apreciază că nu i se pot da eficiența circumstanțelor atenuante și aplicării unei pedepse ce nu-și poate atinge funcțiile și scopul prevăzut de lege.
În consecință, solicită admiterea recursului și aplicarea unei pedepse în limitele legale, fără a fi coborâte sub minimul special.
Apărătorul părții civile P. A., pune concluzii de admitere a recursului P.ui și arată că atât la fond cât și în apel a solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat, fără reținerea unor circumstanțe atenuante. Instanța a judecat greșit consecințele faptei a cărei vină exclusivă o are inculpatul iar raportat la împrejurările concrete a speței nu se justifica coborârea acesteia sub minimul de 6 luni.
Cu referire la recursul părții civile, instanța de apel a tratat cu prea multă ușurință consecințele acestor fapte, cele 65-70 zile îngrijiri medicale. Pe de altă parte acordarea daunelor morale nu poate fi considerată ca o îmbogățire fără justă cauză. A formulat această solicitare raportat la suferințele produse. Trebuie avut în vedere faptul că partea civilă a fost imobilizată la pat o perioadă îndelungată iar orice mișcare îi provoca acestuia dureri de neimaginat.
Raportat la considerentele exprimate, solicită admiterea recursului formulat iar cu privire la cheltuielile judiciare solicită să fie obligat inculpatul alături de asigurător la plata acestora.
Reprezentantul M.ui P., cu privire la recursul părții civile, arată că acesta este fondat în ce privește majorarea daunelor morale acordate de prima instanță, respectiv 7.000 euro este justificată solicitarea de majorare a acestora. Față de suferințele concrete și față de practica instanțelor de judecată, apreciază că se poate reaprecia cuantumul daunelor acestora.
Apărătorul inculpatului D. C. solicită respingerea recursurilor declarate deparchet și partea civilă.
În ce privește latura penală arată că instanța de fond în mod judicios a apreciat că inculpatul a avut o conduită bună atât anterior cât și ulterior comiterii faptei, este tânăr, dar s-a referit și la circumstanțele concrete în care s-a produs accidentul. Apreciază că în mod corect i s-a aplicat pedeapsa și nu consideră că hotărârea trebuie modificată sub acest aspect.
Referitor la pretenții civile - suma de aproximativ 300 milioane - a fost corect acordată, raportat la consecințele faptelor inculpatului. A. este o sumă importantă și nu consideră că se justifică suma solicitată de 15.000 euro.
P. civilă P. A. N., achiesează la concluziile apărătorului său și arată că în timpul procesului nu s-a mai întâlnit cu inculpatul iar acesta nu și-a manifestat în nici un fel dorința de a o despăgubi pe partea civilă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.250 din (...) a Judecătoriei Z. în baza art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a), b) și c) Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.e) Cod penal, condamnă pe inculpatul D. C., fiul lui I.-I. și E., născut la data de (...) în mun. Z., jud. S., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., str. Ghe. D. , nr.17, bl.22, sc.A, ap.13, jud.S., CNP 1., la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna părții vătămate P. A. N.
În baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 3 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art.14 Cod procedură penală, art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.998-999 Cod civil, coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, admite în parte acțiunea civilă formulată de părtea civilă P. A.-N. și obligă pe inculpatul D. C., alături de asigurătorul S. O. V. I. G. S., în limita plafonului legal prevăzut de art. 24 alin.2 din Ordinul CSA 21/2009, la plata de despăgubiri către părții civile P. A. N., materiale în cuantum de 467,4 lei și morale în cuantum de 7000 Eur, echivalent în lei la data plății.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligă pe inculpatul D. C., alături de asigurătorul S. V. I. G. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 1855,79 lei, actualizată cu dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului și către S. J. de A. S., în cuantum de
527,4 lei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul D. C. la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.193 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul D. C. la plata sumei de 2.500 lei în favoarea părții civile P. A.-N., cu titlu de cheltuieli de judecată.
În baza art.111 alin.6 din O. nr. 195/2002 (modificată prin O. nr. 1.), prelungește dreptul inculpatului D. C. de a circula cu autovehicule pe drum public, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de (...), până la data de (...).
Modul de soluționare a cererii de prelungire a dreptului de circulație se comunică cu șeful poliției rutiere a județului S.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că inculpatul D. C., în data de (...), a condus un autoturism pe drumurile publice și, neacordând prioritate de trecere a accidentat-o pe partea vătămată P. A.-N.,producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f.8-9), schița locului faptei (f .10), fotografii judiciare (f. 11-18), declarații învinuit (f. 21-24), declarații parte vătămată (f.25-29), rezultatul testului aerului expirat (f. 69,70), proces verbal verificare tehnică (f. 71-72), raport de constatare medico-legală (f. 65,68), raport de expertiză tehnică auto (f. 82-95), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.96).
Prin cererea de constituire de parte civilă depusă în faza de urmărire penală, aflată la filele 30-31, partea vătămată P. A.-N. s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 1087,84 lei, reprezentând despăgubiri civile și suma de
15.000 euro, în lei la cursul oficial din data plății efective, reprezentând daune morale.
Prin adresa nr.12078/(...), aflată la fila 78 din dosar, S. J. de U. Z. a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1855,79 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare efectuate cu partea vătămată.
Prin adresa nr.667/(...), aflată la fila 75 din dosar, S. J. de A. S. a menționat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 527,4 lei.
Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice. Nu se poate reține în sarcina inculpatului nici imposibilitatea de prevedere și nici culpa cu neprevedere, din chiar modalitatea de săvârșire a faptei rezultând că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce. Reținând vinovăția inculpatului D. C., instanța urmează a dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s- a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului. Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este născut la data de (...), este în vârstă de 19 de ani, este student în anul I la U. T. din C.-Napoca, este o persoană bine integrată din punct de vedere social. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că din fișa de cazier judiciar aflată la dosar (f.21) rezultă că inculpatul nu prezintă antecedente penale, nemaifiind anterior condamnat pentru alte fapte penale, că acesta și-a manifestat disponibilitatea de a achita părții civile despăgubiri, ca a vizitat partea vătămată atât pe parcursul internării cât și după externarea acesteia din spital. Instanța a avut în vedere și împrejurarea că inculpatul a colaborat cu organele judiciare penale pentru stabilirea sării de fapt reale, recunoscând fapta reținută în sarcina sa și a acceptat să fie audiat în legătură cu această faptă în toate fazele procesului penal. Instanța va ține seama și de următoarele împrejurări la stabilirea pedepsei, fără ca inculpatul să fie absolvit de culpa sa, și anume, așa cum rezultă atât din declarația părții vătămate cât și din declarația inculpatului, acesta anterior înainte de a efectua manevra de viraj la stânga s-aoprit pentru a se asigura, precum și de faptul că pe trotuar erau amplasate ghivece cu arbuști care limitau vizibilitatea (f. 13-14). A., instanța a reținut în beneficiul inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit. a), b) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 alin.1 lit. e) Cod penal, va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 3 luni va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient. Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpatul D. C. a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție. Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin.l și 2 Cod penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de 3 luni, așadar sunt respectate condițiile impuse de alin.2; inculpatul nu are antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia. Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 Cod penal. Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, în baza art.71 alin.5 Cod Penal, instanța va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare. În baza art.359 Cod procedură penală, îi va fi atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în cursul judecății, partea vătămată P. A.-N. s-a parte civilă în cauză cu sumele de 1087,84 lei, reprezentând despăgubiri civile și suma de 15.000 eur, în lei la cursul oficial din data plății efective, reprezentând daune morale. În privința daunelor materiale solicitate de părțile vătămate, instanța a apreciat că acestea au fost dovedite în cuantum de 467,4 lei lei, potrivit chitanțelor la filele 40-61. Cu privire la suma de 600 lei reprezentând contravaloare bicicletă distrusă în accident, instanța reține că nu poate stabili valoarea despăgubirii exclusiv pe baza susținerilor părții vătămate și pe baza unor supoziții sau aprecieri subiective ale magistratului. Fără a nega distrugereabicicletei, întrucât nu există la dosar probe concrete pentru dovedirea cuantumului solicitat de partea vătămată instanța nu va acorda despăgubiri civile cu acest titlu. De asemenea, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpatului P. A.- N. la plata către părțile civile a unei sume de 7000 Eur, echivalent în lei la data plății cu titlu de daune morale, având în vedere suferința fizică resimțită ca urmare a accidentării cu autoturismul și provocarea leziunilor traumatice descrise în actele medicale, disconfortul produs de necesitatea prezentării la unități spitalicești în vederea consultării, a administrării tratamentului, de numărul mare de zile de concediu medical, dar și de restrângerea firească a sferei activităților cotidiene, pe perioada recuperării și de instalarea unei incapacități adaptative. Instanța a constatat că la fila nr.133 din dosar se află o copie a poliței de asigurare obligatorie emisă de SC O. V. I. G. S., cu valabilitate de la (...) la (...), din care rezultă că autoturismul Audi 80 având număr de înmatriculare (...), proprietatea numitei D. E. și condus de inculpatul D. C. la momentul accidentului, era asigurat la această societate la data producerii accidentului. În consecință, în baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală coroborat cu art.998-999 Cod civil, instanța a obligat pe inculpatul D. C. și în baza art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, alături de asigurătorul S. O. V. I. G. S., în limita plafonului legal prevăzut de art. 24 alin.2 din Ordinul CSA 21/2009, la plata de despăgubiri către părții civile P. A. N., materiale în cuantum de 467,4 lei și morale în cuantum de 7000 Eur, echivalent în lei la data plății. De asemenea, în cursul procesului penal S. J. de U. Z. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1855,79 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată și justificate cu deconturile anexate cererii. Instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, S. J. de U. Z. are calitatea de parte civilă în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de aceasta, instanța apreciază că pretențiile sale civile sunt întemeiate, partea civilă făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical al părții vătămate P. A.-N. Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006 și art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, instanța a obligat pe inculpatul D. C. alături de asigurătorul S. O. V. I. G. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 1855,79 lei, actualizată cu dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului. Prin adresa aflată la fila 75 din dosar, S. J. de A. S. a menționat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 527,4 lei Instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, S. J. de A. S. are calitatea de parte civilă în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de aceasta, instanța apreciază că pretențiile sale civile sunt întemeiate, partea civilă făcând dovada cheltuielilor ocazionate de transportul părții vătămate P. A. N. Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006 și art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, instanța a obligat pe inculpatul D. C. și, în limita plafonului legal, pe asigurătorul S.C O. V. I. G. S., la despăgubiri materiale către S. J. de A. S., în cuantum de 527,4 lei. În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat pe inculpatul D. C. la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 1300 lei. Instanța a constatat că partea civilă P. A.-N. a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, iar întrucât a fost depusă la dosar chitanța care atestă plata onorariului (f.135), în cuantum total de 2.500 lei, în baza art.193 alin.1 Cod procedură penală, apreciind ca dovedite pretențiile formulate în acest sens, instanța va dispune obligarea inculpatului D. C. și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părțile civile, în sumă de 2.000 lei. Cu privire la cererea formulată de către inculpat privind prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe un drum public, analizând actele dosarului, în temeiul art.111 din O..nr.195/2002 cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni din culpă instanța o consideră întemeiată, sens în care a admis-o și a prelungit-o dreptul de circulație al inculpatului pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de (...), până la data de (...). Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Zalău, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea sentinței penale atacate și judecând în fond cauza pronunțarea unei hotărâri în sensul înlăturării circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74, alin.1 lit.a Cod penal și condamnării inculpatului la o pedeapsă majorată. A. a declarat și partea civilă P. A. N., solicitând instanței admiterea acestuia și în consecință obligarea inculpatului în solidar cu asiguratorul la plata sumei de 15.000 E., echivalent în lei în ziua plății, reprezentând daune morale, cu motivarea că despăgubirile civile acordate de către prima instanță în cuantum de 7.000 euro, echivalent în lei, nu pot repara suferința cauzată părții civile în timpul și după eveniment. Asigurătorul SC O. SA S. S. a declarat apel, prin care solicită instanței admiterea acestuia și diminuarea daunelor morale acordate părții civile, motivat de faptul că cuantumul acestora nu este justificat raportat la prejudiciul suferit de către partea civilă. Inculpatul D. C. a declarat apel prin care solicită instanței admiterea acestuia și reducerea cuantumului despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat de către instanța de fond. Prin decizia penală nr.132 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), a fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul D. C., P. de pe lângă Judecătoria Zalău, partea civilă P. A. și SC O. SA - S. S. împotriva sentinței penale nr.250/(...) a Judecătoriei Z.. În baza art.111 alin.6 din O. 195/2002, modificată prin O. 1., a fost prelungit inculpatului D. C. dreptul de a circula cu autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...). Au fost obligați apelanții mai puțin P. de pe lângă Judecătoria Zalău la câte 70 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție instanța examinând probele administrate în cauză, a constatat că sentința atacată este legală și temeinică, fiind reținută în mod corect starea de fapt așa cum rezultă în urma coroborării probelor, iar la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. În mod corect și legal instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și i-a interzis drepturile accesorii prevăzute de art.64, lit.a, teza a II-a și lit.b Cod penal luând în considerare gradul de pericol social concret al faptei comise de inculpat, respectiv faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă și a avutca urmare producerea unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 60-70 zile de îngrijiri medicale, fără a fi pusă în primejdie viața persoanei. La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și totodată persoana și conduita inculpatului. În mod corect și legal instanța de fond i-a aplicat inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74, alin.1 lit.a, b și c Cod penal, raportat la art.76, alin.1 lit.e Cod penal, ținând cont de faptul că inculpatul este student în anul I, fiind o persoană bine integrată din punct de vedere social, fără antecedente penale și că a colaborat cu organele judiciare penale la aflarea adevărului în cauză. Criticile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Zalău potrivit cărora instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului circumstanțe atenuante doar pentru simplul motiv că acesta este o persoană tânără în vârstă de 19 ani, este student, este o persoană integrată din punct de vedere social, a avut o atitudine sinceră a colaborat cu organele judiciare și nu are antecedente penale, nu sunt fondate raportat la faptul că reeducarea inculpatului poate fi realizată și prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 3 luni, cu suspendarea condiționată a executării acesteia și stabilirea unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, dovadă în acest sens fiind chiar comportarea bună a inculpatului în timpul procesului penal, faptul că nu a mai săvârșit fapte penale și s-a obligat să achite despăgubirile civile fixate de către instanță în sarcina sa, vizitând chiar și victima accidentului rutier la spital. A.urile părții civile P. A. N. inculpatului D. C. și asiguratorului SC O. SA S. S. raportat la latura civilă a cauzei nu sunt fondate, cuantumul de 7000 euro, echivalent în lei la data plății, fixat de către prima instanță pentru daune morale fiind îndestulător pentru a repara prejudiciul moral suferit de partea civilă în timpul și în urma producerii accidentului, nefiind în același timp nici prea împovărător de suportat pentru inculpat. În baza art.111, alin.6 din OUG nr.195/2002, instanța a prelungit inculpatului D. C. de a circula cu autovehicule o perioadă de 30 de zile, de la data de (...) și până la (...), luând în considerare faptul că accidentul de circulație a cărui autor a fost inculpatul s-a produs din culpă, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul are dreptul de a circula cu autovehicule. Față de cele ce preced, instanța, în baza prevederilor art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a respins ca nefondate apelurile. Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri, în termen legal, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj și partea civilă P. A. N., criticând decizia ca nefiind temeinică și legală. În motivarea recursului său, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a învederat faptul că, în speță nu se impunea reținerea unor circumstanțe atenuante față de împrejurările concrete de comitere a faptei, de culpa exclusivă reținută în sarcina inculpatului, astfel că este necesară reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului. În motivele sale de recurs, partea civilă a criticat modul de soluționare a laturii civile. A., s-a arătat că se impune admiterea acțiunii civile așa cum a fost formulată, în sensul că se justifică obligarea inculpatului la plata sumei de 15.000 E. cu titlu de daune morale, raportat la suferința psihică și fizică cauzată părții vătămate, care a fost imobilizată la pat o lungă perioadă de timp. De asemenea s-a arătat că inculpatul, fiind în culpă procesuală, trebuie obligat laplata cheltuielilor judiciare către partea civilă, reprezentând onorariu avocațial pentru toate cele trei faze procesuale. Analizând hotărârea pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele: În urma administrării unui vast probatoriu și a analizării atente și detaliate a acestuia, în cauză a fost reținută o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea, stare de fapt necontestată, de altfel, de niciuna dintre părți. A., s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, sub forma culpei exclusive în producerea unui accident rutier în data de (...), când, în jurul orelor 1800, a condus autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare (...), proprietatea familiei sale, pe strada dintre blocurile D17 și D19 înspre strada G. D. din mun. Z.. Strada G. D. are în zonă o singură bandă de mers pentru coborâre (sens B. -centru) și două benzi pentru urcare (sens centru- B.). La intersecția acestei străzi cu strada G. D. există un indicator ,,cedează trecerea’’, față de vehiculele care circulă pe strada G. D. . Inculpatul a intenționat să intre de pe strada de mai sus pe strada G. D. să traverseze sensul de mers B. - gară a acestuia și să vireze la stânga pentru a se deplasa înspre cartierul B. În momentul în care inculpatul a intenționat să facă această manevră, pe partea stângă a străzii dintre blocurile D17 și D19 de pe G. D., era parcat în apropierea intersecției un autoturism marca Dacia Logan, iar dinspre cartierul B. se apropia un autoturism marca Opel cu nr. de înmatriculare (...) care intenționa să intre pe strada de unde venea inculpatul. Inculpatul a intrat cu autoturismul pe sensul de mers B. gară a străzii G. D. fără a se asigura, astfel că partea vătămată, care cobora cu bicicleta pe drumul cu prioritate - strada G. D. - sensul de mers B. - gară, nu a mai putut evita impactul, intrând în coliziune cu autoturismul condus de către inculpat. B. a intrat în aripa stânga-față a autoturismului condus de către inculpat, fapt ce a determinat înfundarea acesteia și ruperea roții din față a bicicletei, în timp ce partea vătămată a fost proiectată peste capotă în partea dreaptă a parbrizului, provocând spargerea acestuia în pânză de păianjen, ruperea oglinzii din partea dreaptă, după care a căzut pe carosabil în parte dreaptă a autoturismului . În urma accidentului, P. A.-N. a suferit leziuni traumatice, acesta fiind transportat cu ambulanța la S. J. de U. Z. pentru acordarea de îngrijiri medicale. Conform raportului de constatare medico legală nr. 1367/II/b/171 din (...), emis de S. J. de M. L. S., partea vătămată P. A.-N. a suferit, ca urmare a accidentului, leziuni traumatice care pot data din (...), și care au necesitat pentru vindecare 50 de zile de îngrijiri medicale. La solicitarea părții vătămate s-a dispus o nouă expertiză medico-legală în raport de evoluția pacientului, concluzionându- se în raportul nr. 1597/II/h/2/2009 din (...), emis de S. J. de M. L. S. că acesta necesită pentru vindecare un număr de 65-70 de zile de îngrijiri medicale. Potrivit aceluiași raport, leziunile nu i-au pus în primejdie viața victimei și nu atrag pierderea capacității de muncă a părții vătămate. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului, curtea apreciază că nu se impune reținerea în favoarea acestuia a unor circumstanțe atenuante. Circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 C. sunt facultative, instanța neavând obligația de a le reține în mod automat, fiind necesară o atentă analiză a tuturor elementelor de fapt și de drept din cauza dată. În speță, tocmai tinerețea și lipsa de experiență a inculpatului a condus la producerea accidentului soldat cu victime, partea vătămată suferind leziuni serioase care au necesitat o perioadă îndelungată de convalescență. Apoi, este real faptul că inculpatul în fața instanței de fond și-a manifestat disponibilitatea de a despăgubi partea civilă dar în concret nu a întreprins nimic în acest sens. Față de cele de mai sus, considerăm că recursul parchetului este fondat în parte, cu privire la greșita reținere a circumstanțelor atenuante și implicit a cuantificării pedepsei aplicate. Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C. va admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva deciziei penale nr. 132/2010 a T.ui S., pe care o va casa împreună cu sentința penală nr.250/2010 a Judecătoriei Z., doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și greșita reținere a circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia. Rejudecând, în aceste limite va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 luni închisoare la pedeapsa de 6 luni închisoare, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a,b,c C. și art.76 lit.e C .p., această pedeapsă fiind în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului. Va menține suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni prev. de art.82 C., modalitatea de executare a pedepsei fiind corect și motivat stabilită. Va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se constată că instanța de fond în urma analizării stării de fapt mai sus expuse a considerat că în cauză se justifică acordarea unor daune morale în favoarea părții civile. La cuantificarea acestora s-a ținut seama de criteriile stabilite de doctrina și practica judiciară în materie astfel că suma stabilită de 7000 de E. este în măsură să contribuie la repararea prejudiciului moral cauzat, suma de 15.000 E., solicită de partea civilă este exagerată. De asemenea trebuie avut în vedere următorul aspect. În cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul ar realiza venituri importante astfel încât suma pretinsă să poată fi achitată fără mari eforturi. În acest context, apreciem că suma stabilită de către prima instanță este justă, fără a constitui o povară excesivă pentru inculpat. A., în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă P. A. N., cu domiciliul ales în Z. str.T. V., bloc Lira, ap.6. Va respinge cererea de obligare a inculpatului ( inculpatul nefiind în culpă procesuală) la plata către partea civilă a cheltuielilor judiciare. P. civilă a cerut obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor judiciare din apel, nici în această fază procesuală nu i se cuvin, deoarece au fost respinse toate apelurile, astfel că toate părțile au fost în culpă procesuală. La instanța de fond i-au fost acordate, în mod corect, cheltuielile judiciare dovedite prin acte justificative. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul parchetului rămân în sarcina acestuia. Obligă partea civilă la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C. admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva deciziei penale nr. 132/2010 a T.ui S., pe care o casează împreună cu sentința penală nr.250/2010 a Judecătoriei Z., doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului D. C., fiul lui I. I. și E.,născut la data de (...), domiciliat în Z., str.Gh.D. nr.17, bl.22, sc.A, ap.13. și greșita reținere a circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia. Rejudecând, în aceste limite majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 luni închisoare la pedeapsa de 6 luni închisoare, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a,b,c C. și art.76 lit.e C .p.. Menține suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni prev. de art.82 C. Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate. În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă P. A. N., cu domiciliul ales în Z. str.T. V., bloc Lira, ap.6. Respinge cererea de obligare a inculpatului la plata către partea civilă a cheltuielilor judiciare. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul parchetului rămân în sarcina acestuia. Obligă partea civilă la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. R. L. M. ANA C. Red.M.R./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.apelTomșa C./C. N. GREFIER M. B.
| ← Decizia penală nr. 1835/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 173/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
