Decizia penală nr. 39/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 39/A/2011

Ședința publică din 9 martie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : L. M.- judecător

JUDECĂTORI : M. R. G. : M. V.-G.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpata R. I.

și părțile civile A. D., A. M. și A. A. F. împotriva sentinței penale nr. 11 din

10 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr. (...), inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin.1 raportat la art. 176 alin. 1 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata R. I., în stare de arest, asistată de apărător ales, avocat B. I. din cadrul Baroului de avocați M., cu delegație la dosar și părțile civile A. D., A. M. asistați de apărător ales, avocat C. O. din cadrul Baroului de avocați M., cu delegație la dosar care se prezintă și pentru partea civilă A. A. F., lipsă la acest termen de judecată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul desemnat din oficiu, avocat P. A. D. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului, prezentarea la două termene de judecată și pentu concluziile puse la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

Inculpata, întrebată fiind, își menține declarația dată la Tribunalul

Maramureș și nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Apărătorul părților civile A. D., A. M. și A. A. F., avocat C. O. solicită în temeiul art.379 pct. 2 lit.a Cod pr.pen. admiterea apelului formulat de părțile civile care vizează atât latura penală cât și latura civilă a cauzei și pe cale de consecință desființarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În ceea ce privește latura penală a cauzei solicită în temeiul art. 334

Cod pr.pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de art. 174 alin.1 raportat la art. 176 alin. 1 lit.a Cod penal în infracțiunea de omor deosebit de grav cu premeditare, prev. de art. 174 alin.1 raportat la art. 176 alin. 1 lit.a Cod și art. 175 lit. a Cod penal, având în vedere modalitatea de comitere a faptei și probele administrate în cauză.

Solicită să se rețină că inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, respectiv omor săvârșit prin cruzimi.

Articolul 175 lit.a Cod penal cere două condiții, respectiv ca fapta să fie comisă după un anumit calcul pe care inculpatul și-l face având timpsuficient la dispoziție pentru al pune și în aplicare, deci durata de timp de la luarea hotărârii și până la punerea în aplicare nu este precizată nici în literatura de specialitate și nici în practică decât cu aproximație însă solicită să se aibă în vedere următoarele elemente:

Inculpata și victima erau împreună de câteva zile și erau în perspectiva de a se căsători. În acest timp de când erau împreună victima a aflat câteva dedesubturi despre care el nu știa. Avea și o perspectivî să-și definitiveze studiile pentru că lucra ca finanțist în M. și avea o perspectivă. În acest context inculpata și victima au purtat discuții contradictorii din care inculpata a dedus că s-ar putea să-l piardă. Victima a mai avut o căsnicie nereușită anterior, fiind divorțat. Din această perspectivă inculpata s-a gândit că decât să-l piardă, să nu-l aibă nici alta și nici ea.

Solicită să se aibă în vedere că în ultima perioadă de timp inculpata a fost văzută de către martori purtând asupra ei în poșetă un cuțit. Inculpata, întrebată fiind, dacă este adevărat și de ce îl purta, a arătă că era un cuțit la care ținea foarte mult și că îl purta în scop de autoapărare, întrucât lucra în schimburi.

După discuțiile contradictorii dintre inculpată și victimă, aceștia s-au depladat la un restaurant unde victima a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orelor 23 s-au deplasat la domiciliul inculpatei unde au avut loc niște discuții. Victima afându-se sub influența băuturilor alcoolice a adormit. Inculpata s-a așezat lângă pat, și-a pus căștile pentru a asculta muzică și la pândit până în momentul în care acesta a adormit. Când a abservat că victima a adormit, inculpata a consumat cca. 200 ml de vodcă, deși știa că îi era interzis să consume băuturi alcoolice având în vedere afecțiuniile de care suferea, fiindu-i atrasă atenția de către specialiști că nu are voie să consume băuturi alcoolice pe fondul afecțiunii de epilepsie. A. s-a deplasat în bucătărie de unde a luat un cuțit cu lama de 17 cm și s-a întors în camera unde dormea victima. S-a dus la pat și prima lovitură aplicată victimei a fost în zona gâtului, secționându-i artera jugulară pentru a-i putea paraliza orice reacție pe care ar fi putut să o aibă victima. După ce acesta s-a rostogolit căzând din pat și deși inculpata s-a tăiat la mână, i-a mai aplicat încă 7 lovituri de o intensitate deosebit de mare în zona gâtului și apoi în perioada de agonie i-a mai aplicat încă 85 de lovituri în zona toracelui, după care i-a pus cuțitul pe piept și după cca. 2 ore a anunțat organele de poliție.

Fapta săvârșită de inculpată este una dintre crimele care a cutremurat nu numai județul M., ci întreaga țară.

Solicită să se aibă în vedere și conduita inculpatei, respectiv faptul că îngrozită fiind de ceea ce a făcut a descris procurorului inclusiv modul în care a ajuns în bucătărie și modul după care a ales cuțitele, după care arată că nu mai știe ce s-a întâmplat. În faza de cercetare judecătorească inculpata nu și-a mai amintit episodul cu mersul în bucătărie și a spus că abia în moemntul în care s-a ridicat de peste victimă s-a văzut în oglindă plină de sânge și atunci a realizat grozăvia pe care a comis-o.

Inculpata, întrebată fiind de către instanță, cu privire la aspectele relatate procurorului a precizat că procurorul i-a spus să declare în acel mod, lucru cu care nu este de acord având în vedere în primul rând că procurorul care a instrumentat cauza este o femeie și în al doilea rând nu crede că un procuror putea să-i spună inculpatei să declare anumite împrejurări pe care nu avea cum să le cunoască.

Raportat la probele administrate în cauză, apreciază că, crima a fost premeditată întrucât inculpata a dedus că-l va pierde pe victimă.

Literatura de specialitate vorbește de un anumit timp scurs, respectiv timpul în care se fac calculele și se pune în aplicare hotării luate, însă niciun tratat de specialitate nu spune o anumită limită de timp care să după la încadrarea juridică a faptei.

Pentru aceste motive solicită schimbarea încadrării juridice în sensul de a se reține și premeditarea în cazul săvârșirii infracțiunii de omor deosebit de grav și în consecință aplicarea inculpatei a pedepsei detenției pe viață pentru a reflecta gradul de pericol cocial al infracțiunii comise.

Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 20 ani de închisoare, argumentându-se că inculpata suferă de epilepsei, însă din actele medicale nu rezultă că această afecțiune i-a diminuat discernământul.

Fapta comisă de inculpată este una dintre cele mai cumplite crime comise în România de către o femeie. Inculata este tipologia femeii criminal care a comis cu sânge rece o crimă asupra unui bărbat de aproximativ 1,90 m și cca 100 kg și a îndrăznit să acționeze pentru că a știut unde să lovească.

Cui privire la latura civilă a cauzei arată că inculpata s-a obligat la plata tuturor despăgubirilor civile pe care părțile civile le-au formulat la primul termen de judecată cu procedura îndeplinită. Deși și în procesul penal operează principiul disponibilității, instanța de fond nu a acordat renta lunară care în opinia sa este justificată, întrucât victima realiza un venit lunar de 1.700 lei și se gospodărea împreună cu părinții, ajutorul lunar acordat părinților fiind în cuantum de 700 lei. Prima instanță a redus și cuantumul daunelor morale de la suma de 100.000 euro pentru fiecare parte civilă, a acordat suma de 60.000 euro pentru întreaga familie și a respins cererea de obligare a inculpatei la plata sumei de 2.500 euro care reprezintă transportul cu avionul din S. a mamei și fratelui victimei la înmormântare, deși nu au depus doveziile ocazionate cu transportul, apreciază că principiul disponibilității operează.

Solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1.000 euro conform contractului de asistență juridică.

Apărătorul inculpatei R. I., avocat B. I. solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de părțile civile atât în ce privește latura penală cât și în ce privește latura civilă a cauzei.

A.ul părților civile nu este argumentat și susținerile de astăzi nu pot duce la reținerea că inculpata a comis infracțiunea cu premeditare. Pentru a se comite o crimă cu premeditare sunt necesare acele acte preparatorii, ori în cauză nu s-a demonstrat ce acte a comis inculpata din care să se poată desprinde faptul că a pregătit din timp omorul, respectiv că l-a premeditat.

După ce inculpata și victima s-au întors de la acel local, inculpata a încercat o apropiere de victimă, însă acesta i-a întors spatele, împrejurare care nu este o premeditare, motiv pentru care solicită respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de apărătorul părților civile.

Cu privire la latura civilă apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție corectă, întrucât deși principiul disponibilității guvernează latura civilă a procesului penal, despăgubirile civile trebuie dovedite, iar cererile privind acordarea despăgunirilor civile să fie și rezonabile.

Solicită reanalizarea întregului material probator administrat în cauză, admiterea apelului formulat de inculpata R. I., desființarea sentinței penale nr. 11/2011 a T.ui M. și, rejudecând cauza în temeiul art. 334 Cod pr.pen. să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută deart. 176 alin. 1 lit.a Cod penal. în infracțiunea prev. de art. 174 alin.1 Cod penal, în opinia sa fiind vorba de un omor simplu.

Prima instanță a dispus condamnarea inculpatei pe temeiul prev. de art. 176 alin. 1, lit.a Cod penal bazându-se pe un aspect din actul de inculpare prin care se arată că „timpul scurs de la momentul în care victima și inculpata au ajuns la locuința acesteia și momentul la care a fost anunțat decesul se desprinde concluzia că inculpata a executat fapta folosind metode cauzatoare de suferințe de mare intensitate, realizând astfel, alături de rezultatul constând în sprimarea vieții victimei și chinuirea ei fizică";, concluzia primei instanței fiind că infracțiunea de omor s-a comis prin cruzimi.

Inculpata a avut anterior o conduită deosebită, era studentă la trei facultăți și în vară urma să-și susțină liciența la psihiologie. F. că inculpata ar fi fost văzută cu un cuțit asupra ei nu este de natură a conchide că ar fi avut patologic, o fire violentă.

Dacă se acceptă teza instanței de fond în sensul că acest omor este săvârșit prin cruzimi, apreciază că nu ne putem îndepărta de expresia „. care în opinia sa este instinctuală și nicidecum de moment, probele dosarului neevidențiind în antecedentele inculpatei elemente de natură a fundamenta o astfel de teză.

„Ferocitatea"; este singurul element reținut de instanță în argumentarea tezei potrivit căreia numărul mare de lovituri care s-au aplicat victimei (85 de lovituri) atrage după sine o suferință fizică și chinuri la care a fost supusă victima.

Din raportul de expertiză psihiatrică rezultă că primele lovituri au fost fatale, restul de până la 82 fiind de mică intensitate, cu intensitate din ce în ce mai mică, inuitile unui anumit scop, unele lovituri fiind aplicate post mortem. În acest context apreciază că nu se poate discuta de premeditare.

Prima instanță a reținut că numărul mare de lovituri a realizat latura obiectivă a infracțiunii și că din acest număr mare de lovituri se poate conchide că fapta a fost comisă prin cruzimi, însă latura obiectivă a infracțiunii trebuie fundamentată și pe latura subiectivă a infracțiunii din care nu se poate desprindeo intenție directă de a produce suferință victimei.

Solicită să se aibă în vedere faptul că inculpata a avut discernământul diminuat și că prima instanță a luat conform art. 113 Cod penal măsura obligării la tratament medical a inculpatei.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului formulat de inculpată, desființarea hotărârii apelate și, rejudecând cauza să se dispună schimbarea încadrării juridice din omor deosebit de grav în omor simplu.

În subsidiar, în situația în care se va menține încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, solicită reindividualizarea și dozarea pedepsei ca urmare a reținerii în favoarea inculpatei a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.a și c și 74 alin. 2

Cod penal, reținerea art. 76 alin. 1 lit.a Cod penal și în consecință reducerea pedepsei în mod corespunzător, având în vedere conduita deosebită a inculpatei înainte de comitere a faptei, atitudinea sinceră pe tot parcursul procesului penal și starea de sănătate a inculpatei.

Cu privire la latura civilă a cauzei solicită menținerea hotărârii primei instanțe cu privire la respingerea cererii de acordare a rentei lunare în favoarea părinților vicitimei, având în vedere că nu a fost dovedit faptul că victima plătea părinților suma lunară de 700 lei. De asemenea, nu este reală susținerea că se gospodărea cu părinții, victima fiind alungată de către părinți și așa a ajuns să locuiască împreună cu inculpata.

Apreciază că și pensia de întreținere este ilegal stabilită de prima instanță având în vedere pe de o parte că victima nu a plătit niciun leu cu titlu de pensie de întreținere, acesta fiind și motivul pentru care nu s-a prezentat mama minorului în cauză, instanța raportându-se la hotărârea de divorț prin care în anul 2002 s-a stabilit pensia de întreținere, pensie care se modifică în raport de veniturile celui care trebuie să achite pensia. Pe de altă parte, solicită să se rețină că minorul beneficiază de pensie de urmaș, aspect de care nu s-a ținut cont.

Apărătorul părților civile A. D., A. M. și A. A. F., avocat C. O. solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de inculpată.

Raportat la probele administrate în cauză, solicită respingera cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav în infracțiunea de omor simplu, având în vedere că inculpata a aplicat victimei

90 de lovituri de cuțit, fapta fiind comisă prin cruzimi.

Probele administrate în cauză nu susțin afirmația apărătorului inculpatei în sensul că victima a fost alungată de părinți și nu este nicio dovadă că victima a provocat-o pe inculptă.

Cu privire la despăgubirile civile arată că acestea sunt justificate și că părțile civile sunt conștiente că nu le vor primi niciodată.

Reprezentantul P. solicită în temeiul art. 379 pct. 1 lit.b Cod pr. pen. respingerea ca nefondate a apelurilor formulate inculpata R. I. și părțile civile A. D., A. M., A. A. F. împotriva sentinței penale nr. 11 din 10 ianuarie

2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș și obligarea acestora la plata cheltuielilor avansate de stat și în temeiul art. 383 rap. la art. 350 Cod pr.pen. să se mențină măsura arestării inculpatei și în temeiul art. 88 Cod penal să se deducă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 14 aprilie 2010 și până la zi.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul părților civile cu privire la reținerea premeditării, prev. de art. 175 lit.a Cod penal apreciază că la dosarul cauzei nu sunt elemente de fapt obiective care să ducă la reținerea premeditării.

Întreaga literatură și practica judiciară reține că pentru existența premeditării ar fi necesare două condiții și anume trecerea unui interval de timp a cărui durată nu are relevanță dar și desfășurarea unor acte de pregătire.

În prezenta cauză chiar dacă s-ar reține că a existat un interval de timp în care s-a luat hotărârea infracțională, nu se poate concluziona că acesta a exces necesității de a lua efectiv hotărârea infracțională și de a o pune în practică. Nu există nici un act de pregătire obiectiv și atestat prin probele administrate în dosarul cauzei care să dovedească săvârșirea faptei cu premeditare. Practic ce s-a întâmplat în acel interval de timp a fost procesul psihologic inerent săvârșirii oricărei infracțiuni, luarea hotărârii infracționale, punerea în practică a acestei hotărâri infracționale.

Înarmarea inculpatei cu un instrumentul pentru suprimarea vieții victimei se încadrează în această activitate și nu se poate circumscrie actelor de pregătire care sunt necesare în condițiile existenței premeditării.

În ceea ce privește solicitarea părților civile cu privire la reaprecierea pedepsei, respectiv aplicarea detenției pe viață, consideră că nu este fondată în prezenta cauză raportat în principal la concluziilor expertizei psihiatrice care rețin un discernământ diminuat. Deși infracțiunea este deosebit de gravă iar modul concret în care a fost săvârșită este cutremurător pentru orice persoană care participă înfăptuirea actului de justiție sau este un membru al opiniei publice, este imperios necesar să se țină seama deelemente de genul celor cuprinse în raportul de expertiză medico-legală de diminuarea a discernământului inculpatei. Din acest motiv, apreciază că instanța fondului corect a aplicat inculpatei pedeapsa de 20 ani închisoare.

În ceea ce privește apelul părților civile, apreciază că în mod corect au fost respinse pretențile civile cu privire la renta lunară în favoarea părinților întrucât din actele dosarului nu rezultă că victima presta întreținerea părților civile, iar contravalorea transportului nu a fost dovedită. Apreciază că se impune acordarea daunelor morale, însă cuantumul acestora îl lasă la aprecierea instanței.

Solicită respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatei în sensul de a se înlătura art. 176 alin. 1 lit.a Cod penal și calificarea faptei în infracțiunea de omor simplu, prev. de art.174 alin.1 Cod penal și menținerea încadrării juridice stabilite prin rechizitoriu.

Fapta de omor deosebit de grav comisă prin cruzimi vizează atât numărul loviturilor cât și intensitatea acestora dar în principal împrejurarea că aceste lovituri au pricinuit suferințe nenecesare scopului, scopul în cazul infracțiuniilor de omor fiind acela al suprimării vieții victimei.

În expertiza medico-legală dar și în expertiza psihiatrică se face referire la caracterul inutil al loviturilor pentru atingerea scopului, scop care indiferent de susținerile inculpatei a fost de suprimare a vieții victimei, însă aceasta nu s-a limitat doar la suprimarea vieții victimei, ci din modul în care a acționat, din zonele vizate și din împrejurarea că au fost aplicate acele lovituri în perioada agoniei și ulterior decesului, toate aceste elemente susțin concluzia justă a organului de urmărire penală și a instanței de fond că fapta a fost comisă în condițiile art. 176 lit.a Cod penal, respectiv prin cruzimi.

Literatura de specialitate și practica judiciară au în vedere împrejurarea că se princinuiesc suferințe victimei nenecesare pentru a se atinge scopul.

În ceea ce privește solicitarea de a se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, apreciază că solicitarea este nefondată având în vedere că instanța de fond a ținut seama de împrejurările ce țin de persoana inculpatei la momentul individualizării pedepsei, ținând seama de toate elementele inclusiv de cele ce vizează starea fizică și afecțiuniile psihice de care inculpata suferă.

Se opune reținerii de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, apreciind că pedeapsa de 20 de ani închisoare aplicată de prima instanță este corespunzătoare faptei concret comise raportat la discernământul diminuat stabilit prin expertiza psihiatrică.

Se opune solicitării apărătorului inculpatei ce vizează latura civilă a cauzei de a se înlătura obligarea inculpatei la plata pensieie de întreținere în favoarea minorului succesoral al victimei având în vedere că este evident că victima datora o pensie de întreținere, cuantum acesteia fiind stabilit, iar împrejurarea plății sau a neplății pensiei până la survenirea decesului este nerelevantă, având în vedere că achitarea pensieie este o obligație legală ce incuba victimei și întrucât viața i-a fost suprimată de inculpată, această obligație trebuie să revină inculpatei.

În consecință, solicită respingerea ambelor apeluri ca nefondate, menținerea sentinței penale nr. 11/2011 a T.ui M. și a se dispune prelevarea de profile biologice de la inculpată conform Legii nr. 76/2008 raportat la infracțiunea comisă de către inculpată și obligarea celor două părți la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Apărătorul inculpatei R. I., avocat B. I., în replică, arată că nu contestă multitudinea de lovituri aplicate victimei, ci solicită să se rețină pe ce fond au fost aplicate.

Cu privire la pensia de întreținere arată că nu a solicitat a fi respinsă acordarea pensiei, ci să se reaprecieze în sensul că minorul poate să beneficieze de pensie de urmaș.

Inculpata R. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice și reținerea circumstanțelor atenuante. Mai arată că știa că nu are voie să consume alcool, însă a consumat ocazional alcool înainte de comiterea faptei ca anestezic pentru suferințele prin care trecea.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.11/(...) a T.ui M. s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin avocat din infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art.176 alin.1 lit.a C. rap. la art.174 C. în infracțiunea de omor simplu, prev. de art.174 C., precum și cererea formulată de părțile civile prin avocat de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii prin reținerea și a infracțiunii de omor calificat, prev. de art.175 alin.1 lit.a C.

A fost condamnată inculpata R. I. - CNP 2., fiica lui R. N. V. și G. I., născută la (...) în Sighetu Marmației, jud.M., domiciliată în B. M. str.Jupiter nr. 3/11 jud. M., cetățean român, studentă, divorțată, fără antecedente penale, C.I. seria MM nr. 4., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.176 alin.1 lit.a C., rap. la art.174 alin.1 C. la pedeapsa de 20 de ani închisoare.

Cu consecințele prev. de art.71,64 lit. a teza a II-a C., lit.b a aceluiași articol din C.al.

În temeiul art.65 C. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art.113 C. s-a aplicat față de inculpata R. I. măsura de siguranță a obligării la tratament medical, până la însănătoșire sau noi dispozițiuni.

În temeiul art.350 C.pr.pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei și în temeiul art.88 C. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) la zi.

În temeiul art.14 C.pr.pen. art.998 C.civ. a fost obligată inculpata la plata de despăgubiri civile către părțile civile după cum urmează:

-16.000 RON, despăgubiri materiale către părțile civile A. D. și A. M., domiciliați în B. M. str. M. nr.19/32.

-60.000 euro sau echivalentul în lei la data plății către părțile civile A.

D. și A. M. (părinții victimei) domiciliați în B. M. str. M. nr. 19/32 și A. A. F.

(fratele victimei) cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de părțile civile menționate anterior.

În temeiul art.17 C.pr.pen. a fost obligată inculpata să plătească în favoarea minorului A. D. I. (fiul victimei) rentă lunară în cuantum de 380

RON, începând cu data de (...) și până la împlinirea vârstei de 18 ani de către minor sau până la noi dispozițiuni.

În temeiul art.118 lit.b C. s-a confiscat corpul delict înregistrat la poziția 4. în R. de corpuri delicte al T.ui M..

În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 3000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a fost trimisă în judecată inculpata R. I. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174 alin.1 C.al raportat la art.176 alin.1 lit.a C.al.

Actul de trimitere în judecată a reținut că la data de 23/(...) inculpata R. I. a suprimat prin cruzimi, viața victimei A. D. I., căruia i-a aplicat cu un cuțit, un număr mare de lovituri, de o deosebită intensitate, în diferite regiuni ale corpului.

Inculpata a recunoscut comiterea infracțiunii de care este acuzată.

Procedând la judecarea cauzei, în baza probațiunii administrate, instanța a reținut următoarele:

Inculpata R. I. avusese o relație de prietenie cu victima A. D., relație care dura de câteva luni, iar din declarația acesteia, precum și altor martori audiați, a reieșit că cei doi, chiar își puneau problema unei viitoare căsătorii.

Relația dintre cei doi se tensionase însă în ultima perioadă, cei doi având certuri dese datorită geloziei manifestate de către ambele părți, iar din declarația inculpatei rezultă că între aceasta și victima A. D. avuseseră loc chiar incidente mai violente. De fiecare dată, însă, părțile se împăcau, iar victima chiar se mutase temporar la inculpată, care locuia împreună cu mama sa. Trebuie precizat că inculpata era studentă în C., urmând în paralel cursurile a trei facultăți.

La data de (...), inculpata împreună cu victima și cu mai mulți prieteni, s-au întâlnit la localul „. din B. M., unde victima a consumat alături de acei prieteni, băuturi alcoolice. Din declarațiile martorilor audiați în cauză (Hotea I. - fila 120 din dosarul instanței, Clej D. - fila 71 , O. Mihăiță - fila 123).

Martorii au afirmat de asemenea, că în cursul acelei seri, în prezența lor, cei doi nu s-au certat, însă se simțea o anumită stare de tensiune existentă între cei doi, probabil pe fondul unor certuri sau discuții anterioare.

Aceste neînțelegeri existente între inculpata R. I. și victima A. D. erau cunoscute și de prieteni, iar aceștia chiar le recomandaseră să întrerupă relația dacă aceste tensiuni mai continuă.

În seara de (...), cei doi au rămas în localul respectiv până în jurul orelor 2330-2400 , când victima și inculpata s-au deplasat la domiciliul acesteia din urmă situat în B. M., Aleea Jupiter nr. 3/11.

Între cei doi s-a iscat din nou o ceartă pe fondul geloziei, victima reproșându-i inculpatei comportamentul inadecvat pe care aceasta l-a avut față de un fost coleg de liceu.

Odată ajunși la domiciliul inculpatei victima s-a așezat în pat ca să doarmă, însă inculpata i-a reproșat comportamentul din acea seară și a încercat totodată o apropiere fizică, în ideea că astfel se vor împăca, dar victima a respins gesturile acesteia.

În aceste împrejurări, inculpata fiind nemulțumită de atitudinea victimei s-a dus în camera alăturată de unde a luat o sticlă de votcă și a consumat o parte din băutură. Inculpata s-a deplasat apoi în bucătărie, de unde a luat un cuțit cu lama de 17 cm, cu mâner din plastic și întorcându- se în cameră, a aplicat victimei, care se afla așezată în pat, cu fața la perete și cu spatele la cameră, o lovitură în zona gâtului și mai multe lovituri în spate, urmare cărora victima s-a întors și a căzut din pat.

În poziția în care victima a căzut din pat, în decubit dorsal (pe spate), inculpata i-a aplicat multiple lovituri unele cu mare intensitate, în zonagâtului (12 lovituri), a bazei gâtului (8 lovituri), a mâinii stângi (5 lovituri), a hemitoracelui stâng și drept (restul de până la 80-85 de lovituri). Leziunile cauzate victimei în urma loviturilor cu cuțitul, i-au provocat decesul și duc la concluzia că victima a suportat suferințe chinuitoare, provocate prin modul în care este realizată acțiunea de ucidere.

La scurt timp după ce a aplicat loviturile, în jurul orei 141 inculpata a apelat serviciul 112 anunțând că și-a omorât prietenul.

Prin raportul medico-legal nr. 337/58 din (...) al Serviciului Medico-

Legal Județean B. M. sau menținut concluziile actului medico-legal preliminar și s-a stabilit că moartea numitului A. D. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice cu aspirat sanguin din multiplele plăgi laterocervicale penetrante traheal. Leziunile tanatogeneratoare, precum și cele descrise la examenul extern și intern din prezentul raport s-au putut produce prin loviri active repetate cu un corp tăietor-înțepător, în cadrul unei heteroagresiuni, iar poziția victimă - agresor a putut fi: victima în decubit dorsal și agresorul deasupra. Moartea poate data din data de

23/(...).

Victima prezenta multiple plăgi tăiate înțepate penetrante cervical, drept anterior, toracal anterior și toracal stâng, scapular stâng, precum și plăgi de autoapărare pe fața palmară a mâinii stângi. In actul medico-legal s- au descris leziunile tanatogeneratoare (plăgi laringo-traheale) precum și cele observate la examenul extern și intern al cadavrului, respectiv plăgi tăiate tegumentare-laterocervicale drepte cu infiltrat sanguin, pectorale și la nivelul spatelui, plagă cu infiltrat sanguin palmară stângă, transfixiantă, plăgi toracice, plăgi tăiate laringiene, traheale cu infiltrat sanguin, plăgi pulmonare stângi și heitoracale stângi, plată tăiată ventricul stâng.

Același act medico-legal mai precizează că leziunile inițiale sunt cele laterocervicale drepte și plaga de la nivelul mâinii stângi, apreciată ca și plagă de autoapărare, restul leziunilor de la nivelul toracelui sunt în mare majoritate fără infiltrat sanguin ori cu minim și au fost efectuate în agonie sau chiar când susnumitul era decedat. S-a mai menționat că victima avea o alcoolemie de 1,60 gr.%o. (f. 19, 25-28 dosar u.p.).

În cauză au fost efectuate mai multe lucrări de exprtiză medico-legală, întrucât au existat suspiciuni cu privire la starea psihică a inculpatei, date fiind și actele medicale depuse.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 144/(...) al

Serviciului Medico-Legal Județean B. M. s-a concluzionat că „. I. prezintă tulburare organică a personalității asociată epilepsiei; epilepsie cu crize combinate; tentativă de suicid în antecedente într-un episod depresiv- reactiv. Susnumita are capacitatea psihică de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale și a avut discernământ la momentul comiterii faptelor cât și în prezent"; (f.139, 140 dosar u.p.).

Același raport de expertiză a recomandat, având în vedere complexitatea cazului, efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice la nivelul I. „. M. B., sens în care prin ordonanța din (...) s-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice la nivelul acestui institut, sens în care inculpata a și fost transferată pentru observații clinice la S. P. J. (f.141-144 dosar u.p.)

Prin raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A6/4696/(...) al I. „. M. B. - C. de nouă expertiză medico-legală psihiatrică s- a concluzionat că „. I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativă survenită pe fondul unei tulburări de personalitate labil emoțională, în context de vulnerabilitate biologică, psihologică, socială și consum debăuturi alcoolice, iar la data examinării o tulburare de personalitate labil emoțională, vulnerabilitate biologică, psihologică și socială; susnumit a avut discernământ diminuat la data comiterii faptei (f.152-160 dosar u.p.). C. a recomandat aplicarea art. 113 Cod penal.

Raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a fost avizat de C. de A. și C. de pe lângă I. B. (f.151 dosar u.p.).

În raport de toate elementele prezentate mai sus, tribunalul apreciază că în drept fapta inculpatei R. I. care la data de 23/(...) a aplicat multiple lovituri cu un cuțit, lovituri de mare intensitate, în diferite regiuni ale corpului, în urma cărora s-a produs decesul victimei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, săvârșit în varianta agravantă „prin cruzimi"; prev.de art.176 alin.1 lit.a C. rap.la art.174 alin.1

C., pentru care instanța o condamnă pe inculpată la pedeapsa de 20 de ani închisoare.

T. a apreciat că încadrarea juridică a faptei este cea de omor deosebit de grav, săvârșit prin „. prev.de art.176 alin.1 lit.a C. pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a arătat în mod constant în literatura juridică, dar și în jurisprudență, la aprecierea unui omor săvârșit prin cruzimi trebuie să se

țină seama de asemenea, de aspectul de ferocitate cu care făptuitorul a săvârșit omorul, trezind în conștiința celor din jur un sentiment de oroare.

În această situație, devine irelevantă împrejurarea că victima își va fi pierdut cunoștința nemaipercepând cu simțurile cruzimea, elementul determinant pentru reținerea agravantei fiind pericolul social deosebit pe care-l prezintă inculpata prin modul în care a săvârșit omorul.

Totodată multitudinea leziunilor constatată pe corpul victimei: plăgi tăiate înțepate penetrante cervical drept anterior, toracal anterior și toracal stâng, scapular stâng, plăgi laringo-traheale, plăgi tăiate tegumentare- laterocervicale drepte cu infiltrat sanguin, pectorale și la nivelul spatelui, plagă cu infiltrat sanguin palmară, plăgi pulmonare stângi și hemitoracale stângi, plagă tăiată ventricul stâng, descrise la examenul extern și intern din raportul de autopsie duc la concluzia că viața victimei a fost suprimată prin cruzimi, iar loviturile aplicate în mod repetat i-au cauzat acesteia suferințe care au depășit limitele obișnuite ale unor acțiuni proprii ale laturii obiective a infracțiunii de omor.

Pentru considerentele expuse tribunalul a respins de altfel și cererea formulată de inculpată prin avocat de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de omor deosebit de grav, săvârșită în condițiile circumstanței agravante, prev.de art.176 alin.1 lit.a C., adică prin „. în infracțiunea de omor simplu prev.de art.174 C.

T. a respins totodată și cererea formulată de avocatul părților civile de a schimba încadrarea juridică dată infracțiunii prin rechizitoriu, prin reținerea și a infracțiunii de omor calificat prev.de art.175 alin.1 lit.a C., respectiv în condițiile de premeditare din parte inculpatei.

În primul rând premeditarea, prevăzută de art.175 lit.a C. ca agravantă a infracțiunii de omor, presupune realizarea a două cerințe și anume: pe de o parte, luarea rezoluției trebuie să preceadă cu un oarecare timp activitatea materială, iar pe de altă parte această hotărâre, mai dinainte luată trebuie să se concretizeze în anumite activități de pregătire a infracțiunii.

T. a constatat că nu există elemente obiective care să fie concretizate în probe certe care să conducă la concluzia că cerințele menționate anterior s-ar regăsi în prezenta cauză.

T. nu-și însușește argumentul furnizat de avocatul părții civile că inculpata ar fi consumat băuturi alcoolice pentru a dobândi curaj în vederea comiterii acțiunii de omor a victimei, întrucât niciun element obiectiv nu vine să susțină această teză.

La individualizarea pedepsei la care inculpata a fost condamnată, tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social concret deosebit de sporit al faptei comise de inculpată, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, mai exact faptul că inculpata a aplicat lovituri victimei în timp ce aceasta era întinsă în pat, fiind cu spatele înspre direcția de unde inculpata i-a aplicat primele lovituri, victima fiind surprinsă de acțiunea inculpatei, reacția de autoapărare fiind aproape anulată de o ferocitate deosebită cu care a acționat inculpata, aspect relevat de altfel puținele plăgi de autoapărare constatate pe fața palmară a mâinii stângi a victimei (raportul medico-legal nr.337/58 din (...) al Serviciului Medico-Legal

Județean B. M.).

T. a reținut însă, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei și concluziile expertizelor medico-legale efectuate în cauză care atestă că inculpata „. I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativă survenită pe fondul unei tulburări de personalitate labil emoțională, în context de vulnerabilitate biologică, psihologică, socială și consum de băuturi alcoolice..., susnumita având discernământ diminuat la data comiterii faptei";.

În raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei și de persoana inculpatei având în vedere toate considerentele expuse anterior, tribunalul a aplicat acesteia pedeapsa accesorie constând în exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II-a C. și lit.b C.

În temeiul art.65 C. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pe o durată de

2 ani, pedeapsă care va începe după executarea pedepsei închisorii.

Dat fiind faptul că prin expertiza medico-legală efectuată de I. „. M. B., comisia a recomandat, având în vedere afecțiunea psihică și potențialul antisocial al inculpatei, aplicarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, prev.de art.113 C., tribunalul a dispus luarea luarea unei astfel de măsuri de siguranță față de inculpată până la însănătoșire sau noi dispozițiuni, prin rețeaua sanitară a A.N.P.

În temeiul art.350 C.pr.pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei și în temeiul art. 88 C. deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de (...) la zi.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că în cauză au formulat pretenții civile părțile civile, după cum urmează:

Părțile civile A. D. și A. M. în calitate de părinți ai victimei A. D. și A. A.

F., în calitate de frate au solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de

100.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile cu titlu de daune morale; de asemenea părțile civile A. D. și A. M. au solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 16.000 RON, cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei și ridicarea monumentului funerar, precum și 350 RON, pentru fiecare dintre părinții victimei, cu titlu de rentă lunară.

De asemenea, tribunalul a reținut că partea civilă A. A. F. a solicitat obligarea inculpatei la plata echivalentului a 2.500 euro, reprezentând cheltuielile ocazionate de deplasarea cu avionul din S., a fratelui victimei.

De precizat că victima A. D. a fost căsătorit cu partea vătămată S. R.

S. C., iar din relațiile de căsătorie a rezultat minorul A. D. D., născut la (...)

(f.65 dosar u.p.). Prin sentința civilă nr. 4616/(...) a Judecătoriei B. M. a fost desfăcută căsătoria dintre părți, minorul a fost încredințat spre creștere și educare mamei, iar victima a fost obligată la plata unei pensii de întreținere în sumă de 49 lei pe seama minorului, sumă care a fost ulterior majorată la

380 lei (f.66, 67 dosar u.p.).

Partea vătămată S. R. S. C. a arătat că formulează pretenții civile în sumă de 380 lei lunar, în numele minorului A. D. D., reprezentând pensia de întreținere stabilită în sarcina victimei, de către instanța de judecată (f.62,

63 dosar u.p.).

Procedând la judecarea laturii civile a cauzei tribunalul a apreciat că în cauză au fost dovedite cu înscrisurile depuse la dosar și cu probe testimoniale pretențiile civile materiale constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei și ridicarea monumentului funerar și în consecință inculpata a fost obligată în temeiul art.14 C.pr.pen. rap.la art. 998 C.civil la plata sumei de 16.000 RON, cu titlu de despăgubiri materiale către părțile civile A. D. și A. M., părinții victimei.

Restul pretențiilor materiale formulate în cauză de către părțile civile nu sunt întemeiate, tribunalul reținând că partea civilă A. A. F. nu a făcut dovada pretențiilor sale, nu a depus la dosar biletele de avion sau alte dovezi care să fundamenteze acordarea de despăgubiri materiale, aceeași situație fiind și în privința cererii de acordare de rentă periodică lunară părinților victimei.

T. a apreciat însă că părților civile menționate anterior, respectiv părinților și fratelui victimei le-a fost cauzată o puternică suferință sufletească și un prejudiciu psihic deosebit, prin pierderea victimei, având în vedere și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, cruzimile deosebite la care a fost supusă victima fiind de natură a spori suferința psihică și sufletească a părților civile, iar pentru aceste considerente, instanța a obligat-o pe inculpată la plata sumei de 60.000 euro pentru părțile civile A. D., A. M. și A. A. F., cu titlu de daune morale.

T. a apreciat că atât în raport de dispozițiile art.17 C.pr.pen., cât și având în vedere constituirea de parte civilă formulată de mama minorului A.

D. D. fiul victimei, inculpata va fi obligată la plata sumei de 380 RON, începând cu data de (...) și până la împlinirea vârstei de 18 ani de către minor, sau până la noi dispozițiuni.

T. a avut în vedere la stabilirea cuantumului rentei periodice stabilite în favoarea minorului, declarația numitei S. R. S. C., fosta soție a victimei, care a declarat în faza de urmărire penală că aceasta era suma cu care victima contribuia lunar la întreținerea fiului său minor.

În temeiul art.191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 3000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termen legal părțile civile A. D., A. M. și A. A. F., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie, și inculpata R. I.

În ședința publică din data de 9 martie 2011, prin apărător ales, părțile civile au reiterat susținerile din concluziile scrise, arătând în motivarea apelului lor că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății prin reținerea circumstanței agravante prev. de art.175 lit.a c.p. și anume premeditarea, în sensul că din probele de la dosar rezultă că inculpata a pregătit în timp comiterea omorului, purtând asupra sa un cuțit

și consumând băuturi alcoolice cu toate că, cunoștea consecințele unui astfel de consum, faptul că devine extrem de agresivă. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a învederat faptul că inculpata a fost de acord cudespăgubirile civile solicitate, astfel că instanța de fond trebuia să ia act de faptul că aceasta achiesează la solicitările părților civile și să admită în totalitate acțiunea civilă formulată în cauză.

Inculpata R. I., prin apărător ales, în motivarea apelului său, inculpata a învederat faptul că, în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor deosebit de grav în infracțiunea de omor simplu, prin înlăturarea agravantei „prin cruzimi";. În susținerea cererii sale, inculpata a arătat că din concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză rezultă că moartea victimei a survenit ulterior aplicării primelor lovituri de cuțit astfel că următoarele circa 80 de lovituri nu au prezentat relevanță astfel că nu sunt îndeplinite cerințele textului incriminator, care presupune o moarte lentă prin chinuri, fapt nedovedit în cauză. A., s-a mai arătat de către inculpată că la individualizarea judiciară a pedepsei trebuie să se țină seama de împrejurarea că inculpata a fost sinceră în cursul procesului penal, a avut un comportament ireproșabil înainte de comiterea faptei, fiind integrată în familie și societate, este studentă la trei facultăți și suferă de anumite boli psihice care i-au diminuat discernământul. Sub aspectul laturii civile, arată că este de acord cu despăgubirea părților civile în măsura în care acestea au fost dovedite iar la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere trebuie să se țină seama și de pensia de urmaș ce i se cuvine acestui minor.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 C.pr.penală, curtea constată că apelul părților civile este fondat cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, la omiterea dispunerii prelevării probelor biologice, la modul în care inculpata a fost obligată la plata daunelor morale și la cuantumul acestora și în aceste limite va fi admis, iar apelul inculpatei nu este fondat și va fi respins, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că, în cauză a fost administrat un vast probatoriu iar după analiza atentă și detaliată a acestuia s-a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Vinovăția inculpatei a fost corect stabilită prin coroborarea probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și de către instanța de judecată în mod nemijlocit.

Se reține că, în noaptea de 23/(...), inculpata i-a aplicat victimei A. D. multiple lovituri de cuțit, lovituri de mare intensitate, în diferite regiuni ale corpului, în urma cărora s-a produs decesul victimei.

Fapta astfel descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, săvârșit în varianta agravantă „prin cruzimi"; prev. de art.176 alin.1 lit.a, rap. la art.174 alin.1 C.p.

În cauză nu se impune nicio schimbare de încadrare juridică, cererile formulate în acest sens fiind nefondate.

Mai întâi cu privire la termenul „. curtea, în acord cu doctrina și jurisprudența în materie, apreciază că prin acest termen, în sens juridic se înțeleg modurile, procedeele, mijloacele și actele de violență aplicate victimei de natură sau pentru a-i provoca suferințe deosebit de mari și prelungite în timp, fie pentru a o ucide, fie pentru a o chinui înainte de a o ucide sau înainte de survenirea morții acesteia, sau actele care denotă ferocitate, sadism, un mod inuman, ieșit din comun de săvârșire a omorului, care trezește în conștiința opiniei publice un sentiment de oroare.

În acord cu argumentația instanței de fond și raportat la starea de fapt reținută, la concluziile raportului medico-legal întocmit în cauză, curtea constată că actele de violență aplicate victimei de către inculpată denotăferocitate și sadism, un mod inuman, ieșit din comun de săvârșire a omorului, care potrivit, articolelor apărute în mass-media, a fost de natură să provoace un puternic sentiment de oroare în conștiința opiniei publice.

În ceea ce privește cererea părților civile de a se reține „premeditarea";, prev. de art.175 lit.a C.p. curtea apreciază că nu sunt întrunite cerințele acestui text de lege.

Astfel, pentru a ne afla în prezența acestei agravante, trebuie să existe probe certe că inculpata a luat hotărârea de a ucide victima pe baza unei reflecții lungi și temeinice, cumpănind motivele pro și contra faptei sale și chibzuind la rece asupra lor iar mai apoi să treacă la activitatea premergătoare și pregătitoare.

În speță, nu s-a dovedit că inculpata a acționat în baza unui plan mai dinainte stabilit și că a existat acel proces deliberativ anterior, esențial reținerii stării de premeditare. F. că aceasta purta un cuțit în geantă nu constituie în sine un act preparator, cu atât mai mult cu cât inculpata nu a uzat de acel cuțit la comiterea faptei.

Este real faptul că inculpata a consumat băuturi alcoolice deși era conștientă de faptul că acest consum îi dăunează în mod deosebit și că îi este interzis din punct de vedere medical consumul de alcool ( fapt ce reiese din ultimul cuvânt al acesteia din fața instanței de apel, precum și din declarația acesteia din fața instanței de fond), prin diminuarea discernământului, dar această împrejurare poate fi luată în considerare doar ca element de circumstanțiere nu reprezintă în sine un act preparatoriu.

În ceea ce privește discernământul inculpatei se constată că prin primul raport de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză s-a constatat că inculpata avea discernământul păstrat, abia prin raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A6/4696/(...) al I. „. M. B. - C. de nouă expertiză medico-legală psihiatrică s-a concluzionat că „. I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativă survenită pe fondul unei tulburări de personalitate labil emoțională, în context de vulnerabilitate biologică, psihologică, socială și consum de băuturi alcoolice, iar la data examinării o tulburare de personalitate labil emoțională, vulnerabilitate biologică, psihologică și socială; susnumita a avut discernământ diminuat la data comiterii faptei (f.152-160 dosar u.p.). C. a recomandat aplicarea art. 113 Cod penal.

Având în vedere toate aceste împrejurări, curtea apreciază că se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei, însă raportat la vârsta inculpatei, la lipsa antecedentelor penale ale acesteia considerăm că solicitarea părților civile de a-i aplica inculpatei detențiunea pe viață este exagerată.

Așa fiind curtea , în baza art.72 C.p. va reindividualiza pedeapsa aplicată, considerând că maximul special prevăzut de textul incriminator, de

25 de ani închisoare cu detenție este în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea acesteia.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, criticile aduse hotărârii atacate sunt întemeiate doar în parte.

În declarația dată în fața instanței de fond (f.58), inculpata a învederat textual că este de acord să despăgubească părțile civile.

Această afirmație nu este o achiesare la pretențiile civile formulate în cauză ci doar disponibilitatea manifestată de a despăgubi părțile civile.

Conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil și art.1169 C.civ. părțile civile au obligația de a-și dovedi pretențiile civile.

Prima instanță în mod corect a obligat inculpata la plata către părțile civile abrudan D. și A. M. a sumei de 16.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și ocazionate de ridicarea monumentului funerar, despăgubiri dovedite prin înscrisuri și declarații de martori. De asemenea, în mod corect aceste despăgubiri vor fi plătite ambelor părți civile, având în vedere că aceștia au plătit împreună, fără a se putea stabili contribuția exactă a fiecăruia.

Este, de asemenea nejustificată, critica adusă de către apărătorul inculpatului referitoare la obligarea inculpatei la plata în favoarea minorului A. D. D. în totalitate a pensiei de întreținere fără a se verifica dacă acesta primește sau nu pensie de urmaș. Aceasta, întrucât, potrivit art.17 C.p.p. și dispozițiilor art.86 și urm. C.. drepturile minorilor trebuie protejate iar în cazul în care acesta va dobândi pensia de urmaș se va putea, în condițiile Codului familiei, solicita de către inculpată reducerea cuantumului pensiei de întreținere.

În ceea ce privește restul despăgubirilor materiale solicitate în cauză se constată că, prima instanță în mod corect le-a respins ca nedovedite, părțile civile nedepunând la dosar acte justificative raportat la cheltuielile de călătorie ale părții civile A. F., precum și la renta lunară solicitată. Din actele dosarului nerezultând cu certitudine că victima contribuia la cheltuielile familiei cu suma de 350 lei lunar( cu atât mai mult cu cât victima locuia împreună cu inculpata) și că părinții acestuia se aflau în nevoie, condiție esențială cerută de art86 C., articol ce reglementează obligația de întreținere.

În mod corect prima instanță a stabilit că, raportat la suferința deosebit de mare provocată părților vătămate, la faptul că pierderea suferită de către aceștia este ireversibilă, se justifică acordarea unor daune morale. Hotărârea pronunțată este criticabilă însă cu privire la modul în care au fost acordate aceste daune și la cuantumul acestora.

Astfel, daunele morale se acorda într-un cuantum apreciat de către instanță tuturor celor cărora li s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapta inculpatei, fiind necesar ca inculpata să fie obligată la plata unor daune morale în favoarea celor trei părți vătămate.

Este cunoscut faptul că legea nu prevede nici un criteriu de stabilire a cuantumului daunelor morale, astfel că fost nevoie ca doctrina și jurisprudența să cristalizeze de-a lungul timpului astfel de criterii .

Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.

Considerăm, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.

În acest context, apreciem că, câte 30.000 euro, pentru fiecare dintre părțile civile apelante vor fi în măsură să contribuie la repararea prejudiciului cauzat.

Pentru considerentele prezentate, în baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. curtea va admite apelurile declarate de părțile civile A. D., A. M., ambii domiciliați în B. M., str. M. nr.19/32 și A. A. F., domiciliat în B. M., cu reședința în S., Calle de los A. nr.30, E. 5, 2A, P. C. R., S., împotriva Sentinței penale nr.11/(...) a T.ui M., pe care o va desființa cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, la omiterea dispunerii prelevării probelor biologice, la modul în care inculpata a fost obligată la plata daunelor morale și la cuantumul acestora.

Pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite, se va majora pedeapsa aplicată inculpatei R. I., fiica lui R. N. V. și G. I., născută la data de (...) în

Sighetu Marmației, aflată în Penitenciarul Gherla de la 20 de ani la 25 de ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev de art.174 rap. la art.176 lit.a C.p.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpată, întrucât instanța de fond a omis să se pronunțe asupra acestui aspect.

În baza art.14, 346 C.pr.penală, art.998 C.civil va fi obligată inculpata la plata către cele trei părți civile a câte 30.000 Euro, sau echivalentul în lei la data plății, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale.

Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

În baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpată împotriva aceleiași hotărâri.

Se va menține măsura arestului preventiv dispusă față de inculpată, constatând că temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în continuare și va deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive, începând cu data de (...) la zi.

În baza art.192 alin.2 C.pr.penală va fi obligată inculpata la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.189 C.pr.penală se va stabili suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei av.P. A., sumă ce se va avansa din FMJ.

În baza art.192 alin.3 C.pr.penală celelalte cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Curtea va respinge în baza art.193 C.pr.penală cererea părților vătămate de obligare a inculpatei la plata cheltuielilor judiciare, constând în onorariu avocațial, ca nedovedită,având în vedere împrejurarea că la dosarul cauzei nu a fost depusă chitanța care să ateste plata onorariului avocațial în cuantum de 1.000 euro.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelurile declarate de părțile civile A. D., A. M., ambii domiciliați în B. M., str. M. nr.19/32 și A. A. F., domiciliat în B. M., cu reședința în S., Calle de los A. nr.30, E. 5, 2A, P. C. R., S., împotriva Sentinței penale nr.11/(...) a T.ui M., pe care o desființează cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, la omiterea dispunerii prelevării probelor biologice, la modul în care inculpata a fost obligată la plata daunelor morale și la cuantumul acestora.

Pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite, majorează pedeapsa aplicată inculpatei R. I., fiica lui R. N. V. și G. I., născută la data de (...) în Sighetu Marmației, aflată în Penitenciarul Gherla de la 20 de ani la

- 25 de ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev de art.174 rap. la art.176 lit.a C.p.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpată.

Obligă inculpata la plata către cele trei părți civile a câte 30.000 Euro, sau echivalentul în lei la data plății, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

În baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpată împotriva aceleiași hotărâri.

Menține măsura arestului preventiv dispusă față de inculpată și deduce din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive, începând cu data de (...) la zi.

Obligă inculpata la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Stabilește suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei av.P. A., sumă ce se va avansa din FMJ.

Celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.

Respinge cererea părților vătămate de obligare a inculpatei la plata cheltuielilor judiciare, constând în onorariu avocațial, ca nedovedită.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și de la comunicare cu părțile civile A. A. F. și S. R. S. C.

Pronunțată în ședința publică din (...).

G., Red.M.R/C.A.N.

5 ex./(...) Jud.fond:C.V.A.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 39/2011, Curtea de Apel Cluj