Decizia penală nr. 404/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 404/R/2011

Ședința publică din 22 martie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. V. A. JUDECĂTORI : L. H.

: I. M.

GREFIER : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P.

V. GĂZDAC

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul P. M., împotriva sentinței penale nr. 117/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C. N., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 în concurs real cu infracțiunea de fals privind identitatea, prev.de art.293 alin.1 C., ambele cu aplic.art.33 lit.a C. și art.37 lit.b C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. M. aflat în stare de arest asistat de av.P. C. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, av. Perța B. V., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de prima instanță și rejudecând cauza, să se dispună aplicarea unei pedepse mai mici și înlăturarea sporului de pedeapsă a cărui aplicare nu se impune. Referitor la operațiunile de contopire, acestea au fost corect realizate, iar scăderea pedepselor aplicate nu ar avea nici o finalitate dacă nu s-ar reține circumstanțe atenuante. Consideră că prin aplicarea art.74 lit.c rap.la art.76 lit.e C., s-ar fi putut aplica pentru infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 o pedeapsă sub 8 luni închisoare, cu relevanță asupra înlăturării sporului.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că nu se justifică o nouă individualizare a pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuante, inculpatul comițând infracțiunile în stare de recidivă postexecutorie.

Inculpatul P. M., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său menționând că regretă faptele comise.

C U R T E A

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 117 din 15 februarie 2011 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 293 al. 1 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b d C. și art. 320^1 C. a fost condamnat inculpatul P. M. zis Varză, fiul lui N. si S. L., nascut la 8 decembrie 1984 in C.-N., studii 4 clase, necăsătorit, fără copii, domiciliat in C.-N., str. R., nr. 10, ap. 7, jud. C., cetatenie romana, CNP 1. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.

S-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 3 ani și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 771/17 iulie 2007 de către Judecătoria Cluj-Napoca definitivă prin neapelare.

În baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002, R cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 320^1 C. a fost condamnat inculpatul P. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are permis de conducere.

În baza art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost judecat inculpatul în prezenta cauză au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 676/15 iulie 2010 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul (...) definitivă prin decizia penală nr. 44/17 ianuarie 2011 pronunțată de către Curtea de A. C.

A fost descontopită pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 676/15 iulie 2010 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul (...) definitivă prin decizia penală nr. 44/17 ianuarie 2011 pronunțată de către Curtea de A. C., repune în individualitatea lor pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an închisoare și înlătură sporul de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 34 al. 1 lit. b C. s-au contopit pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare și 6 luni închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni, la care s-a adăugat un spor de 8 luni, în final inculpatul va executa 4 a n i și 2 lu n i în ch isoa re î n re g im d e d e te n ție .

În baza art. 71 al. 2 C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 C..pen.

În baza art. 36 al. 3 C. s-a dedus perioada executată în perioada 2 iunie 2010 - 7 decembrie 2010 și începând cu data de 8 februarie 2011 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii de 4 ani aplicată prin sentința penală nr. 676/15 iulie 2010 pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul (...) definitivă prin decizia penală nr. 44/17 ianuarie 2011 pronunțată de către Curtea de A. C. și emiterea unui nou mandat de executare.

În baza art. 191 al. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

Onorariile avocaților din oficiu, de câte 200 lei au fost avansate din fondurile M.ui

Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca, emis în dosarul nr. 8186/P/2009 în data de 20 septembrie

2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. M. arestat în altă cauză pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are permis și fals privind identitatea prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 și art. 293 al. 1 C., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și 37 lit. b C.

S-a reținut în sarcina sa că după considerarea ca executată a pedepsei de 3 ani și 5 luni închisoare, la data de 20 august 2009 a condus pe drumurile publice din C.— N., respectiv pe str. 21 D. 1989, autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare (...) fără a deține permis de conducere, iar în momentul în care a fost oprit în trafic a declarat organelor de poliție date de identitate nereale.

La termenul de judecată din data de 15 februarie 2011, înainte de momentul procesual al citirii actului de sesizare, inculpatul a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată și în temeiul art.320 ind.1 C. proc.pen a solicitat pronunțarea unei hotărâri în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime potrivit acelorași dispoziții legale.

Instanța, admițând cererea formulată de către inculpați, în temeiul art. art. 320 ind.1 C. proc.pen. nu a mai administrat probe noi în cursul cercetării judecătorești.

Analizând actele dosarului și materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, instanța a constatat următoarele:

Urmărirea penală a început împotriva inculpatului prin rezoluția din data de 24 mai 2010, confirmată de către procuror la la data de 25 mai 2010 și prin ordonanța procurorului de extindere și începere a urmăririi penale din data de 2 iulie 2010.

La data de 20 august 2010 organele de poliție au oprit în trafic autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare (...), care a circulat pe str. T., A., F. și 21 D. 1989 din C.-N. și al cărei conducător auto nu purta centura de siguranță. Conducătorul auto a declarat că nu are actele de identitate asupra sa, nici permisul de conducere, dar a declarat, în prezența martorului asistent P. Florin că se numește G. M., fiul lui Ion și E., născut la data de 28 octombrie 1984. Organele de poliție l-au condus pe conducătorul autovehiculului la secția de poliție, unde acesta a declarat că date de identitate sunt nereale și că numele său este P. M., fiul lui N. si S. L., născut la 8 decembrie 1984 in C.-N. (filele 6-7 dos. UP).

Conform adresei nr. 122063/6 octombrie 2009 emisă de IPJ C. numitul P. M., fiul lui N. si S. L., născut la 8 decembrie 1984 in C.-N. nu deține permis de conducere (fila

15 dos. UP).

Încă de la primele declarații date în seara zilei de 20 august 2009 inculpatul a recunoscut că nu deține permis de conducere, iar în momentul depistării în trafic a declarat că nu are actele de identitate asupra lui și că se numește G. M., fiul lui Ion și E., născut la data de 28 octombrie 1984.

S-a constatat că inculpatul a fost mai condamnat la pedeapsa de 3 ani și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 771/17 iulie 2007 de către Judecătoria Cluj- Napoca definitivă prin neapelare. Din executarea acestei din urmă pedepse inculpatul a fost liberat condiționat la data de 28 decembrie 2007 cu un rest de 340 de zile de închisoare.

În drept, fapta inculpatului P. M. care, după executarea pedepsei de 3 ani și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 771/17 iulie 2007 de către Judecătoria Cluj-Napoca definitivă prin neapelare, la data de 20 august 2009 a condus pe drumurile publice din C.-N., respectiv pe str. T., A., F. și str. 21 D. 1989, autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare (...) fără a deține permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 86 al. 1 din OUG

195/2002, R cu aplicarea art. 37 lit. b C.

Fapta inculpatului P. M. care, după executarea pedepsei de de 3 ani și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 771/17 iulie 2007 de către Judecătoria Cluj- Napoca definitivă prin neapelare, la data de 20 august 2009 a condus pe drumurile publice din C.-N., respectiv pe str. T., A., F. și str. 21 D. 1989, autovehiculul marca Citroen cu nr. de înmatriculare (...) fără a deține permis de conducere, iar în momentul în care s-a încercat legitimarea sa a declarat că se numește G. M., fiul lui Ion și E., născut la data de 28 octombrie 1984, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 al. 1 C. cu aplicarea art. 37 lit. b din C.pen

În procesul de individualizare a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 alin.1 din C.pen, respectiv dispozițiile generale ale Codului P., limitele de pedeapsă fixate în partea specială cu aplicarea art. 320^1 C., de starea de recidivă postexecutorie, gradul de pericol social al faptei săvârșite raportat la obișnuința infracțională a inculpatului care a fost condamnat anterior la mai multe pedepse privative de libertate însă scopul pedepselor nu a fost atins, dar și de atitudinea sinceră a inculpatului și de faptul că a contribuit activ la aflarea adevărului, fără ca această din urmă împrejurare să constituie circumstanță atenuantă în contextul celorlalte împrejurări arătate mai sus.

În baza art. 293 al. 1 C. cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 320^1 C. a fost condamnat inculpatul P. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.

În baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002, R cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 320^1

C. a fost condamnat inculpatul P. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșireainfracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are permis de conducere.

În temeiul art. 34 al. 1 lit. b C. s-au contopit pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare și 6 luni închisoare, vom aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni, la care s-a adăugat un spor de 8 luni, văzând perseverența infracțională a inculpatului, în final inculpatul P. M. va executa 4 an i și 2

lun i în ch isoa re în reg im d e d e ten ție .

În baza art. 71 al. 2 C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În baza art. 36 al. 3 C. s-a dedus perioada executată, respectiv 2 iunie 2010 - 7 decembrie 2010 și începând cu data de 8 februarie 2011 la zi.

În baza art. 191 al. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 189 al. 1 C. onorariul avocatului desemnat din oficiu a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul P. M., criticând hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c C. cu consecința coborârii sancțiunilor sub minimul special prevăzut de lege, iar în urma efectuării operațiunii de contopire să se înlăture sporul de pedeapsă stabilit de către instanța de fond.

Recursul a fost motivat arătându-se că în cauză se impunea reținerea circumstanței legale prevăzute de art. 74 lit. c C. deoarece inculpatul a dat dovadă de un comportament procesual corespunzător, iar sancțiunile penale și sporul de pedeapsă sunt prea severe.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpatul recurent a comis infracțiunile care fac obiectul cauzei, vinovăția acestuia fiind corect reținută.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpat următoarele:

Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.

În acest context, nu poate fi omisă starea de recidivă mare postexecutorie, dar și faptul că este condamnat pentru alte fapte comise în concurs cu cea din cauză.

Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la stabilirea sancțiunii spre minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva punerii în pericol a siguranței în trafic și a încercării de a se sustrage răspunderii penale prin prezentarea sub identitate falsă.

Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat.

Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C., presupune, între altele, absența antecedentelor penale; „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., nu se regăsește în prezenta cauză;„atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii.

În speță, inculpatul a fost stopat în cotinuarea activității infracționale de către organele abilitate, iar identitatea falsă sub care s-a prezentat inculpatul este probată cu actele administrative. Pe de altă parte, atitudinea sinceră a inculpatului a fost valorificată în procedura prevăzută de art. 3. C., concluzia care se desprinde fiind aceea că, în ansamblul cauzei, poziției de sinceritate a inculpatului i s-a acordat o valoare juridică suficientă și corectă.

Referitor la aplicarea sporului de 8 luni închisoare, Curtea observă că instanța de fond a înglobat în conținutul acestuia un spor de 2 luni închisoare ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 39 C., fiind justificat prin prisma perseverenței infracționale a inculpatului recurent, dar și sporul de 6 luni închisoare stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 676/(...) a Judecătoriei C.-N., definitivă prin decizia penală nr. 44/(...) a Curții de A. C.,.

Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsele stabilite de către instanța de fond sunt juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motive pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M. împotriva sentinței penale nr. 117 din 15 februarie 2011 a Judecătoriei C.-N..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

GREFIER,

LEUNȚA S.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond. M.L.M.

← Decizia penală nr. 729/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 549/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 404/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 404/2011, Curtea de Apel Cluj