Decizia penală nr. 44/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.44/2011
Ședința publică din 10 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. C. - președinte șef secție
JUDECĂTOR : M. B.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul L. E. împotriva sentinței penale nr.9/CC din 26 ianuarie 2011 a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect cerere de revizuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. E., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Purcărin Paul din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul depune la dosar un memoriu care solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul L. E. arată că își menține apelul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul inculpatului L. E. arată că inculpatul încearcă să-și diminueze gradul de vinovăție. De asemenea, susține că a formulat un denunț împotriva unui martor pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Susține că lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Inculpatul L. E. susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
C U R T E A :
Prin cererea înregistrată sub nr. (...), revizuientul L. E. a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 42/F/(...) a T.ui B.-N., cu motivarea că sunt incidente situațiile prev. de art.394 lit. b, e Cod penal, respectiv un martor, un expert sau interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, și că există două sau mai multe hotărâri judecătorești ce nu se pot concilia, cerere precizată ulterior, în sensul că s-a invocat doar faptul că martorul T. V. a comis infracțiunea de mărturie mincinoasă, revizuientul arătând că în fapt, în cauză nu există două sau mai multe hotărâri judecătorești ce nu se pot concilia.
Revizuientul a mai menționat faptul că împotriva acestui martor a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, procurorul de caz reținând însă că fapta nu există, astfel că soluția pronunțată a fost atacată în instanță.
Prin sentința penală nr. 9/CC/(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a respins cererea formulată de revizuientul L. E.,fiul lui L. și L., născut la data de (...), CNP-1., în prezent deținut în Penitenciarul Bistrița, privind revizuirea Sentinței penale nr. 42/F/2002 a T.ui B.-N., ca fiind inadmisibilă.
A fost obligat revizuientul să plătească statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune în acest sens, T. a reținut că prin S. penală nr.
42/F/(...) a T.ui B.-N., definitivă ca urmare a respingerii ca nefondat a apelului revizuientului (Decizia penală nr. 50/A/(...) a Curții de A. C.), revizuientul L. E. a fost condamnat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. și art. 175 lit. i C., la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c C., și respectiv la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr. %0, prev. de art. 79 al. 1 din O.U.G nr. 195/2002, pedepse ce au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și
4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a. b și c C.
S-a menținut starea de arest preventiv a revizuientului, iar din pedeapsa aplicată s-a dispus deducerea perioadei executate, de la (...) la zi, totodată făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b și c C.
S-a reținut că pe fondul unor neînțelegeri mai vechi determinate de înfierea părții vătămate S. D. de către unchiul revizuientului (fratele mamei acestuia), în seara zilei de (...), după ce revizuientul a parcat autoturismul taxi pe care îl conducea, pe șosea, în fața barului „C." din localitatea B. de Jos, județul B.-N., și apoi a consumat băuturi alcoolice, la plecare (revizuientul urcându-se la volanul autoturismului marca „Dacia Solenza"), văzând-o pe partea vătămată aflată în stare de ebrietate, inițial între aceștia a avut loc o altercație, după care partea vătămată a intrat în bar pentru a-și cumpăra bere, întrucât fiind ora închiderii și astfel aceasta a fost refuzată de către barmană, la un moment dat, partea vătămată a ieșit din acel bar, coborând câteva trepte cu intenția de a intra în magazinul aflat în același corp de clădire.
Apoi, în aceste împrejurări, revizuientul, aflat în stare de ebrietate (1,20 gr.%0), a chemat-o pe partea vătămată în stradă, însă aceasta coborând de pe scări și făcând câțiva pași spre șosea, doar i-a spus revizuientului să meargă acasă, după care s-a întors cu spatele și s-a îndreptat spre magazin. Cu toate acestea, profitând de situația creată precum și de faptul că partea vătămată s-a aflat în stare de ebrietate, revizuientul a pornit motorul autoturismului, l-a ambalat puternic, și apoi a pornit în urmărirea acesteia, trecând din șosea peste podețul de pe marginea drumului, lovind-o si strivind-o de peretele barului.
După aceea, deși partea vătămată a căzut, fiindu-i fracturate picioarele, și a strigat după ajutor, revizuientul s-a deplasat cu autoturismul înapoi, totodată repetând manevra încă de 2-3 ori, de fiecare dată trecând cu mașina peste partea vătămată (revizuientul încetând agresiunea doar în momentul în care autoturismul s-a blocat în șanțul ce desparte șoseaua de terasa din fața barului). Apoi, din mașină a luat un cuțit, a coborât de lavolan, dar sosind la fața locului organele de cercetare penală, a predat cuțitul unui lucrător de poliție.
Ulterior, partea vătămată a fost transportată la spital, acordându-i-se îngrijirile medicale necesare.
Prin raportul de expertiză medico-legală întocmit de către S. J. de M.
L. B.-N. (f. 178-180, dosar instanță), s-a concluzionat că: partea vătămată a suferit leziuni corporale vindecabile în 135-140 zile îngrijiri medicale, soldate cu pierderea totală a capacității de muncă pe o durată de 6 luni de la producerea acestora, iar pentru viitor au cauzat o scădere permanentă a capacității de muncă cu 30-35%, neîncadrabilă într-un grad de invaliditate; că leziunile respective întrunesc caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții, și că acestea s-au putut produce prin comprimare repetată între două planuri dure, posibil elemente ale unui autoturism și zidul unei clădiri sau/și sol, și lovire, cădere.
In consecință, raportat la circumstanțele în care a fost comisă fapta, mijloacele prin care a fost săvârșită și stăruința revizuientului de a suprima viața părții vătămate (factori relevanți, care caracterizează intenția de a ucide), prima instanță a reținut în sarcina acestuia săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat, totodată respingându-se cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de vătămare corporală gravă, reținându-se și că pe fondul stării conflictuale dintre familiile acestora, existentă cu mult timp înainte de comiterea faptei, revizuientul chiar s-a și exprimat în sensul uciderii părții vătămate.
S-a concluzionat că fapta a fost comisă cu intenția directă de a ucide, având în vedere faptul că a trecut de mai multe ori cu mașina peste partea vătămată, care încă de la prima lovitură a rămas imobilizată la pământ, de asemenea, acesta întrerupându-și activitatea infracțională doar când autoturismul a alunecat în șanț, deci independent de voința sa.
Instanța a înlăturat și cererea revizuientului de a se reține în sarcina sa, starea de provocare prev. de art. 73 lit. b C., motivând că în cauză nu s-a dovedit faptul că acesta a comis fapta sub imperiul unei puternice tulburări cauzată de partea vătămată. In concret, s-a reținut că apărările în sensul că nu a trecut niciodată cu mașina peste partea vătămată, ci doar că a lovit-o când a trecut podețul de la bar, sunt infirmate prin probele administrate, mai mult, în cauză, dovedindu-se că după ce s-au certat, revizuientul a rămas în autoturism, și după ce partea vătămată a ieșit din bar, a lovit-o prin surprindere în mod repetat cu mașina. De asemenea, s-a mai reținut că în cauză nu s-a dovedit nici faptul că anterior partea vătămată l-ar fi lovit cu capul pe revizuient, sau că aceasta ar fi încercat să-l lovească cu o bancă rabatabilă, motivându-se și că, chiar dacă partea vătămată l-ar fi lovit prin geamul întredeschis al mașinii, această împrejurare nu a fost de natură să creeze revizuientului o emoție sau o puternică tulburare, fiind eventual, doar un pretext pentru revizuient de a se răzbuna pe partea vătămată, cu care era în relații de dușmănie.
În apel, revizuientul și-a reiterat cererea de a se reține în sarcina lui, starea de provocare prev. de art. 73 lit. b C., însă și instanța de control judiciar a motivat că în cauză nu s-a dovedit faptul că inculpatul a acționat sub imperiul unei puternice provocări din partea părții vătămate. în esență, s-a reținut că starea conflictuală veche dintre părți nu îndeplinește condițiile stării de provocare, precum și faptul că în cauză prin nicio probă nu s-a confirmat că anterior comiterii faptei, revizuientul ar fi fost lovit sau agresat de către partea vătămată, etc.
Analizând actele și lucrările dosarului, și ale dosarelor nr. (...), (...) și
(...) ale T.ui B.-N., atașate, instanța a apreciat că cererea de revizuire formulată de revizuientul L. E. este inadmisibilă.
În cauză, nu s-a dovedit, printr-o hotărâre definitivă, faptul că martorul T. V. a comis infracțiunea de mărturie mincinoasă raportat la cele expuse în fața instanței în cauza în care a fost condamnat revizuientul, astfel încât să fie incident cazul prev. de art.394 alin.1 lit. b C.proc.pen. și pe de altă parte, avându-se în vedere faptul că acest motiv de revizuire a mai fost invocat în dosarul penal nr.(...) (revizuientul a susținut că martorii au declarat mincinos - mărturii false, cerere retrasă), în dosarul penal nr.(...) (s- a susținut că martorii au dat declarații mincinoase, solicitându-se reaudierea martorului T. V., cererea de revizuire fiind respinsă prin S. penală nr.96/F/2009 a T.ui B.-N., apelul declarat fiind retras), și în dosarul penal nr. (...) (s-a susținut că martorul T. V. a mințit, a tăinuit adevărul - f.21 din dosarul tribunalului, cererea sa fiind respinsă ca inadmisibilă prin S. penală nr.96/F/2010 a T.ui B.-N., neapelată), și raportat la dispozițiile art.403 alin. 3/1 C.proc.pen., potrivit cărora cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și apărări, în baza dispozițiilor legale menționate, a fost respinsă cererea formulată de revizuientul L. E., privind revizuirea sentinței penale nr. 42/F/2002 a T.ui B.-N., ca fiind inadmisibilă.
În baza art.192 alin.2 C.proc.pen., revizuientul a fost obligat să plătească statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul L. E., solicitândadmiterea cererii de revizuire, întrucât din probele administrate în fața instanței de fond rezultă că în declarațiile martorilor audiați în fața instanței există numeroase contradicții. A mai precizat condamnatul că împotriva martorului T. V. a formulat plângere penală pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. 2 C.proc.pen., instanța apreciază că apelul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 42/2008 a T.ui B. N. revizuientul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 rap. la art. 174 C., art. 175 lit. i C. și 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002. Ca urmare a aplicări dispozițiilor art. 33, art. 34 C., s-a reținut că inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c C. S. penală menționată a rămas definitivă ca urmare a respingerii apelului prin decizia penală nr. 50/A/(...) a Curții de A. C.
Potrivit dispozițiilor art. 393 și urm. C.proc.pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei, cazurile de revizuire fiind strict și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 394 lit. a-e C.proc.pen.
În cauză, a reținut instanța de fond în mod corect că în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare a martorului T. V. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă nu se poate susține că este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. b C.proc.pen.
Mai mult, se reține că o altă cerere de revizuire formulată în cauză de către revizuient în cuprinsul căreia a invocat faptul că a comis fapta în stare de provocare a fost respinsă prin sentința penală nr. 3/(...) a T.ui B. N.,definitivă prin decizia penală nr. 1684/R/(...) a Înaltei Curți de C. și J. De asemenea, o altă cerere de revizuire prin care condamnatul a solicitat completarea probațiunii administrate în cauză a fost respinsă prin sentința penală nr. 96/(...) a T.ui B. N.. Prin sentința penală nr. 122/(...) a T.ui B. N. s-a luat act de retragerea unei alte cereri de revizuire formulată de către condamnat împotriva aceleiași hotărâri definitive, iar prin sentința penală nr. 96/(...) a aceleași instanțe, definitivă prin neapelare, s-a respins ca inadmisibilă o altă cerere de revizuire prin care condamnatul a invocat faptul că este nevinovat.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că soluția pronunțată în cauză de instanța de fond este legală și temeinică, având în vedere dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen., apelul declarat în cauză de condamnat va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.proc.pen., se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul L. E., fiul lui L. si L., născut la data de 26 martie 1954 împotriva sentinței penale nr.
9/CC/2011 a T.ui B. N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe condamnatul L. E. să plătească în favoarea statului suma de
400 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 martie 2011 în prezența condamnatului arestat.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER |
V. C. M. B. | M. B. |
| ← Decizia penală nr. 839/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 596/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
