Decizia penală nr. 45/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 45/A/2011

Ședința publică din data de 11 martie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. - C. M. - judecător

JUDECĂTOR: ANA C.

GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. DE I. A I. DE

C. O. ȘI T.- S. T. C., reprezentat prin

PROCUROR: T. RADIAN KREISZER

S-a luat spre pronunțare apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T.- S. T. C. împotriva sentinței penale nr. 178 din data de 16 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind pe inculpatul P. A. Z., acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped.de art. 7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și șantaj prev. și ped. de art. 194 alin.1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 martie

2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Deliberând reține că, prin sentința penală nr.178 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatului P. A. Z.,( fiul lui A. și E.-V., născ.la (...) în mun.Sfântul G. ,jud.Covasna, cetățean român, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, dom.în C.-N., str.C. nr.59-63, jud.C., CNP 1.),fără antecedente penale, de sub învinuirea comiterii infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev .și .ped.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003.

În baza art.11 pc.2 lit.a) rap.la art.10 lit.d) C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatului P. A. Z., de sub învinuirea comiterii infracțiunii de

șantaj,prev și.ped.de art.194 alin.1 Cod penal.

În baza art.14 și art.346 C.pr.pen., au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile civile cu titlu de daune morale în sumă de 100.000 de euro formulate de partea civilă D. I. A.

A fost respinsă solicitarea privind confiscarea specială de la inculpat a sumei de 400.000 de euro.

În temeiul art.192 pc.1 lit.b) C.pr.pen., a fost obligată partea civilă D. I. A. la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul M. P.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

DIICOT, S. T. C. ,s-a dispus trimiterea în judecată ,în stare neprivativă de libertate, a inculpatului P. A. Z. pentru comiterea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat,prev. și ped.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și șantaj, prev. și ped.de art.194 al.1 Cod penal,cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.

Ca stare de fapt, s-a reținut, în actul de sesizare al instanței ,faptul că acest inculpat, în perioada 2004-2006,a susținut financiar grupul infracțional condus de inculpatul M. L. A., prin finanțarea sub diverse forme a publicațiilor aparținând trustului „G.,cunoscând componența grupului și modul de operare și a folosit publicațiile trustului în interesul său (personal sau al societăților sale),orchestrând șantajul exercitat de către grupul infracțional pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități, să renunțe la participarea la unele licitații sau să încheie contracte în scopul de a obține foloase materiale în scop ilicit, inclusiv față de partea vătămată D. I.

De asemenea, s-a reținut în același act de sesizare faptul că, în perioada ianuarie-noiembrie 2006 ,același inculpat a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicațiilor „. G. la adresa părții vătămate D. I., pe care a constrâns-o prin amenințări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro,o suprafață de 13.974 mp situată în mun.C.-N., în zona „Între Lacuri";,cu o valoare de circulație de 400.000 de euro.

A., în preambulul actului de inculpare s-a reținut că, într-o altă cauză, prin rechizitoriul din data de (...) în dosar nr. 403/D/P/2006 al DIICOT S. T. C., au fost trimiși în judecată inculpații M. L. A., G. A., P. C. D., M. A., V. D. A., C. A., O. I., A. A. și O. M. S. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare, sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea

39/2003 și șantaj calificat în formă continuată prev. de art. 194 al. 1, 2 C. cu aplic. art. 41 al. 2 C.

A.a au fost acuzați, în esență, de faptul că, în calitate de ziariști la mai multe publicații apărute sub sigla „. G., de la începutul anului 2004 și până în luna noiembrie 2006, în cadrul unui grup infracțional organizat, prin acte materiale repetate ,dar în baza unei rezoluții infracționale unice, au constrâns - prin amenințări cu darea în vileag în publicațiile aparținând trustului de presă ". a unor fapte sau împrejurări compromițătoare,- un număr total de 53 persoane și părți vătămate la încheierea unor contracte de publicitate cu trustul de presă.

Prin O. din data de 10 februarie 2007, în cauză s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de numitul P. A. Z.

Înainte de a trece la analiza materialului probator și stabilirea stării de fapt, instanța de fond a reținut că inculpatul P. A. Z. a solicitat cu ocazia cuvântului în dezbateri judiciare, înlăturarea mijloacelor de probă administrate încursul urmăririi penale până la data de 30 martie 2007, apreciindu-le ca fiind obținute în mod nelegal și având un caracter părtinitor și subiectiv. În acest sens, s-a susținut că urmărirea penală a fost efectuată până la data de (...) de procurorii D. D. și M. H., în condițiile în care d-na procuror D. D. ar fi verișoară primară cu martora P. (fostă A.) R., aceasta fiind avocata părții vătămate I. D. în litigiul civil al acestuia cu inculpatul și care a condus la deposedarea părții vătămate de terenul amintit mai sus.

De asemenea, s-a invocat că procurorul ar fi nepoata numitei P. M. (mama martorei P. R.), aceasta fiind la data derulării faptelor secretara generală a C. J. C., iar CJ C. a fost parte în respectivul litigiu și a fost condus la acea dată de numitul M. N., martor în prezenta cauză și cu rol important în desfășurarea evenimentelor.

Inculpatul a susținut că,urmarea acestor aspecte,a formulat o cerere de recuzare a procurorului la data de (...) invocând faptul că ar avea un interes în cauză, cererea fiindu-i respinsă, dar la aceeași dată a fost admisă o cerere de abținere a procurorului D. D. U. a admiterii acestei cereri de abținere, inculpatul a considerat că în cauză s-a făcut dovada existenței unui caz de incompatibilitate a procurorului ce a efectuat urmărirea penală, a faptului că urmărirea penală a fost desfășurată cu încălcarea garanțiilor privind imparțialitatea și obiectivitatea organului de urmărire penală, iar toate mijloacele de probă administrate în condițiile incompatibilității procurorului ar trebui înlăturate ca fiind obținute în mod nelegal.

Instanța de fond a reținut că aspectele de rudenie invocate de inculpat sunt reale, fiind recunoscute de martora P. (fostă A.) R., dar la fel de adevărat este

și că la data de 30 martie 2007 a fost admisă cererea de abținere formulată de doamna procuror D. D., astfel cum rezultă din ordonanța nr. 21/II/2/2007. Chiar dacă prin admiterea unei cereri de abținere se face dovada că la momentul respectiv a existat un caz de incompatibilitate, instanța de fond a reținut că cererea inculpatului nu este fundamentată legal și nici temeinică.

A., instituția înlăturării unor mijloace de probă, dedusă din dispozițiile art. 68 C.pr.pen. nu își are aplicabilitate în situația dată (referindu-se la obținerea de probe prin constrângeri, amenințări etc.). Încălcarea dispozițiilor referitoare la cazurile de incompatibilitate ar fi putut atrage sancțiunea nulității relative a actelor îndeplinite cu încălcarea acestor dispoziții, dar inculpatul nu numai că nu a invocat o asemenea sancțiune, dar nici măcar nu ar fi fost îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei astfel de cereri. Pe de altă parte, prin desfășurarea cercetării judecătorești în condiții de publicitate și contradictorialitate se asigură eliminarea oricăror suspiciuni, iar starea de fapt s-a stabilit pe baza întregului material probator.

De asemenea, inculpatul a solicitat înlăturarea ca mijloace de probă a declarațiilor părții vătămate I. D., susținând că acestea au fost obținute prin constrângere sau îndemnuri. În acest sens, au fost invocate declarațiile martorilor H. I. și M. I. (din (...), respectiv (...)), potrivit cărora partea vătămată nu ar fi intenționat să depună plângere împotriva inculpatului, fiindu-i sugerat acest lucru sau fiind determinat de organele de anchetă.

Instanța de fond a considerat că și această solicitare a inculpatului este neîntemeiată, neexistând o dovadă neechivocă în sensul acelor susțineri, iar pe de altă parte, cu ocazia formulării pretențiilor civile partea vătămată D. I. și-amenținut poziția, respectiv că ar fi fost constrâns de inculpat la cedarea terenului în suprafață de 13.947 mp.

În consecință, instanța de fond a luat în considerare declarațiile părții vătămate I. D., pe care le-a valorificat numai în condițiile legii, respectiv ale art. 75 C.pr.pen. care prevăd că pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Procedând la analizarea învinuirilor aduse în raport cu întregul material probator administrat, instanța de fond a reținut următoarele :

Cu privire la infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, s-a reținut în rechizitoriu că, în concret, în perioada 2004-2006, inculpatul P. A. Z. a virat societăților aparținând inculpatului M. L. A. diverse sume de bani, sub pretextul finanțării ziarului, pentru înființarea de noi publicații. De asemenea, că i-a închiriat la prețuri modice mai multe birouri din

„Complexul Sigma Center"; pentru a asigura spațiul necesar desfășurării activității trustului de presă. Cu privire la relația de finanțare a publicațiilor trustului de către inculpat, prin rechizitoriu s-a făcut trimitere la procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice de la fila 174 vol. 1, dos. u.p. De asemenea, s-a mai reținut în actul de inculpare că din declarațiile martorilor H. V. O., A. A. și N. N. N. a rezultat că învinuitul a finanțat deschiderea ziarului „. de B. suma de

200.000-300.000 de euro, conform discuțiilor din mediul jurnalistic.

Abordând cronologic și punctual această învinuire și analizând-o prin prisma probelor existente, instanța de fond a analizat mai întâi împrejurarea că inculpatul ar fi închiriat la prețuri modice spațiu pentru birouri inculpatului M. L.

A., „. trustului";.

A., așa cum rezultă din contractele depuse încă din faza de urmărire penală dar și în instanță, S. E. S. ,în care inculpatul are participare, ca o practică obișnuită, uzuală, închiria spațiu pentru birouri mai multor societăți care editau diverse publicații, închirierea făcându-se în regim barter, adică în schimbul chiriei

,respectivele publicații prestau publicitate firmelor inculpatului.

Din contractele depuse, unele încheiate încă din anul 2000, se poate observa că această practică a inculpatului era una normală, fiind aplicată și altor firme, nefiind o situație excepțională în cazul contractului încheiat cu societatea care edita „. de C..

În acest sens, instanța de fond a indicat cu titlu exemplificativ , contractul de închiriere între S. E. S. și S. Expres S. prin care în schimbul asigurării spațiului necesar în aceeași clădire, locatarul asigura spațiu de publicitate locatorului în ziarul „. Z. ";ediția de T. în valoare de 500 USD + TVA (2001-2005 inclusiv). La fel, prin contractul de închiriere dintre S. E. și S. Compania de M. S. sau dintre S.C .E. și Grupul de presă M S., s-a asigurat spațiu de funcționare contra prestării de publicitate în ziarul „Monitorul de C. ";(2000-2009).

De altfel, martorii P. V. și P. G. au confirmat în calitatea lor de ziariști că inculpatul, obișnuia să-și facă reclamă firmelor sale în schimbul chiriei oferite unor întreprinderi media.

În plus, așa cum a rezultat din probele administrate, „. de C. a înlocuit în spațiu o altă publicație, mai exact este vorba de societățile ce le editau, iar legătura în vederea încheierii contractului de închiriere a fost intermediată de numitul D. F., fost director al „.ui Z. ";, ediția de C. Din probele existente, rezultăcu certitudine că închirierea de spațiu „. de C. ";. publicitate s-a făcut în cadrul unor relații comerciale desfășurate de inculpat și cu alte publicații și cu mult timp înaintea contractului încheiat cu societatea ce edita ziarul amintit

(2005), fără a exista vreo dovadă că această faptă ar avea o altă semnificație decât de natură comercială.

În consecință, față de probele administrate care nu dovedesc altceva decât strict existența unui contract de închiriere tipic, uzitat de către societatea inculpatului, instanța de fond a reținut că ,sub acest aspect nu s-a identificat o faptă de sprijinire a unui grup infracțional organizat, mai exact a „. G..

În ceea ce privește sprijinirea grupului infracțional condus de M. L. prin finanțare, prin virarea unor sume de bani, instanța de fond a apreciat că învinuirea formulată este deosebit de vagă și lipsită de conținut.

A., în rechizitoriu nu sunt indicate sume concrete virate de inculpatul P.

A. Z. în scopul finanțării „. G., nu se indică modalitatea concretă de plată, nu se face referire la un mijloc concret de plată, la data virării unei sume, după cum nici nu sunt indicați martori, care să fi perceput direct alocarea de către inculpat a unor sume de bani respectivului grup și nici a scopului în care să fi fost alocați. Lipsa unor dovezi palpabile și concrete sub aspectul analizat, face ca această învinuire să pară lipsită de consistență ,chiar numai având în vedere formularea din actul de sesizare a instanței, deoarece potrivit prevederilor legale instanța este obligată să stabilească adevărul numai pe bază de probe și prin mijloace de probă.

Instanța de fond a constatat că pentru a se face dovada finanțării grupului infracțional, îndeosebi a faptului că inculpatul a finanțat deschiderea ziarului „ G. de B. cu suma de 200.000-300.000 de euro, în rechizitoriu sunt invocate în acuzare declarațiile martorilor H. O., A. A. și N. N. N.

Și în ceea ce privește această susținere învinuirea are un caracter cel puțin relativ, de generalitate, fără a mai intra în analiza probelor la care se face trimitere, deoarece se precizează că a fost formulată pe baza „. purtate în mediul jurnalistic";. Ori conținutul unei învinuiri nu se poate baza pe „., fără nici o concretizare sau indicare de probe detectabile în materialitatea lor.

Procedând la verificarea și analizarea declarațiilor martorilor la care s-a făcut trimitere, instanța de fond a reținut că martora N. N. N. a arătat în faza de urmărire penală că din diferite discuții ,fără a preciza cu cine au fost purtate, aflase că în spatele „. G. s-ar afla inculpatul și că acesta ar fi finanțat deschiderea

„. de B., fără a preciza vreo sumă și vreo sursă de informare( filele 78-83 vol.I).

În fața instanței de judecată, martora N. N. N. a precizat că tot ce a declarat și declară cu privire la așa-zisul sprijin financiar oferit de inculpat nu reprezintă decât „discuții purtate la o cafea";, fără elemente de confirmare și că finanțarea pe care a avut-o în vedere s-a limitat strict la oferirea unui spațiu „. de

C. și la plata chiriei prin publicitate. F. întrebată asupra unui exemplu concret de finanțare, martora a arătat că nu cunoaște.(filele 135-136).De remarcat că martora nu a indicat nici în faza de urmărire penală și nici în cea a cercetării judecătorești suma de 200.000-300.000 de euro, mai exact nu a indicat nici o sumă alocată de inculpat deschiderii „. de B.. Față de conținutul declarațiilor martorei,instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada unei fapte de finanțare sau sprijinire a „. G. de către inculpat.

În privința martorului H. O. V., s-a remarcat existența cel puțin a unei animozități în relația cu inculpatul, acesta din urmă afirmând că a fost rugat de martor, fie să preia ziarul „Z. de C., fie să-i acorde un împrumut de zeci de mii de euro, fiind refuzat, iar apoi relațiile dintre ei s-au deteriorat. Acest fapt a fost confirmat de martorii M. I., P. A., M. L. (filele 316, 317, 314,315 dos. instanță de fond ). M. H. V. O. a arătat inițial, în faza de urmărire penală, că a aflat că inculpatul și M. L. sunt asociați la „. de C., fără a da vreo informație în acest sens.

(filele 89,90 vol. I, dos. u.p.).

În fața instanței de judecată, cerându-i-se lămuriri sau explicații asupra acestei afirmații, martorul H. O. a arătat că nu are nici un fel de date concrete, dar a văzut niște hârtii descărcate de pe internet de o altă persoană, că el personal nu a văzut conținutul acelor hârtii, dar persoana care le-a descărcat ar fi dedus că inculpatul și M. L. sunt asociați (filele 288-289).Se poate observa că martorul a prezentat cu titlu de date certe, de cunoștințe dobândite personal, unele supoziții care nici măcar nu-i aparțineau și care oricum nu-și au acoperire în realitate. Același martor a avansat în faza urmăririi penale ideea unei finanțări din partea inculpatului a ziarelor „. G., fără a oferi însă un exemplu concret în acest sens, după cum a avansat aceeași idee a finanțării, dar prin oferirea de spațiu pentru birouri în mod gratuit.

Și acest martor și-a limitat presupusa finanțare strict la spațiul asigurat pentru birouri (despre care s-a dovedit că s-a făcut pe bază de contract identic ca și în cazul altor publicații), fără a releva un exemplu concret de finanțare (filele

288-289).Referitor la afirmația făcută în faza de urmărire penală cum că a auzit că, inculpatul finanțase deschiderea „. de B. „cu suma de 200.000-300.000 de euro, trebuie precizat în primul rând că este singulară în cazul acestui martor, nici un altul nu a făcut o atare declarație. Dar, ceea ce este cel mai important, este faptul că martorul H. V. a precizat în fața instanței de fond că, ceea ce a declarat nu are nici un suport, că nu a vrut să facă o atare declarație, dar i s-a cerut să confirme acest zvon din mediul ziaristic. Personal, martorul a considerat că mediul jurnalistic nici nu este demn de încredere.

D. analizarea declarațiilor martorului se desprinde concluzia că acesta nu a oferit nici o informație concretă sau de departe credibilă cu privire la presupusa finanțare de către inculpat a „. G., nu a oferit nici măcar un indiciu cu privire la un eventual sprijin din partea inculpatului.

În ce privește depozițiile martorului A. A., în faza de urmărire penală acesta a arătat că numitul M. A., coleg cu el la ziar, i-ar fi spus că în spatele ziarelor „. de C. și „. Z. A. s-ar afla inculpatul, care ar fi finanțat deschiderea „. de B.(fără a indica o sumă concretă), iar martora C. R. i-ar fi spus că inculpatul și M. L. sunt asociați.(filele 66,67 vol.I).Se poate observa că sub aspectul finanțării, al sprijinirii

„. G., declarațiile acestui martor sunt lipsite de conținut. Nu numai că nu exemplifică o finanțare și nu o poate concretiza, dar relatările sale le atribuie unor foști colegi. Toți aceștia au fost audiați ca martori, iar fără nici o excepție au negat asemenea discuții, asemenea relatări făcute acestui martor. În acest sens, sunt declarațiile martorilor C. R., M. A., dar și P. M. ( filele 133, 264-265, 313 , dos. instanță de fond).

F. audiat în instanță, martorul A. A. a declarat că personal nu a sesizat și nu și-a dat seama că inculpatul ar finanța „. de C., că nu poate identifica un sprijin financiar al inculpatului decât ,eventual chiria plătită prinpublicitate.(filele137,138).Atât din declarațiile date în cursul urmăririi penale cât și din declarațiile date în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat că martorul A. A. nu a învederat o faptă concretă de sprijin financiar sau material a inculpatului față de ziarele „. G., nu a sesizat sau perceput personal și direct o asemenea faptă, iar relatările atribuite altor persoane (de asemenea fără conținut concret) nu au fost confirmate.

De altfel, în instanță, inculpatul P. A. Z. a contestat credibilitatea acestui martor, invocând existența unor relații cel puțin de antipatie reciprocă și de dușmănie cu unii dintre angajații ce activează la firmele sale.

Ca o scurtă concluzie, deși prin rechizitoriu se consideră că prin declarațiile acestor trei martori ar rezulta că inculpatul a finanțat „. G., inclusiv deschiderea „. de B. cu suma de 200.000-300.000 de euro, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada existenței unei sau unor fapte de sprijinire financiară a respectivului grup, după cum nu s-a dovedit nici existența unei finanțări de către inculpat a „. de B..

În susținerea învinuirii de sprijinire a unui grup infracțional organizat se invocă în actul de inculpare că angajații ziarelor trustului „G., dar și alți martori, erau convinși că inculpatul susținea financiar aceste ziare. În acest sens, în afara declarațiilor celor trei martori de mai sus, sunt amintite declarațiile martorilor N. M., P. M., S. D., C. S., C. R., D. S.(filele 60-65, 68-77, 91-93. 94-96, 103-104).

Analizând declarațiile tuturor martorilor, inclusiv cele date în faza cercetării judecătorești (filele 133-134, 264-265, 261-263), instanța de fond a constatat că nici prin acești martori nu s-a făcut dovada existenței unei fapte de sprijinire a grupului intitulat „G..

Nici unul dintre acești martori nu a furnizat informații despre o faptă concretă, determinabilă, nu au furnizat date despre vreo sumă concretă acordată de inculpat spre finanțare și în vederea realizării unui anume scop. Cel mult, unii martori au prezentat zvonuri fără acoperire. Mai mult, martorul P. M. a arătat că zvonurile care circulau, discuțiile din mediul ziaristic, indicau ca finanțator nu numai pe inculpat, dar la fel de bine, chiar pe partea vătămată I. D. sau un parlamentar de la B.

M. N. M. a afirmat că niciodată nu a crezut și nu a susținut că inculpatul ar sta în spatele „. G. și că el nu a auzit că inculpatul ar finanța ziarele trustului.

Din declarațiile tuturor martorilor rezultă că, totul se rezumă la bârfe, la discuții de cafea, cum a declarat martora N. N. N., și că aceste zvonuri vehiculate în mediul jurnalistic nu au avut și nu au nici o acoperire faptică, probantă, iar instanța de fond a apreciat că pe baza acestora se poate reține doar inexistența oricărei fapte de sprijinire a grupului infracțional intitulat „G..

În susținerea învinuirii de sprijinire a publicațiilor trustului „G. se face trimitere în rechizitoriu și la procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice de la fila 174 vol. I dos.u.p.. În această convorbire telefonică se poartă discuții între M. L. și inculpat în legătură cu compensarea sau achitarea unor facturi, în condițiile în care s-a făcut dovada existenței unor relații comerciale între S. L. P. S.-care edita „. de C. și mai multe firme ale inculpatului în favoarea cărora se presta publicitate. În condițiile în care sunt dovedite astfel de relații comerciale, este absolut normal, conform legislației contabile, să se emită facturi între societățile implicate. De altfel, niciodată inculpatul nu a negat acele convorbiri, arătând că sunt consecința firească a derulării relațiilor comerciale în baza cărorafirmelor sale li se presta publicitate, iar în faza de urmărire penală a și depus mai multe documente doveditoare.

Ceea ce însă trebuie subliniat, este faptul că, din cuprinsul acelei convorbiri telefonice rezultă că inculpatul P. A. Z. nici măcar nu cunoștea denumirea firmei prestatoare a publicității, respectiv nu cunoștea denumirea firmei lui M. L., iar într-o asemenea situație nu se poate susține cu putere de convingere că ar fi finanțat acea firmă în sensul prezentat de acuzare.

Față de cele arătate, instanța de fond a considerat că nici acele convorbiri telefonice nu fac sub nici o formă dovada existenței vreunei fapte de sprijinire prin finanțare sau prin altă modalitate nelegală a grupului „G..

Tot la capitolul învinuirii de sprijinire a „. G., s-a reținut prin rechizitoriu că, publicația „. de C. este un săptămânal editat de S. L. P. S. C. N., la care asociați sunt M. M. (soția lui M. L.) și un off shore „. E. LLC"; înregistrat în SUA. Din datele deținute de către parchet s-a aratat că, în data de (...), la B. I. C. E. Ltd din Budapesta, L. E. LLC a deschis un cont în valoare de 30.000 de USD pentru finanțarea publicațiilor aparținând „. G..

Pentru a lămuri totala neconcludență a acestei „probleme"; reținute în rechizitoriu, instanța de fond a constatat că învinuirea de sprijinire a unui grup infracțional se susține a fi fost săvârșită de inculpat în perioada 2004-2006, iar deschiderea contului ca aspect de sprijinire a grupului infracțional s-a făcut în martie 2003, adică anterior perioadei infracționale indicate. În consecință, fapta fiind anterioară infracțiunii pentru care s-a făcut trimiterea în judecată, nu poate intra în conținutul infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat. Și înființarea S. L. P. S. este anterioară perioadei în care se reține că ar fi fost săvârșită infracțiunea, astfel că nu poate avea legătură cu dovedirea acestei infracțiuni.

Totuși, pentru a elimina orice dubiu, instanța de fond a procedat la analiza materialului probator sub acest aspect, reținând din declarațiile inculpatului (filele 177-181, 45-48) coroborate cu declarațiile martorilor M. L., P. I., P. G. și actele depuse, că în perioada 1998-1999 inculpatul a intermediat într- un cadru public legătura dintre numitul J. W. și M. L., acesta intenționând să inițieze un proiect media, fără dovedirea unei implicări de altă natură a inculpatului. U. a fost înființată în baza acestor tratative M.-W., S. L. P. S. C. N., asociați fiind M. M. și L. E. LLC, în cote egale. Cetățeanul american l-a rugat pe inculpat să-i pună la dispoziție în vederea înființării societății, un jurist sau un economist, situație în care a fost desemnat martorul P. I.(fila 132, fila 5 vol.II).

S. L. P. S. este societatea care a editat „. de C. și care a avut contract de închiriere contra publicitate pentru firmele inculpatului. A. fapte nu au legătură cu învinuirea, fiind anterioare perioadei infracționale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Pe de altă parte, chiar dacă se reține în rechizitoriu că s-a deschis un cont în data de (...) la o bancă din Budapesta (anterior deci anului 2004), nu s-a făcut dovada unei participări a inculpatului, după cum nu se reține că acest cont ar fi fost deschis ori alimentat de inculpat ori societățile sale.

Față de cele arătate, instanța de fond a reținut că aspectele invocate în rechizitoriu privind înființarea S. L. P. S. și deschiderea unui cont la o bancă din

Budapesta la data de (...) nu pot face parte din conținutul infracțiunii de sprijinirea grupului infracțional intitulat „G. și oricum, nu au fost probate în sarcina inculpatului.

În susținerea învinuirii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, respectiv „. G., s-a mai reținut în rechizitoriu că, inculpatul P. A. Z. a folosit publicațiile acestui trust în interesul său personal, orchestrând șantajul exercitat de grupul infracțional pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități, să renunțe la participarea la unele licitații sau să încheie contracte în scopul de a obține foloase materiale în scop ilicit. De asemenea, s-a arătat că angajații publicațiilor trustului au confirmat faptul că inculpatul exercita prin intermediul lui M. L. un control asupra informațiilor publicate, nefiindu-le permis să publice articole negative la adresa inculpatului sau a apropiaților săi, în schimb cerându-li-se să scrie articole cu caracter calomnios și tendențios la adresa persoanelor sau firmelor concurente inculpatului.

În privința acestor împrejurări sau fapte, se impune precizarea că nici acestea nu pot face parte din conținutul infracțiunii de sprijinire financiară sau în alt mod a grupului infracțional „G.. Toate cele invocate prin rechizitoriu la acest punct nu țin de sprijinirea grupului infracțional „G., pot constitui doar motivația acordării unui sprijin, care până la acest moment nu a fost dovedit. Sprijinirea, în contextul dat, presupune alocarea unor fonduri pentru asigurarea realizării scopului infracțional al grupului, noțiune cu totul distinctă de un eventual control al articolelor publicate, așa cum a fost sugerat.

Oricum, analizând și din această perspectivă declarațiile martorilor, instanța de fond a reținut că ,în cursul urmăririi penale aceștia au arătat că nu era permis să scrie negativ la adresa inculpatului, subliniind însă în fața instanței de fond că nici măcar nu au încercat acest lucru, fiind o regulă în activitatea lor faptul că nu pot scrie negativ despre persoanele sau firmele care prestează publicitate prin publicația lor, iar inculpatul nici nu era singura persoană despre care nu scriau articole negative, fiind indicate și multe altele. (în acest sens sunt declarațiile martorilor H. V. O.- filele 288,289, C. R.- filele 264-265, P. M. filele

133-134, N. N. filele 135-136, A. A. filele 137-138).

Nici unul dintre martorii ziariști nu l-au indicat pe inculpat ca fiind implicat în politica redacțională a ziarului, nu au cunoscut nici măcar o împrejurare în care acesta să fi solicitat personal, direct, publicarea sau nu a unor articole. Nici unul dintre martori nu a arătat că M. L. le-ar fi impus articole referitoare la inculpat, în speță pozitive, după cum nici nu cunosc ca inculpatul să fi cerut atacarea unor persoane sau societăți. Mai mult, ziariștii martori au arătat că își asumă răspunderea articolelor pretins denigratoare, nefiind scrise la cererea lui M. L. sau a inculpatului.

Tot pentru susținerea controlului exercitat de inculpat asupra ziarelor trustului, s-a făcut trimitere prin rechizitoriu la procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpat și M. L. și dintre M. L. și martorul N. M., de la filele 161-167, 171-174 vol.I dos. u.p..

Referirea la aceste convorbiri este prematură, dacă se are în vedere că vizează în mod direct infracțiunea de șantaj exercitată asupra părții vătămate D. I. și presupune cunoașterea și analizarea probelor administrate în legătură cu această infracțiune.

Dar, fiindcă au fost invocate, instanța de fond a precizat că din materialul probator ce a fost analizat pe larg la tratarea învinuirii de șantaj a rezultat în modclar că inculpatul P. A. Z. avea suspiciunea "aranjării"; unei licitații de către N. M. și D. I.,datorită unor motive temeinice, iar în acest context este explicabil și firesc că a încercat să-și procure dovezi în acest sens pentru a le folosi într-un eventual demers în justiție. Pe de altă parte, din cuprinsul acestora, nu rezultă dictarea unei anumite conduite a colectivului redacțional, a impunerii unui anumit conținut al articolelor publicate.

Ca o concluzie asupra aspectelor analizate, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada indubitabilă a unui control exercitat de inculpat asupra ziarelor trustului „G., iar acest control nu intră în conținutul infracțiunii de sprijinire a grupului infracțional „G., neavând deci concludență pentru dovedirea existenței unor fapte de sprijinire a grupului.

În fine, raportat la învinuirea de sprijinire a trustului „G., s-a considerat prin rechizitoriu că, din probatoriul administrat rezultă că inculpatul P. A. Z. a cunoscut structura grupului infracțional, modul de operare și scopul constituirii acestuia.

Față de întreg materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății, instanța de fond a constatat că susținerea de mai sus rămâne la stadiul declarativ, neavând fundament probator. Nici declarațiile martorilor și nici înscrisurile depuse în probațiune nu au demonstrat cu nimic că inculpatul ar fi cunoscut membrii grupului infracțional, atribuțiile acestora, modalitatea de operare, că ar fi cunoscut anumite activități concrete ale grupului, scopul urmărit de aceștia ori foloasele dobândite prin acțiunile întreprinse.

Din contră, din declarațiile martorilor ziariști la publicațiile trustului, fără excepție, rezultă că nici ei și nici membrii grupului nu-l cunoșteau pe inculpat decât ca persoană publică, nu au purtat discuții cu acesta, nu știu să se fi implicat în activitatea redacțională și să fi trasat anumite direcții urmărind un scop concret, după cum nici unul dintre ei nu a relevat ca activitatea grupului să fi fost în folosul inculpatului, ori acesta să fi cunoscut scopul în care acționau membrii grupului.

Oricum, primordial pentru existența infracțiunii ar fi fost dovedirea unor acte concrete de sprijin financiar sau material, dar analiza aprofundată a mijloacelor de probă conduc la ideea inexistenței unor fapte de sprijinire a grupului infracțional organizat. Abia după ce s-ar fi conturat anumite fapte concrete, s-ar fi putut discuta cu temei despre latura obiectivă sau subiectivă a infracțiunii.

În consecință, față de considerentele expuse în analizarea infracțiunii de sprijinire a grupului infracțional cunoscut sub denumirea de „. G. și care au rezultat din materialul probator prezentat pe larg, instanța de fond a constatat că nu s-a dovedit existența unor fapte concrete, determinate, de sprijinire financiară sau materială a acestui grup infracțional, și cu atât mai mult în scop infracțional, astfel încât în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a) C.pr.pen. a dispus achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003.

În ceea ce privește infracțiunea de șantaj, s-a reținut prin rechizitoriu că în perioada ianuarie-noiembrie 2006 inculpatul a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicațiilor „. G. la adresa părții vătămate I. D. și a constrâns-o prin amenințări să-i cedeze , pentru suma de 10.000 de euro, o suprafață de teren de 13.974 mp situată în C. N., cu o valoare de circulație de

400.000 de euro. În cauză, amenințările au constat în inducerea unei temeri că inculpatul are pârghiile necesare pentru a bloca investițiile părții vătămate și a-i provoca astfel, pierderi de ordinul milioanelor de euro.

În primul rând, referirea la faptul că inculpatul P. A. Z. ar fi determinat o campanie denigratoare la adresa părții vătămate I. D., prin intermediul publicațiilor trustului „G., este de remarcat că această susținere nu se bazează pe nici o probă concretă.

A. deoarece, nu există nici un martor care să fi arătat că are cunoștințe concrete și directe că inculpatul ar fi determinat poziția ziarelor față de partea vătămată I. D. și deși inculpatului i-au fost monitorizate convorbirile telefonice, din înregistrări nu au rezultat astfel de împrejurări. Din contră, așa cum s-a arătat, martorii nu afirmă implicarea inculpatului în politica redacțională a ziarelor trustului, nici unul nu a acționat la îndemnul lui sau la cererea indirectă a acestuia.

Pe aceeași linie, este de reținut că potrivit declarațiilor martorilor-ziariști responsabili cu redactarea unor articole la adresa părții vătămate, se pare că o parte din articole au fost preluate din alte publicații din I. și T. ( Ieșeanul și Bănățeanul).

A., martorul P. M. a arătat că a preluat și publicat în ziarele trustului „G. mai multe informații referitoare la afacerile părții vătămate I. D., că a luat legătura cu un anume domn Schrotter responsabil de acele informații, acesta constituind sursa articolelor publicate. (filele 133-134, filele 76-77 vol. I). De altfel, martorul a arătat că își asumă răspunderea articolelor respective, bineînțeles a conținutului acestora. La fel, martora N. N. N. a arătat că a scris despre firmele părții vătămate I. D., dar că a publicat informații reale și verificate personal, astfel încât nu sunt calomnioase (denigratoare), sens în care stă declarația de la fila 135.

Nici martorii C. S., S. D., A. A., M. A. (filele 94-96, 91-93 vol. I, filele 137-

138, 313) nu au declarat că inculpatul le-ar fi cerut să scrie într-un anume mod despre partea vătămată I. D., ori despre firmele sale.

Pe de altă parte, la dosar au fost depuse mai multe articole din diferite ziare sau preluate de pe internet, din care rezultă că mai multe publicații au inserat articole mai puțin binevoitoare la adresa părții vătămate.

În consecință, neexistând probe care să îndreptățească în mod cert, indubitabil ideea că inculpatul ar fi determinat campania negativă împotriva părții vătămate D. I., instanța de fond a constatat sub acest aspect învinuirea adusă, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a considerat pe de altă parte, că această campanie negativă împotriva părții vătămate I. D. nu se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii de șantaj pentru care a fost trimis în judecată inculpatul. A. deoarece infracțiunea de șantaj se săvârșește prin amenințări ori violențe, iar prin rechizitoriu s-a arătat că partea vătămată a fost constrânsă prin amenințările inculpatului (fără legătură cu campania de presă care nu a fost cauză a înfrângerii voinței părții vătămate în raporturile cu inculpatul), amenințări ale căror conținut este dezvăluit la fila 22 în actul de inculpare, constând în folosirea pârghiilor necesare pentru blocarea investiției.

La modul concret, s-a reținut în rechizitoriu, și acest aspect a fost reținut

și de către instanța de fond , că în toamna anului 2005, partea vătămată prinintermediul S. I. G. S. și inculpatul prin intermediul S. S. E. E. S., au participat la o licitație organizată de C. J. C. având ca obiect edificarea unui complex multifuncțional de tip „., în cartierul G. din C.-N.

Ceea ce nu s-a reținut în rechizitoriu și a rezultat din materialul probator administrat în faza cercetării judecătorești, este faptul că anterior organizării licitației, la cererea părții vătămate, cu sprijinul martorului N. M., președintele C.

J. C., s-a încercat atribuirea directă a terenului din cartierul G. pentru construirea de către partea vătămată, prin firmele sale, a unui mall. Acest aspect este deosebit de important pentru întreaga derulare și interpretare a faptelor reținute în sarcina inculpatului.

A., la dosarul cauzei a fost depusă declarația numitului S. R., martor și în acest dosar, angajat în cadrul CJ C., la acea dată în funcția de arhitect șef, declarație dată în dosar nr. 93/P/2007 al DNA, Secția de combatere a corupției, dosar la care se face referire și în prezentul rechizitoriu.

Din declarația acestui martor rezultă că, la începutul anului 2005 a fost chemat de către președintele CJ C.- martorul N. M. în cabinetul său, unde se afla

și partea vătămată D. I. D. ce i s-a prezentat intenția realizării de către partea vătămată a unui mall în C. N., martorul N. M. i-a cerut să-i prezinte părții vătămate terenurile disponibile din administrarea CJ C. La cererea președintelui CJ C., S. R. a identificat terenul pe care se putea realiza mall-ul ca fiind terenul din zona Univers T din cartierul G. Tot la solicitarea martorului N. M., S. R. a însoțit-o pe partea vătămată la primăria C.- N. pentru a verifica dacă terenul corespunde din punct de vedere urbanistic construcției vizate. În baza rezoluției președintelui CJ C., S. R. a întocmit un referat de specialitate, iar ulterior D. juridică a CJ a întocmit un proiect de hotărâre pentru atribuirea directă a terenului către I. G., inițiativă care a fost respinsă, hotărându-se organizarea unei licitații pentru atribuirea terenului.

M. N. M. s-a dovedit a fi nesincer, deoarece în fața instanței a afirmat că a cunoscut-o pe partea vătămată ,doar ulterior declanșării procedurilor licitației, negând și faptul că a cerut identificarea unui teren pentru construirea unui mall de către partea vătămată, după cum și partea vătămată a ascuns aceste aspecte.

Instanța de fond a reținut că ,anterior licitației, martorul N. M., în calitate de președinte al CJ C.,a sprijinit-o pe partea vătămată în demersurile sale de a construi un mall în C. N., sens în care a încercat atribuirea terenului din zona „. T";, către firma părții vătămate. Din faptul că martorul și partea vătămată au ascuns aceste aspecte s-ar putea trage concluzia că acest martor a fost interesat în continuare de sprijinirea părții vătămate.

Din declarația arhitectului șef din cadrul CJ C. se desprinde ideea că, organizarea licitației a fost ulterioară încercărilor de mai sus și, ceea ce se poate reține cu certitudine și trebuie reținut anterior abordării licitației, este faptul că organizarea licitației a fost consecința demersurilor părții vătămate și a martorului N. M.

În ceea ce privește S. S. E. E. S., asociați erau în cote egale F. C. și M. D. LLC, entitate juridică de naționalitate americană. Din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor F. C., V. F., F. Z., B. C. (filele 131,132, 135-136,

318,319, 320) rezultă că inițiativa constituirii S. S. E. E. S., ca societate de proiecte, a aparținut inculpatului. În momentul în care societatea ar fi fost angajată într-un proiect imobiliar, conform înțelegerii relevate, inculpatul ar fipreluat părțile sociale ale martorei F. C., în funcție de amploarea proiectului.

Inculpatul P. A. Z. a fost desemnat reprezentantul în România al potențialilor investitori americani, aspect cunoscut de martorii indicați.

Din avizul de prezență depus (filele 198,199 vol. I) rezultă că inculpatul P. A. Z. este reprezentantul acționariatului M. D. L. În consecință, în virtutea calității în M. D. LLC și a înțelegerii făcute și probate, inculpatul era îndreptățit și interesat în promovarea intereselor S. S. E. E. S.

Referitor la licitația organizată de CJ C. și având ca obiect edificarea unui mall pe terenul din zona Univers „T";, instanța de fond a reținut ca stare de fapt, rezultată din declarațiile martorilor P. A., F. Z., M. I., B. C. (filele 314-318), coroborate cu declarațiile inculpatului, că după depunerea ofertelor de către cele două firme concurente, martorul N. M. a încercat în mai multe rânduri să-l contacteze pe inculpat prin intermediul martorului P. A., la aceea vreme viceprimarul municipiului C.- N. A., cum arată martorul P. A., martorul N. M. îi cerea să transmită inculpatului P. A. să-și retragă oferta de la licitație urmând ca

,în schimb, să-i fie atribuite alte terenuri pe C. T. sau lângă Liceul G. Coșbuc, cerându-i totodată să-i intermedieze o întâlnire cu inculpatul.

Conform declarațiilor martorilor, coroborate și cu ale inculpatului, urmare a cererii lui N. M. a avut loc o întâlnire între acesta și inculpat, desfășurată la hotelul V. din municipiul C. N. Cu ocazia acelei întâlniri, martorul N. M. i-a atras atenția inculpatului că nu poate avea încă un mall în C. (alături de P.), inculpatul înțelegând prin aceasta că nu poate câștiga licitația. Tot cu ocazia întâlnirii de la hotelul V. au fost reiterate propunerile transmise prin martorul P. A., respectiv de atribuire a altor terenuri în favoarea inculpatului, în schimbul renunțării într-o formă sau alta la licitație, propunere refuzată de inculpat.

Refuzul inculpatului este dovedit prin declarațiile martorului P. A., care a arătat că în perioada următoare, în cadrul întâlnirilor sale cu martorul N. M.,acesta îi reproșa încăpățânarea inculpatului pe care nu-l poate determina să-și retragă oferta de la licitație în schimbul atribuirii altor terenuri.

D. examinarea ofertelor celor două societăți concurente, timp în care a avut loc întâlnirea menționată, a fost anunțat câștigătorul licitației, în persoana S. I. G. S..Din dispoziția inculpatului,al cărui interes a fost analizat mai sus, S. S. E. E. S. a atacat rezultatul licitației, prin avocați, prima dată pe cale administrativă, apoi prin acțiune în justiție.

Cu privire la licitația desfășurată, la modul în care s-a realizat punctajul și a fost desemnat câștigătorul, instanța de fond a apreciat că nu fac obiectul acestui proces.

Ceea ce interesează însă cauza, este dacă inculpatul a fost îndreptățit să atace rezultatul licitației, dacă a avut motive întemeiate, sau dacă a acționat doar din dorința de a șicana partea vătămată I. D. și a-l determina pe această cale să-i cedeze terenul de la baza sportivă CUG, respectiv terenul reținut la încadrarea faptei de șantaj.

În rechizitoriu s-a reținut (fila 19) că inculpatul a prezentat o ofertă net inferioară celei prezentate de partea vătămată D. I., după cum au constatat toți membrii comisiei de licitație și de examinarea a contestațiilor, iar din acest fapt rezultă că inculpatul nici nu a urmărit câștigarea licitației. De asemenea, se reține ușurința cu care inculpatul a renunțat la procesul intentat, de unde ar rezulta că acțiunea în justiție a fost gratuită, urmărind constrângerea părții vătămate lacedarea terenului.(fila 19). S-ar putea așadar trage concluzia că inculpatul a promovat acțiunea în justiție cu scopul șicanării părții vătămate, ulterior a constrângerii acesteia prin riscul unor pierderi financiare la care ar fi fost expusă și cedării pe cale de consecință a terenului din baza sportivă CUG.

E. adevărat că au fost audiați membrii comisiei de licitație și a celei de soluționare a contestațiilor (C. S., T. V., M. L., M. J., P. I., T. M., S. R., M. P., T. C. etc.), iar din declarațiile lor a rezultat că desemnarea câștigătorului s-a făcut în urma analizării obiective a celor două oferte, câștigătorul fiind desemnat cu o majoritate covârșitoare.

Cu toate acestea, trebuie constatat faptul că inculpatul a avut motive temeinice, serioase, indubitabile, care l-au îndreptățit să promoveze acțiune în justiție raportat la câștigătorul licitației. Fie și numai propunerile martorului N. M. de a renunța la licitație ar fi constituit motive de netrecut.

Mai mult de atât, a fost depus la dosarul cauzei un raport de constatare întocmit în dosar nr. 93 /P/2007 al DNA București, din octombrie 2007, care a avut ca și obiective, printre altele, stabilirea faptului dacă punctajul acordat de către comisia de licitație este corespunzător ofertelor făcute de cei doi participanți, S. G. S. și S. S. E. E. S..Conform acestui raport de constatare punctarea a fost arbitrară, net în favoarea S. I. G. S. Din recalcularea făcută de specialistul din cadrul DNA a rezultat că S. S. E. E. S. ar fi trebuit să obțină 194,45 puncte, față de 118,5 puncte cât ar fi trebuit să obțină S. I. G. S.. S-a concluzionat, prin raportul de constatare întocmit, trucarea evidentă a licitației în favoarea I. G., adică a părții vătămate.

Din acest raport de constatare se pot trage unele concluzii certe, în sensul că oferta depusă de inculpat prin S. S. E. E. S. o ofertă serioasă, că inculpatul a avut intenția serioasă, indiscutabilă de a câștiga licitația în condițiile în care era cunoscut ca un investitor imobiliar cu realizări de amploare, inclusiv de tip mall și, ceea ce interesează în mod deosebit, că a avut o motivație temeinică de a ataca în instanță rezultatul licitației, departe de a fi interpretată ca o acțiune gratuită, șicanatoare.

În concluzie, față de cele analizate, în contradicție cu cele reținute prin rechizitoriu, instanța de fond a reținut că inculpatul a acționat cu bună credință

și cu intenția de a câștiga licitația, inclusiv pe calea acțiunii în justiție.

D. declanșarea acțiunii în justiție, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor F. Z. și B. C.- avocații inculpatului, s-a formulat cerere de strămutare a cauzei, dat fiind faptul că una dintre părți era CJ C., inclusiv motivat de poziția președintelui CJ C., cauza fiind strămutată la instanțele din M..

Prin încheierea din data de 9 iunie 2006 în dosar 2069/2006 al T. M., s-a admis cererea de suspendare a actului administrativ formulată de S. S. E. E. S. în contradictoriu cu CJ C. și S. I. G. S. și s-a dispus suspendarea executării dispozițiilor art.2 și 3 din hotărârea CJ nr. 23/(...). S-a dispus suspendarea executării procesului verbal nr. 15390/(...) al Comisiei de evaluare a ofertelor de asociere pentru construirea unui ansamblu de tip mall pe terenul în suprafață de

68.430 mp din cartierul G., C.-N. S-a dispus suspendarea executării contractului de asociere din (...) încheiat între cei doi pârâți pe baza hotărârii nr. 23/(...) emise de pârâtul CJ C. S. a fost dispusă provizoriu, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei.

Cu privire la această hotărâre, în rechizitoriu s-au făcut insinuări privind modalitatea de soluționare a cauzei de către Tribunalul Mureș, inclusiv în ce privește obiectivitatea aplicării legii de către aceasta instanță.

Instanța de fond a înlăturat aceste considerente reținute în rechizitoriu la adresa T. M., atât pentru lipsa oricărei competențe în a face măcar aprecieri la adresa altei instanțe, cât și pentru că insinuarile făcute nu au nici un corespondent în realitate asupra soluției T. M., în ce privește legalitatea și temeinicia acesteia.

În continuare, instanța de fond a reținut concludent și pertinent ceea ce rezultă din materialul probator administrat, și anume că după desemnarea câștigătorului licitației, inclusiv după pronunțarea hotărârii instanței din Tg. M., martorul N. M. a încercat în mod repetat să ia legătura cu inculpatul și să-i propună o înțelegere pentru stoparea procesului și a acestui „conflict în instanță"; cu partea vătămată D. I.

În acest sens probele sunt covârșitoare, coroborându-se cu declarațiile inculpatului.

A., martorul P. A., coleg de partid cu N. M. și viceprimar al municipiului C.-N. la acel moment, a arătat că N. M. în mod repetat i-a cerut să-i intermedieze o legătură cu inculpatul, spunându-i că în schimbul renunțării la proces îi va oferii inculpatului alte terenuri, (pe C. T., lângă Liceul G.Coșbuc), iar partea vătămată I. D. îi va face și el o ofertă de nerefuzat inculpatului, respectiv un alt teren. Totodată, a atras atenția martorului P. A. că în cazul în care inculpatul îi va refuza propunerea de stingere a litigiului îi va crea probleme, necazuri în derularea proiectelor imobiliare desfășurate de inculpat.(filele 314-315)

M. I. M., președintele clubului de fotbal CFR C., a arătat că și prin intermediul său și a altor persoane,martorul N. M. a încercat să ia legătura cu inculpatul, propunându-i în schimbul renunțării la acțiunea în justiție diferite terenuri, în caz contrar proiectele imobiliare ale inculpatului urmând a întâmpina greutăți serioase. Și acest martor a aflat de propunerea făcută inculpatului de a i se oferi un teren pe C. T. și altul în baza sportivă CUG.( filele 316-317).

A. de încercări au fost făcute și prin intermediul martorilor H. I. și C. F. care, alături de martorii F. Z. și B. C., cunoșteau și ei de ofertele făcute de martorul N. M. pentru stingerea litigiului, ca și de „. făcută, în sensul piedicilor ce-l vor aștepta pe inculpat în caz de refuz.

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor menționați, inculpatul a refuzat o perioadă de timp contactul cu martorul N. M., și nu a dorit să încheie nici o înțelegere în vederea stingerii litigiului. Refuzul inițial al inculpatului se dovedește prin încercările repetate ale martorului N. M. de a-l contacta. P. declarațiilor inculpatului coroborate cu declarațiile martorilor la care instanța de fond s-a referit, la un moment dat asupra inculpatului presiunile au devenit reale, apăsătoare, întâmpinând piedici în derularea proiectelor imobiliare, fiind amenințat cu pierderi financiare datorită posibilei stopări a lucrărilor la mall-ul P.

În contextul reținut ca dovedit, inculpatul a acceptat o nouă cerere de întâlnire cu martorul M. N., cerere transmisă prin intermediul martorului P. A., prin acesta fiind transmisă și oferta de stingere a litigiului contra unui teren pe C.

T. și a altuia oferit de partea vătămată I. D.

La acest moment, trebuie amintit că și avocatul părții vătămate I. D., respectiv martorul E. I. avea cunoștință de încercările părții vătămate și alemartorului N. M. de a-l determina pe inculpat să renunțe la proces prin oferirea în schimb a unor terenuri. A., martorul a arătat că partea vătămată (anterior însărcinării sau împuternicirii pe care i-a dat-o și la care se va referi mai jos instanța de fond) a încercat o mediere cu inculpatul prin persoane importante, precum M. N. sau R. T., cunoscând inclusiv propunerea privind atribuirea către inculpat a terenului de pe C. T. (filele 310-311)

Întâlnirea acceptată de inculpat cu martorul M. N. a avut loc la „. T. din C.- N., discuțiile fiind auzite și de martorul C. F. De altfel, întâlnirea de la „. T. nu e contestată de martorul N. M., doar conținutul discuțiilor, dar care este probat prin declarațiile numeroșilor martori care știau de oferta avansată inculpatului, precum și de martorii care au luat cunoștință ulterior de aceste discuții.

A. ,așa cum rezultă din declarația inculpatului, coroborată cu cea a martorului C. F., dar și a martorilor amintiți, cu ocazia întâlnirii de la „. T.

,martorul N. M. i-a cerut inculpatului să renunțe la litigiul de pe rolul instanței din M. având ca obiect licitația, iar în schimbul renunțării va primi un teren pe C. T. și totodată ,partea vătămată îi va oferi un teren în baza sportivă CUG din cartierul G., refuzul acceptării aducându-i noi probleme în derularea investițiilor.(filele 293-294). A. discuție a fost adusă în scurt timp la cunoștința martorului M. I. care locuiește aproape de „. T. și unde s-au deplasat inculpatul și

C. F. după întâlnirea cu N. M. De asemenea, această discuție a fost adusă și la cunoștința martorilor P. A., F. Z. și B. C.

Din materialul probator analizat mai sus ,instanța de fond a reținut în contradicție cu rechizitoriul, că inculpatului i s-a cerut de către martorul N. M. și partea vătămată D. I. să renunțe la litigiu în schimbul unor terenuri, în caz contrar, urmând a întâmpina greutăți financiare. Nu are relevanță dacă acele greutăți erau posibil sau nu de pus în practică, ceea ce interesează este că au fost puse în vederea inculpatului și din perspectiva acestuia erau reale.

Ceea ce mai rezultă și este extrem de important, este faptul că nu inculpatul a cerut terenul din baza sportivă CUG pentru stingerea litigiului, ci această solicitare a venit din partea martorului N. M. și a părții vătămate D. I. P. în balanță oferta primită, perspectiva piedicilor în continuarea investițiilor demarate cu consecința unor pierderi financiare importante, inculpatul a luat hotărârea comunicată tuturor martorilor implicați de a accepta doar oferta de a stinge litigiul contra terenului din baza sportivă CUG.

Instanța de fond a reținut în continuare că ,după întâlnirea de la „. T., avocatul părții vătămate I. D., martorul I. E., la cererea acesteia, a luat legătura cu unul din avocații inculpatului, martorul F. Z., solicitând o întâlnire în vederea stingerii litigiului. La această întâlnire au participat, după cum rezultă din declarațiile lor, inculpatul, partea vătămată și martorii B. C. (celălalt avocat al inculpatului) și I. E.. A., cum arată martorii B. C. și I. E., întâlnirea dintre inculpat și partea vătămată era o consecință a întâlnirii de la „. T., termenii negocierii fiind prestabiliți și cunoscuți de ambele părți. De altfel, ambii martori au arătat că imediat după ce inculpatul și partea vătămată au făcut cunoștință, aceasta din urmă a întrebat dacă înțelegerea e făcută, având în vedere cererea- propunere făcută anterior.

Tot din conținutul declarațiilor martorilor B. C. și I. E., instanța de fond a reținut că nu inculpatul a cerut terenul, ci partea vătămată D. I. a lansat propunerea de a dona terenul din baza sportivă CUG clubului de fotbal CFR C.contra stingerii litigiului. A. propunere de efectuare a unei donații contra renunțării la judecată nu a fost însă împărtășită de inculpat și avocații prezenți, pe motiv că clubul de fotbal nu era parte în proces.

Pe de altă parte, ca un amănunt demn de luat în considerare, inculpatul nu a încercat niciodată, prin nici o persoană, să o contacteze partea vătămată sau pe martorul N. M.

Instanța de fond a reținut neconformă cu realitatea, pe baza adevărului izvorât din materialul probator administrat, mențiunea din actul de sesizare cum că inculpatul ar fi solicitat terenul din baza sportivă în schimbul renunțării la judecată. A. susținere s-a bazat exclusiv pe declarațiile părții vătămate și ale martorei P. (fostă A. ) R.-avocata părții civile D. I., dar aceasta din urmă nu a participat la întâlnirea unde părțile s-au înțeles, întâlnire desfășurată la cabinetul avocatului F. Z. T. precizat că declarațiile acestei martore sub acest aspect au fost înlăturate, deoarece ea a avut un evident interes în cauză în susținerea părții vătămate I. D., câștigătorul licitației organizate de CJ C. condus de N. M., secretar general al CJ fiind mama acestei martore, respectiv numita P. M.

Oricum, se poate observa că , faptul oferirii terenului din baza sportivă CUG de către partea vătămată rezultă nu numai din declarațiile celor doi avocați martori direcți, dar și din celelalte probe care dovedesc că anterior acestei întâlniri s-au făcut eforturi repetate pentru a-l contacta pe inculpat, inclusiv cu propunerea-cerință de a stinge litigiul contra unor terenuri, unul oferit de partea vătămată I. D., precum și din declarațiile altor martori care cunosc acest aspect.

U. acestei prime întâlniri, instanța de fond a reținut că a urmat o a doua întâlnire la biroul inculpatului, ce a avut ca obiect stabilirea modalității concrete de încheiere a înțelegerii. A., cum au aratat martorii I. E., C. F., F. Z., B. C., la această a doua întâlnire,partea vătămată a venit cu schițele bazei sportive CUG și personal a delimitat terenul din cadrul bazei ce urma să fie oferit contra stingerii litigiului. Tot partea vătămată a fost cea care a stabilit să se efectueze o vânzare- cumpărare a terenului, prețul total fiind de 250.000 de euro, din care suma de

10.000 de euro plătibilă, iar suma de 240.000 de euro să fie achitați prin prestare de publicitate pe terenul clubului de fotbal CFR C.

Cu privire la persoana care a stabilit prețul terenului și deci al înțelegerii, deși în rechizitoriu se susține că ar fi fost inculpatul, instanța de fond a reținut că în realitate a fost partea vătămată I. D., cu următoarele argumente :

În primul rând, martorii direcți B. C., F. Z., Iordăchesu E. confirmă acest aspect.

În al doilea rând, susținerile părții vătămate I. D. că inculpatul i-ar fi impus prețul, nu sunt probate. Martora P. R. nu prezintă credibilitate, nu numai că este martor interesat, dar în opinia instanței de fond a prezentat fapte ca fiind percepute în mod direct, deși s-a dovedit că nu erau percepții personale, ci cel mult aprecieri însușite de la partea vătămată. Dar și relatările provenite de la partea vătămată I. D. sunt discutabile câtă vreme aceasta a arătat că nu a relatat nimănui faptele ce fac obiectul cauzei.

În al treilea rând, partea vătămată a lansat în mod indubitabil oferta unei donații. Cum oferta unei donații s-a dovedit, aceasta nu mai poate invoca că i s-a impus un preț,deoarece este lipsit de relevanță raportat la oferta pe care a făcut-o, iar inițiativa modalităților de rezolvare a diferendului i-a aparținut în exclusivitate.

Deși prin rechizitoriu s-a susținut că inculpatul a impus părții vătămate un preț derizoriu de 10.000 de euro, instanța de fond a reținut ca fiind dovedit faptul că partea vătămată I. D. a cerut stingerea litigiului oferind în schimb cu titlu de donație terenul din baza sportivă CUG, iar ulterior pentru că inculpatul și avocații nu au acceptat, a stabilit prețul terenului la suma de 250.000 de euro, din care 10.000 de euro plătibili, iar diferența de 240.000 de euro plătibili prin servicii de publicitate.

De altfel, nici partea vătămată nu a invocat cedarea terenului pentru suma de 10.000 de euro cum s-a susținut în rechizitoriu, ci a indicat suma de 250.000 de euro, inclusiv în constituirea de parte civilă (filele 31,32). În urma înțelegerii dintre inculpat și partea vătămată, survenită în condițiile reținute de instanța de fond , la câteva luni distanță, au fost perfectate actele necesare, acestea fiind redactate de avocata părții vătămate, martora P. R., respectiv antecontract de vânzare cumpărare între S. B. C. S. (proprietarul terenului din baza CUG) și S. S. E. E. S., tranzacție între S. S. E. E. S., S. I. G. S., S. I. M. S. și S. B. C. S., renunțările la judecată convenite, toate fiind depuse la dosar.

De asemenea, s-a încheiat în baza celor stabilite și contractul de publicitate între S. S. E. E. S. și S. B. C. S., constând în promovarea imaginii acestei societăți pe terenul clubului de fotbal CFR C.

Cu privire la acest contract de publicitate în valoarea stabilită de partea vătămată, instanța de fond a reținut că publicitatea a fost efectiv prestată, după cum rezultă din fotografiile depuse la dosar și care surprind imagini din unele meciuri de fotbal televizate, ori diferite evenimente ale clubului de fotbal, din acestea rezultând promovarea S. B. C. S., conform contractului încheiat între partea vătămata I. D. și inculpat.

Față de materialul probator administrat și prezentat în detaliu sub aspectele concludente, instanța de fond a reținut lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj. P. textului de lege, această infracțiune presupune exercitarea de către făptuitor a unor acte de violență sau amenințare, doar prin intermediul acestora realizându-se constrângerea părții vătămate, obligarea acesteia să dea sau să facă ceva.

Materialul probator demonstrează fără nici un dubiu că asupra părții vătămate I. D. nu au fost exercitate nici un fel de amenințări din partea inculpatului, amenințări care să fi constrâns partea vătămată la cedarea terenului din baza sportivă CUG, astfel că lipsește latura obiectivă a infracțiunii de șantaj. Din contră, astfel cum a rezultat dintr-o multitudine de probe, partea vătămată alături de martorul N. M. au avut inițiativa unei înțelegeri cu inculpatul, au insistat în mod repetat pentru realizarea unei înțelegeri și au determinat inculpatul la încheierea acesteia în termenii stabiliți de aceștia.

Nu au existat nici un fel de amenințări din partea inculpatului asupra părții vătămate, din contră, de îndată ce părțile s-au cunoscut partea vătămată a întrebat dacă este valabilă înțelegerea trasată personal de partea vătămată și martorul N. M.

Presupusele amenințări reținute în rechizitoriu sunt vagi, neconcretizate prin probe și nefiind confirmate prin nici un mijloc de probă. Și aceste amenințări au fost argumentate în rechizitoriu prin martora P. R., care nu a participat la întâlnirea când s-a pretins că au fost lansate amenințările, fără a se ține cont de rolul și poziția acestei martore raportat la acest caz.

Având în vedere împrejurările care au stat la baza încheierii tranzacției, respectiv că inițiativa a aparținut părții vătămate I. D., că termenii acesteia i-a stabilit tot partea vătămată I. D., nu se poate reține decât și lipsa laturii subiective a infracțiunii. Nu se poate reține că inculpatul a urmărit deposedarea părții vătămate de terenul în cauză, câtă vreme nu a cerut încheierea înțelegerii, din contră a încercat să o evite.

Învinuirea de șantaj este lipsită de fundament și pentru că S. B. C. S., societatea părții vătămate I. D., conform contractului de vânzare-cumpărare, a devenit proprietar al bazei sportive CUG și deci al terenului în cauză numai la data de (...), cu mult timp după ce acțiunea în instanță fusese promovată . Nu poate fi așadar însușită ca reală susținerea că inculpatul ar fi urmărit să dobândească acel teren câtă vreme nu putea să prevadă că partea vătămata I. D. va deveni prin firmele sale proprietarul acelui teren. De altfel, martorul B. C. a arătat că după ce inculpatului i s-a făcut propunerea de achiziționare a terenului, au încercat să afle care e situația juridică a terenului, motiv pentru care l-a trimis pe martorul C. F. să se intereseze despre aceste aspecte la lichidatorul prin care s-a făcut înstrăinarea.

Cele de mai sus demonstrează lipsa intenției din partea inculpatului și deci a laturii subiective a infracțiunii. În cauză, se poate observa că nu s-a făcut nici dovada unui folos injust obținut de inculpat. A., este real că a dobândit un teren cu 250.000 de euro (fără a se putea stabilii cu certitudine că terenul ar fi valorat suma de 400.000 de euro), dar la fel de adevărat este și că a fost determinat să renunțe la posibilitatea efectuării unor investiții aducătoare de profituri consistente, de valori ridicate. Chiar și acuzarea a arătat că partea vătămată I. D., numai prin întârzierea efectuării investiției putea pierde milioane de euro, ceea ce denota că nu se poate afirma cu temei că nu ar fi fost convenabilă părții vătămate I. D. tranzacția care a încheiat-o cu inculpatul. Așa fiind, folosul dobândit de inculpat este relativ sau inexistent, iar din perspective derulării faptelor se poate trage mai degrabă concluzia unor pierderi financiare.

Față de cele arătate instanța de fond a dispus achitarea inculpatului P.

A. Z. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1

C., conform art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că partea vătămată nu a solicitat despăgubiri materiale, doar daune morale în cuantum de

100.000 de euro sau echivalent în lei la cursul BNR (fila 31).

Față de soluția pronunțată asupra laturii penale a cauzei și față de considerentele sale,instanța de fond a respins pretențiile privind daunele morale ca neîntemeiate, conform art. 14, 346 C.pr.pen. deoarece nu s-a dovedit nici un act de determinare a voinței părții vătămate din partea inculpatului.

U. a soluției pronunțate cu privire asupra laturii penale a cauzei, instanța de fond a respins solicitarea DIICOT C. de confiscare a sumei de

400.000 de euro de la inculpat, deoarece nu sunt întrunite condițiile art. 118

C., respectiv terenul nu a fost dobândit prin săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În temeiul art.192 pc.1 lit.b) C.pr.pen., partea vătămată D. I. A. a fost obligată să plătească suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termenul legal, înregistrat la data de (...), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism-Serviciul Teritorial Cluj prin care se solicită admiterea apelului și în consecință în principal:

I. desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare

și în subsidiar,

II. desființarea sentinței și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoarea, cu executarea în regim de detenție pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.

În motivarea apelului se arată că, prin rechizitoriul din data de 29 iulie

2009 emis în dosarul nr.6D/P/2008, DIICOT - S. T. C. a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. A. Z. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că ,în perioada 2004-2006 a susținut financiar grupul infracțional condus de către M. L. - A. prin finanțarea sub diverse forme a publicațiilor aparținând „. G. cunoscând componența grupului și modul de operare și a folosit publicațiile trustului în interesul său personal sau al societăților sale, orchestrând șantajul exercitat de către grupul infracțional pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități, să renunțe la participarea la unele licitații sau să încheie contracte în scopul de a obține foloase materiale în scop ilicit, inclusiv față de partea vătămată I. D.

Prin același rechizitoriu, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin. 1 C., constând în aceea că, în perioada ianuarie - noiembrie 2006 a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicațiilor trustului "G." la adresa părții vătămate D. I. - A. și a constrâns-o prin amenințări să-i cedeze, pentru suma derizorie de

10.000 de euro, o suprafață de 13.974 mp situată în municipiul C.-N. în zona

„Între Lacuri";, cu o valoare de circulație de 400.000 de euro.

Prin sentința penală nr. 178/(...) pronunțată de către Tribunalul Cluj s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. achitarea inculpatului P. A. - Z. pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin. 1 C. Prin aceeași sentință penală instanța a respins ca neîntemeiate pretențiile civile cu titlu de daune morale formulate de partea civilă D. I. - A. și solicitarea privind confiscarea specială de la inculpat a sumei de 400.000 de euro.

I.Se apreciază de către parchet că, soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică și că în cursul judecății în primă instanță au fost comise nelegalități, impunându-se admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru următoarele motive:

1. Deși în cauză, a fost formulată o cerere de recuzare întemeiată a magistratului investit cu judecarea cauzei, acesta nu a procedat la abținere.

A., judecătorul cauzei, în cursul urmăririi penale a soluționat plângerea formulată de către inculpatul P. A. Z. împotriva ordonanței prin care DIICOT - S.

T. C. a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea. Prin încheierea penală nr. 43 /C/(...) judecătorul s-a referit la fondul cauzei, arătând că „frapează modul de desfășurare a anchetei, la limita unei adevărate patimi care nu-și are locul într-un dosar penal" și calificând ca fiind „. modalitatea de punere în executare a unui mandat de aducere privind pe inculpat, prin încheierea penală menționată magistratul ,care a și soluționat pe fond cauza a revocat măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată de către procurorii DIICOT față de învinuitul P. A. Z.

În cauza penală privind pe inculpații M. L. A. și alții, cauză din care este disjuns dosarul privindu-l pe inculpatul P. A. Z., același magistrat a dispus luarea de măsuri preventive privative de libertate față de persoanele cercetate în prezent de către Tribunalul Brăila în dosarul nr. (...).

Cererea de recuzare formulată de către DIICOT - S. T. C. a fost respinsă ca inadmisibilă, iar nu ca nefondată, de către un magistrat din cadrul

T. C., care are calitatea de martor în dosarul nr. (...), aflat pe rolul T. B.

2. În cauză s-a solicitat de către procurorul de ședință, în mod repetat, oral dar și în scris, motivat, trimiterea dosarului privindu-l pe inculpatul P.

A. Z. la Tribunalul Brăila, în vederea punerii în discuție a necesitătii conexării cauzei-dosar nr.(...) la dos. nr. (...), privind pe inculpații M. L. A. și alții. Deși cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 33 lit. a C.pr.pen., existând cazul de indivizibilitate privind săvârșirea unei infracțiuni de către mai mulți făptuitori, solicitarea DIICOT - S. C. a fost respinsă ca inadmisibilă, după mai multe amânări ale pronunțării cu privire la această cerere.

3 .Instanța de judecată nu a luat măsurile necesare în ceea ce privește soluționarea legală a laturii civile a cauzei, respingând cererile DIICOT - S. C., de introducere în cauză, în calitate de parte civilă a S. B. C. S. și respectiv de parte responsabilă civilmente a S. S. E. E. S. A. , S. B. C. S. nu a avut oportunitatea de a se constitui parte civilă în cauză. Cu atât mai puțin, în cauză nu au fost luate măsuri de tipul restabilirii situației anterioare cu privire la terenul în litigiu care formează obiectul material al infracțiunii de șantaj dedusă judecății.

4. În cursul judecății, în pofida opoziției reprezentantului DIICOT - S.

C., instanța de judecată a încuviințat și a administrat proba testimonială cu privire la numiții M. L. - A. și M. A. ,deși procurorul de ședință a învederat faptul că aceste persoane nu puteau fi audiate decât în calitate de inculpați, prezenta cauză reprezentând disjungerea cauzei de bază privind pe susnumiții M.

L. - A. și alții.

5. Audierile martorilor din cauză, în unele situații, s-au făcut în mod tendențios, cu referire la solicitările instanței pentru respectivii martori (de profesie avocați) de a preciza dacă în cauză sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății.

6. În cauză, procurorul de ședință s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă față de martorii I. C. - E., B.

C. - E. și H. G. I., persoane care, în mod vădit, au denaturat adevărul privind faptele cercetate.

În cazul martorului I. C. - E. depoziția acestuia din fața instanței de judecată este în totală contradicție cu cea dată în faza de urmărire penală și aceste contradicții privesc aspecte esențiale pentru solutionarea cauzei. Cu toate că, față de martorii mentionați s-a efectuat sesizarea din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 260 alin. 1 C., în considerentele hotărârii atacate, instanța de fond a făcut referire la depozițiile care sunt considerate mincinoase și care contrazic concluziile rezultate din ansamblul probatoriului administrat în cauză.

7. Instanța de judecată nu a manifestat rol activ cu privire la citarea și audierea părții vătămate D. I. - A., deși aceasta a fost prezentă personal la unul dintre termenele de judecată. Practic, cercetarea judecătorească în primă instanță s-a finalizat fără audierea părții vătămate și fără a se da citire declarației acesteia din faza de urmărire penală.

8. Instanța de judecată, la ultimul termen, a revenit asupra probelor încuviințate la solicitarea DIICOT - S. C., omițând astfel audierea în calitate de martori a unui număr de aproximativ 20 de persoane, care au fost audiate și în faza de urmărire penală.

9. La același ultim termen de judecată, instanța de judecată a respins toate solicitările procurorului de ședință privind efectuarea unei expertize de evaluare a imobilului formând obiectul material al infracțiunii de șantaj deduse judecății, precum și de solicitare a unui aviz de urbanism cu privire la același imobil, deși, din dezbateri a rezultat în mod imperios necesitatea stabilirii cu exactitate a valorii bunului imobil obținut de către inculpat prin șantaj, precum și a regimului juridic al acestuia.

10. Tot la ultimul termen de judecată, apărătorul inculpatului a depus, în probațiune, mai multe seturi de acte, însumând sute de file (de la fila 359 până la fila 513), iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri cu referire la documentele depuse cu această ocazie, respingând însă solicitarea procurorului de ședință de a studia respectivele acte. Evident a fost respinsă și cererea de a se amâna judecarea cauzei pentru ca procurorul de ședință să studieze înscrisurile depuse la ultimul termen.

11. Înainte de acordarea cuvântului pe fond, procurorul de ședință a solicitat, din nou, trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila, în vederea discutării conexării acesteia la dosarul privindu-i pe inculpații M. L. - A. și alții, cererea fiind respinsă, deși a fost fondată pe dispozițiile art. 33 lit. a C. A. cerere a privit, în subsidiar, măcar disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 reținută împotriva inculpatului P. A. Z. și trimiterea dosarului disjuns la Tribunalul Brăila, în vederea conexării la dosarul nr. (...).

II. În subsidiar, în măsura în care Curtea nu va proceda la desființarea sentinței primei instanțe și la trimiterea spre rejudecare a cauzei ,se solicită de către parchet , ca instanța de apel să dispună admiterea apelului , să desființeze sentința primei instanțe și să dispună condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată pentru următoarele motive:

În urma cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală s-a stabilit următoarea stare de fapt:

A. În concret, în perioada 2004-2006, învinuitul P. A. Z. a virat societăților aparținând inculpatului M. L. A. diverse sume de bani, sub pretextul finanțării ziarului, pentru înființarea de noi publicații. De asemenea, i-a închiriat la prețuri modice mai multe birouri din "Complexul Sigma Center" pentru a asigura spațiul necesar desfășurării activității trustului de presa (vol.VI, filele l08, 161, 176, 179, 186, 190, 196,229,231, 233,235,237,239; vol.VIII, fila 58; vol. VII filele 94, 112, 135, 192, 194, 197, 199,202).

Cu privire la relația de finanțare a publicațiilor trustului de către învinuitul

P. A. Z., se face trimitere la procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice de la ( fila 174, vol.I) Din declarațiile martorilor H. V. O. ( filele 83-90, vol.I.) , A. A. (filele 66-67, vol. I ) și N. N. N. (filele 78-83, vol.L), rezultă că învinuitul a finanțat deschiderea ziarului "G. de B.", discuțiile purtate în mediul jurnalistic avansând suma de aproximativ 200.000 - 300.000 de euro.

De asemenea, învinuitul a folosit publicațiile trustului în interesul său

(personal sau al societăților sale ), orchestrând șantajul exercitat de către grupul infracțional condus de inculpatul M. L. A. pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități, să renunțe la participarea la unele licitații sau să încheie contracte în scopul de a obține foloase materiale în scop ilicit.

Martorii M. N. (filele 60-65, vol.L), A. A. (filele 66-67, vol.I), P. Mhai (filele 68-

77, vol.l.), N. N. (filele 78-83, vol.I), H. V. (filele 83-90, vol.I), S. D. (filele 91-93, vol.I), C. S. E. (filele 94-96, vol.I.), C. R. C. (filele 97-102 vol.I) și D. S. (filele l03-

104, vol.I) au confirmat faptul că învinuitul P. A. Z. a exercitat prin intermediul inculpatului M. L. A. un control asupra informațiilor publicate în ziarele aparținând trustului „.".

Angajații respectivelor publicații au declarat, în cursul urmăririi penale, că erau convinși că ziarele trustului erau susținute financiar de către învinuitul P. A.

Z.

De asemenea, aceștia au învederat că nu aveau voie să publice articole negative la adresa învinuitului P. A. Z., a firmelor acestuia precum și cu privire la persoane aflate în anturajul susnumitului ( de ex. P. A., M. I. ). În acest sens se face trimitere la procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice de la (filele

171-173, vol.I)

În schimb, li s-a cerut să scrie articole cu caracter calomnios și tendențios la adresa persoanelor sau firmelor concurente învinuitului (de ex: I. D., U.S.M.V., G. Funar, H. U.u, D. S., etc). M. H. V. O. a declarat că era de notorietate în mediul jurnalistic faptul că învinuitul P. A. Z. finanța publicațiile "Trustului G." pentru a se folosi de acestea în promovarea afacerilor sale și compromiterea celor care îi făceau concurență prin declanșarea unor campanii de presă tendențioase și negative împotriva acestora (filele 84-90, vol.I.).

De asemenea, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă împrejurarea că învinuitul P. A. Z. exercita un control direct și nemijlocit asupra publicațiilor trustului prin intermediului inculpatului L. M. A. (filele 161-

167, 171-174, vol.I. ).

Mai mult, publicația „. de C." este un săptămânal editat de S. L. P. S. C.-

N. la care asociați sunt învinuita M. M. A. și un Off S. - L. E. LLC" înregistrat în

S.U.A. - New York, State Street nr. 41.

Î. a declarat în legătură cu firma L. „nu sunt reprezentantul ei în România. Cunosc faptul că asociații sunt fonduri de investiții americane și că această firmă are participare în firma „." S. B., cu un proiect în Constanța. Cunosc că firma „." a investit în ziarele lui L. M. Mai precis, când mă aflam în Bratislava , în 1998 sau

1999, am avut o discuție cu L. M. care mi-a spus că dorește să dezvolte un proiect în media și mi-a cerut să îl pun în legătură cu firma L." cu privire la care făcuse niște investigații. Eu l-am pus în legătură cu reprezentantul pentru România a acestei firme la acea vreme J. W., care din păcate între timp a decedat. Nu am participat la discuțiile dintre L. M. și J. W. și nu cunosc în ce condiții s-a asociat firma „." cu L. M. ( filele 177-181, vol.I. ).

Declarația învinuitului este surprinzătoare în condițiile în care „. E. LLC" îl avea ca mandatar pe martorul P. I. (un fost angajat al învinuitului -f.198, vol.I.), iar președintele consiliului de administrație este numitul S. K. (cumnatul învinuitului).

Mai mult, din documentele puse la dispoziție prin comisia rogatorie din

Ungaria rezultă că învinuitul avea posibilitatea sa opereze în contul societății mai sus menționate.(filele 1-240, vol. III ).

M.ui P. I. a declarat că: „nu o cunosc pe numita M. M. și nu am stat niciodată de vorbă. Eu nu știu să fi fost mandatat pentru a reprezenta interesele firmei S. L. E. LLC din SUA. Nu am auzit până la data audierii de această firmă. Nu am fost plecat niciodată din țară. Nu îl cunosc pe numitul S. K. și nu l-am văzut niciodată și nu știu ce funcție deține sau ce companii conduce . Nu am fost niciodată în fata notarului pentru a semna împuternicirea mea pentru S. L. E. LLC din SUA. Știu doar că în perioada cât am lucrat la domnul P. am fost împuternicit pentru a deschide un cont bancar. (fila 5, vol.II.)

La dosarul cauzei a fost depusă o declarație în formă autentică prin care martorul P. I. (în calitate de mandatar al L. E. LLC) susține că societatea mai sus menționată îndeplinește toate condițiile legale pentru deținerea si exercitarea calității de asociat în S. L. P. S. (fila 10, vol.II). Totodată, potrivit statutului și contractului de societate ale S.C L. P. S., martorul deține calitatea de mandatar al firmei L. E. LLC ( filele 20-28, vol.II.).

Din datele pe care le deține parchetul, se arată că ,în data de (...) la B. I. C.

E. Ltd din Budapesta ,L. E. LLC a deschis un cont în valoare de 30.000 de USD pentru finanțarea publicațiilor aparținând „.ui G.".

În concluzie, sprijinirea grupului infracțional s-a realizat de către învinuitul P. A. Z. prin finanțarea, sub diverse forme, a publicațiilor aparținând „. G. și prin asigurarea spațiului necesar desfășurării activității editoriale.

Din probatoriul administrat în cauză, arată parchetul, rezultă că învinuitul cunoștea structura grupului infracțional, modul lui de operare si scopul constituirii acestuia. Așa cum s-a arătat si anterior, sprijinirea financiară și logistică a grupului a fost făcută de învinuitul P. A. Z. în mod interesat, pentru a- si proteja imaginea sa și a firmelor pe care le conducea.

Pe de altă parte, în situațiile în care interesele personale sau ale societăților sale o cereau, învinuitul a folosit, prin intermediul inculpatului L. M., toate publicațiile trustului în scopul creării unei imagini negative, tendențioase asupra unor persoane fizice sau juridice cu interese contrare acestuia.

B. Prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr.403 D/P/2006 s-a retinut că la începutul anului 2006, societatea „I. G." administrată de partea vătămată I. D., s-a înscris la o licitație organizată de C. J. C., pentru asocierea în vederea realizării unui centru comercial de tip M. în municipiul C.-N.

Din acel moment, au apărut în publicațiile „. Z. Ardeal" și "G. de C." mai multe articole care prezentau în mod tendențios, activitatea societății administrată de partea vătămată făcându-se și afirmații legate de o presupusă legătură între partea vătămată și fosta securitate.

D. organizarea licitației și semnarea contractului de asociere dintre partea vătămată și C. J. C., societatea „I. Grup"; a contactat mai multe firme de publicitate pentru a-și promova proiectul pe care urma să-i finanțeze în municipiul C.-N.

Prin Agenția „." din C.-N., partea vătămată a contactat aproape toate ziarele din zona Ardealului, cu excepția „.ui G." despre care angajații de la „." i-au spus că nu au relații de colaborare cu acest trust și trebuie contactate personal ziarele care fac parte din acest trust.

Partea vătămată a luat legătura cu directorul „.ui G.", inculpatul L. M. pentru a purta o discuție cu acesta legată de conținutul articolelor și motivația acestor campanii îndreptate împotriva sa și a societății „I. Grup".

În cadrul discuției, partea vătămată a prezentat inculpatului L. M. proiectele pe care intenționa să le realizeze și activitatea societății, spunându- i că pentru orice investiție obișnuiește să facă publicitate.

Partea vătămată i-a cerut inculpatului L. M. să-i trimită un proiect de contract de publicitate urmând ca detaliile să fie stabilite în funcție de bugetul societății.

Inculpata C. A. E. i-a trimis părții vătămate proiectul de contract, iar după negocieri s-a stabilit că societatea I. Grup să achite suma de 99.960 de euro, pe timp de doi ani. Contractul nu a fost completat în ceea ce privește obligațiile S. T. M. S., firma din cadrul „.ui G., însă inculpata C. A. E. a emis facturi în contul acestui contract, iar S. T. M. S. a încasat sumele facturate prin ordin de plată.

Partea vătămată a aratat că unul din motivele care l-au determinat să încheie contractul de publicitate cu S. T. M. S. a fost acela de a stopa atacurile îndreptate împotriva lui și a firmei pe care o administrează.

Așa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, învinuitul P. A. Z. l-a sfătuit pe inculpatul M. L. A. să înregistreze convorbirea cu partea vătămată I. D. și să-i fotografieze pe acesta împreună cu martorul M. N.. (filele 171 - 174,voI.I.)

Partea vătămată I. D. a declarat că în toamna anului 2005 a participat la o licitație organizată de C. J. C. pentru încheierea unui contract de asociere în participațiune având ca obiect edificarea unui complex multifuncțional în cartierul G. din municipiul C.-N. „Am aflat din ziare că la această licitație mai participă și domnul A. P., reprezentantul S. S. E. E. S.

D. ce C. județean C. a semnat contractul de asociere cu firma pe care o administrez în vederea construirii M.-ului din zona G., firma concurentă care a participat la licitație, despre care am aflat că aparține învinuitului A. P. a atacat hotărârea C. J. C. în contencios administrativ.

D. suspendarea hotărârii C. J. C. referitoare la adjudecarea licitației, avocatul meu mi-a spus că îl cunoaște pe avocatul lui P. și ar putea discuta cu acesta despre o modalitate de a stinge litigiul. La sugestia avocatului meu am acceptat o întâlnire care a avut loc la scurt timp după hotărârea instanței labiroul avocatului acestuia. În cadrul acestei discuții învinuitul a susținut că oferta firmei sale era mai bună fiind convins de acest lucru și mi-a spus totodată, că domnul M. N. nu și-a respectat promisiunea fără însă să-mi spună despre ce promisiune era vorba. Totodată învinuitul mi-a spus că el este ferm hotărât să meargă până la capăt cu acțiunea intentată în justiție, fiind foarte sigur pe el mai ales în condițiile în care instanța de judecată suspendase hotărârea C. J. C..

Partea vătămată a aratat că învinuitul A. P. i-a spus că: „în schimbul renunțării la acțiunea în instanță să-i dau un teren, situat în vecinătatea M.- ului";. Cu privire la acest teren vreau să arăt că după ce am câștigat licitația organizată la C. J. C., antreprenorul firma S. B. C. S. a achiziționat tot la licitație de la lichidatorul societății CUG, un teren în suprafață de aproximativ 24.000 mp, pentru care s-a plătit suma de aproximativ 1.100.000 de euro. Î. A. P. mi-a spus că este extrem de interesat de acest teren deoarece intenționează să folosească baza sportivă echipa lui. Eu i-am sugerat să se adreseze C. Local J. C. pentru a-i pune la dispoziție un teren în acest scop.

Având în vedere faptul că, hotărârea C. J. C. a fost suspendată de instanța de judecată existând riscul blocării totale a investiției, precum și faptul că învinuitul A. P. mi-a spus în mod direct faptul că va uza de toate pârghiile pentru a-mi bloca această construcție și cunoscând faptul că, acesta are relații în toate instituțiile statului, având posibilitatea reală de a mă împiedica să-mi realizez proiectul am fost de acord să-i cedez acestuia o parte din teren, mai precis o suprafață de 13,947 mp. Î. A. P. mi-a oferit pentru teren suma de 10.000 de euro, dar eu i-am spus că prețul este ridicol, iar valoarea reală a terenului este în jur de aproximativ 400.000 de euro. În cele din urmă am negociat cu acesta un contract de vânzare - cumpărare pentru suprafața respectivă în valoare de 250.000 de euro, convenind ca plata să se facă în felul următor: 10.000 euro se vor achita de către cumpărător, iar diferența respectiv 240.000 de euro va fi plătită de către cumpărător prin servicii de publicitate pe S. C. P. că nu aveam nevoie de publicitate în această modalitate și în această sumă, și în acest sens nu au fost întocmite nici acte adiționale, clauzele contractuale fiind generale cu privire la obligațiile cumpărătorului si la modalitatea de realizare a publicității".

Partea vătămată a susținut faptul că a încheiat acest contract de vânzare- cumpărare în această formă deoarece: „am fost constrâns de către învinuitul A. P., în caz contrar riscând să îmi blochez întreaga investiție. Î. A. P. a achitat suma de 10.000 euro pentru teren, iar prin intermediul avocaților mei s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. Nu am fost contactat ulterior pentru publicitate și nici nu cred că aceasta s-a realizat în condițiile în care au fost stabilite în contract. Ambele părți contractante au fost conștiente la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenului că, respectivul act nu este altceva decât o manoperă de ascundere a șantajului exercitat de învinuitul A. P. asupra mea și pentru a crea o aparență de legalitate cu privire la modalitatea în care am fost constrâns să-i cedez acestuia terenul respectiv". (filele12-17, voI.I.)

M. N. M. P. a susținut că partea vătămată i-a relatat că învinuitul P. A. Z. l- a obligat să-i cedeze un teren pentru a-și proteja investiția. Partea vătămată i-a relatat totodată că învinuitul are influențe asupra instanțelor din T.-M., investite cu soluționarea acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea Hotărârii C. J. privind asocierea în participațiune pentru edificarea unui complex multifuncțional (fila 60-65, voI. I.)

M. C. A. V. a confirmat declarația părții vătămate I. D. referitoare la prețul real al terenului precum și faptul că învinuitul P. A. Z. și-a manifestat interesul în achiziționarea bazei sportive înainte ca aceasta să fie cumpărată prin licitație de una din firmele părții vătămate, dar prețul a fost considerat prea mare pentru învinuit. U., martorul C. F., un angajat al învinuitului s-a interesat de persoana cumpărătoare și de valoarea tranzacției. ( filele 168-169, voI.I.)

M. A. R. C. a declarat că partea vătămată I. D. a contactat cabinetul de avocatură a domnului I., ca urmare a faptului că S. „I. G." a fost citată ca parte în procesul de la T. M.. M. a precizat că pentru termenul pentru care a fost citată S. I. G. S., nu s-a comunicat extinderea acțiunii, ci doar pentru o preschimbare de termen. P. parții vătămate I. D. a fost fermă de la început și intenționa să se apere în instanță considerând că hotărârea C. J. este legală.

Având în vedere că pentru termenul la care a fost citată societatea urma doar să se discute schimbarea termenului de judecată, la proces nu s-a prezentat vreun reprezentant al cabinetului de avocatură, iar ulterior, martorul a arătat că a aflat că instanța de judecată a decis suspendarea hotărârii C. J. C. M. a aratat în continuare că : „deși am fost surprinși de hotărârea instanței de judecată, am considerat că soluția respectivă nu este opozabilă societății „I. M. C." (care la acel moment nu era parte în proces). U., partea adversă și-a continuat demersurile în acest sens, solicitând instanței să suspende hotărârea C. C., contractul de asociere etc., inclusiv introducerea unei cereri de ordonanță președințială având ca obiect sistarea lucrărilor de construcție la proiect".

În acest context, a arătat martorul, domnul avocat I. E. i-a propus domnului I. D., ca și soluție alternativă, încheierea unei tranzacții. „Din câte cunosc eu - susține martorul - domnul I. E. a luat legătura cu avocatul S. S. E. E. S. pentru o serie de discuții legate de o posibilă tranzacție. Nu cunosc - precizează martorul - dacă domnul P. A. Z. deține părți sociale sau o poziție în cadrul S. S. E. E. S., dar din câte știu eu, avocatul acestei societăți trebuia să discute cu domnul P. A. Z. cu privire la încheierea tranzacției.

M. a aratat că anterior problemelor legate de „. T" , tot prin intermediul cabinetului domnului avocat I. E. s-a realizat o tranzacție cu partea adversă, o firmă a domnului P. A. Z. și existând acest precedent, s-a considerat că este posibilă o tranzacționare și în acest caz. Încă din primele discuții pe această temă, domnul P. A. Z. s-a arătat interesat de baza sportivă, mai exact de terenul de fotbal, achiziționată de S. C. S., antreprenorul general al proiectului „M.".

În continuare martorul a declarat că „. achiziționarea bazei sportive s-a intenționat extinderea proiectului "M.". Totodată, ulterior momentului în care a apărut ideea tranzacționării, am aflat că despre baza sportivă s-a interesat și domnul P. A. Z. prin intermediul unui angajat de al său.

Dintr-o discuție pe care am avut-o cu domnul I. D. - a arătat martorul - după ce acesta a avut o primă întâlnire cu învinuitul P. A. Z., am înțeles că acesta din urmă a fixat ca obiect al tranzacției terenul de fotbal aparținând fostei baze sportive C. și care la acel moment se afla în proprietatea S. B. C. S.. Domnul D. i- a sugerat domnului P. A. Z. să se adreseze autorităților locale sau județene pentru a-i pune la dispoziție un teren de fotbal, dar acesta i-a răspuns că este interesat numai de acel teren."

M. a afirmat „cu certitudine că ideea contraprestației cu terenul de fotbal nu i-a aparținut domnului I. D. și pretențiile domnului P. A. Z. i s-au părut exagerat de mari.

În aceste condiții, având în vedere faptul că proiectul are termene limită și finanțarea era grav pusă în pericol de existența acestor litigii, domnul D. a considerat că este mai important proiectul decât să demonstreze că hotărârea este legală.

În mod clar ideea cedării terenului de fotbal nu i-a aparținut domnului I. D.

,mai ales că după ce a aflat pretenția domnului P. A. Z., domnul I. D. nu a fost de acord imediat să încheie tranzacția în aceste condiții. E. important de subliniat -a aratat martorul - faptul că la acel moment domnul I. D. era în discuții pentru obținerea finanțării și orice întârziere în soluționarea litigiului civil putea conduce automat la blocarea finantării proiectului.

În prezența mea , a susținut martorul , domnul I. D. și-a exprimat temerile legate de modalitatea de soluționare a litigiului de către instanțele din T. M., deoarece domnul I. D. avea unele informații legate de faptul că domnul P. A. Z. are posibilitatea să influențeze instanța de judecată.

În opinia martorului, „. în care partea vătămată I. D. a prezentat această problemă în mod repetat m-a făcut să cred că există din partea acestuia temeri serioase cu privire la problematica prezentată anterior. Hotărârea instanței de judecată prin care s-a suspendat hotărârea C. J. C. i-a întărit domnului D. temerea cu privire la influențele domnului P. A. Z. în mediile din T. M..

M. a mai declarat că „. prețul stabilit de domnul P. A. Z. pentru terenul de fotbal a fost de 10.000 de euro, în condițiile în care baza sportivă a fost achiziționată cu o sumă de aproximativ 1.500.000 de euro ,iar terenul reprezintă mai mult de jumătate din baza sportivă.

Având în vedere prețul ridicol, părțile au convenit să stabilească prețul tranzacției la suma de 250.000 de euro, din care 10.000 de euro s-a plătit în numerar iar pentru diferență s-a încheiat un contract de publicitate ( deși nu exista o necesitate economică pentru publicitate)"; ( filele 66-69, voI. II.).

Procurorul de caz, analizând copiile dosarului nr.1326/2006, înregistrat pe rolul T. C. și ulterior strămutat la instanța din T. - M. , a constatat următoarele inadvertente privind judecata:

Au fost încălcate dispozițiile art.99 alin 8 din Regulamentul de O. interioară a Instanțelor de judecată în sensul că „cererile de preschimbare a primului termen de judecată vor fi soluționate de completul de judecată care a primit dosarul prin repartizare aleatorie".

În speță, preschimbarea termenului de judecată a cererii de suspendare a actului administrativ s-a realizat de către un alt complet decât cel investit cu judecata pe fond a litigiului.

Deși, potrivit dispozițiilor Legii nr.554/2004, cererea de suspendare a actului administrativ se soluționează cu citarea părților, instanța a reținut cauza în pronunțare, cu toate că existau vicii evidente de procedură.-fila 29, voI. IX.

În acest sens, trebuie remarcat faptul că, în vreme ce referatul cauzei evidențiază lipsa de procedură cu pârâta anterior menționată -fila 9, vol.X, în practicaua încheierii de ședință din 8 iunie 2006 se consemnează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită.

În cuprinsul aceleiași încheieri ,a constatat procurorul că cererea depusă de către reclamanta S. S. E. E. S. la data de 30 martie 2006, intitulată „extindere, precizare și completare de acțiune" nu a fost comunicată pârâților dar, cu toate acestea, s-a apreciat că se pot pune concluzii de către reclamantă cu privire la suspendarea actelor administrative.

Prin considerentele și dispozitivul aceleiași hotărâri, instanța s-a pronunțat plus petita, în sensul că acordă reclamantei mai mult decât ceruse în cererea introductivă, înregistrată la data de (...).

A., deși reclamanta a sesizat instanța de judecată doar cu privire la suspendarea procesului verbal nr. 15.390 din (...) al Comisiei de licitație (filele 4-

14 dos. IX), hotărârea de suspendare vizează dispozițiile art.2, 3 din Hotărârea C.

J. C. nr. 23/(...), procesul verbal nr. 15390 din (...) al Comisiei de evaluare a ofertelor si contractul de asociere din (...) încheiat între C. J. și S. I. G. S. ( filel

25-26, voI. IX)

În opinia parchetului ,se poate astfel lesne observa că, soluționarea cererii de suspendare a actelor administrative s-a făcut cu încălcarea flagrantă a principiilor si a normelor imperative de procedură, respectiv continuitatea completului de judecată, contradictorialitatea și disponibilitatea.

M. D. F. (persoana care s-a ocupat din partea "HVB" România de creditul solicitat de societatea părții vătămate) a declarat că ,în concret, în cazul domnului I. D., tergiversarea rezolvării problemei juridice privind contractul de asociere cu C. J. C. ar fi condus implicit la amânarea acordării creditului și, prin urmare, ar fi întârziat obținerea beneficiilor materiale (chirii) din acest proiect. (fila 196, voI.II.) .

M. C. S. Gustica (membru în comisia de licitație) a declarat în cursul cercetărilor că, din discuțiile purtate cu persoane din mediul politic, de afaceri și din presă, a aflat că se vehicula ideea potrivit căreia domnul P. A. Z. participă la licitația privind construirea unui complex multifuncțional în cartierul G. din municipiul C.-N., nu pentru că l-ar fi interesat să câștige, ci doar pentru a-și crea astfel posibilitatea de a acționa în instanță firmele lui I. D. și a întârzia astfel construirea complexului și a da posibilitatea M.-ului „P." construit de inculpat, să se deschidă primul. „Acesta cred eu - arată martorul - că a fost motivul pentru care oferta de la S. S. E. E. S., a fost atât de slabă și nu a respectat caietul de sarcini.

În mediul politic, de afaceri și de presă -a aratat în continuare martorul - se discuta despre „." pe care l-a avut P. A. Z. când procesul intentat C. J. a fost strămutat la T. M.. (filele 80-81, vol.II.).

M.ui P. I. (președintele comisiei de licitație) a declarat că, la scurt timp după desigilarea plicurilor conținând ofertele „am fost contactat telefonic de către domnul P. A. Z. care mi-a spus să am grijă ca licitația să se desfășoare corect. I- am răspuns că totul se va desfășura conform prevederilor legale ,iar decizia finală va fi luată de către cei 11 membrii ai comisiei de licitație conform fișelor de evaluare, eu personal - arată martorul - neavând nici o atribuție în plus față de ceilalți membri cu excepția problemelor organizatorice. În timpul aceleiași convorbiri telefonice, domnul P. A. Z. mi-a solicitat să ne întâlnim, eu fiind de acord ca în seara aceleiași zile să trec pe la domiciliul său.

Nu îmi amintesc exact dacă m-am întâlnit cu domnul P. A. Z. în seara aceleiași zile sau a doua zi dar acest lucru s-a întâmplat în fața imobilului de la adresa sa de domiciliu" a susținut martorul.(fila 98, vol.II.)

M.ui M. J. (membru în comisia de licitație) a declarat că : „nu îmi amintesc exact ,dar este posibil din greșeală să-i fi spus domnului P. A. Z. ofertele (firmelor participante), înainte de desemnarea câștigătorului licitației, în contextul în care procedura de licitație a durat mai bine de trei săptămâni, presa era plină de articole, iar ofertele nu puteau fi modificate";. ( fila 123 vol.II.).

Membrii comisiei de licitație și a comisiei de soluționarea contestației privind asocierea C. J. C. în vederea realizării unui complex tip mall au declarat că au fost respectate procedurile legale privind licitația, iar stabilirea câștigătorului s-a făcut pe baza unui punctaj, pornind de la caietul de sarcini.

În acest sens, s-a făcut trimitere la declarațiile martorilor B. I. (fila 76, vol.II), Cătănciu S. Gustica (fila 80, vol.II), M. P. (fila 85, vol.II), Nuț T. (fila 87, vol.II), B. R. V. (fila 91, vol.II), K. Ș. (fila 92, vol.II), T. C. E. (fila 94, vol.II), C. O. V. (fila 95, vol.II), P. I. (fila 98, vol.II), S. A. C. (fila l00, vol.II), Ș. G. I. (fila 111 vol.II), T. M. L. (fila 113 vol.II ), M. J. (fila 123, vol.II), M. L. (fila 126, vol.II), T. V. (fila

129, vol.II) si S. R. C. (fila 140, vol.II).

Mai mult, o parte din membrii comisiei de licitație au afirmat că oferta firmei părții vătămate era net superioară ofertei formulate de S. E. E. S., oferta acesteia din urma nerespectând nici măcar condițiile din caietul de sarcini. D. acestor împrejurări, opinia acestor martori a fost că firma S. S. E. E. S. nu a urmărit câștigarea licitației ,ci a avut ca scop întârzierea proiectului părții vătămate în avantajul învinuitului P. A. Z. care demarase anterior un proiect de același gen.

De altfel, organele de urmărire penală au dispus, în dosarul nr. 93/P/2007 al D.N.A - SECTIA DE COMBATERE A CORUPȚIEI, prin O. din (...), neînceperea urmăririi penale cu privire la sesizarea depusă de învinuit legată de pretinse fapte de corupție săvârșite în legătură cu licitatia.

Î. P. A. Z. a declarat că se afla într-o stare conflictuală cu N. M., președintele

C. J. C., situație generată de participarea societății S. S. E. E. S. la licitația organizată pentru construirea unui M. în cartierul G. din C.-N. „ Arăt că eu nu sunt administrator al acestei firme și nu am nici un fel de participare în firmă. Arăt că interesul meu la acea licitație era indirect, în sensul că dacă societatea ar fi câștigat licitația aveam o înțelegere cu asociații ei, în sensul că eu să particip cu o investiție de 25% la realizarea proiectului. Administratorul acestei firme este domnul C. O., iar la licitație au participat din partea societății domnii O. T. și Ciortea F.

Pe L. M. îl cunosc din anul 1998 și arăt că am avut relații de comunicare normale, ca între un om de afaceri și un șef de ziar. În perioada în care l-am cunoscut, acesta conducea „Z. de N.-V.", iar ulterior, nu rețin perioada exactă știu că acesta a deschis săptămânalul „. de C.". A. publicație își avea sediul redacției în clădirea „Sigma Center";, care se află în proprietatea S. Electro Sigma S., în care eu sunt acționar cu 5%. Din câte îmi amintesc, „G. a preluat spațiul pe care „. Z." îl deținea în clădire și a funcționat acolo în baza unui contract de închiriere în sistem barter. Mai precis, în schimbul chiriei ziarul efectua publicitate pentru S. Electro Sigma S.".

În ce privește relația cu I. D. arăt că până în momentul participării firmei sale la licitația pentru construirea unui M., l-am respectat ca om de afaceri. C. am aflat despre rezultatul licitației am considerat că firma S.C .S. E. E. S. a fostnedreptățită ,deși a avut o ofertă mai bună atât din punct de vedere financiar cât

și investițional.

Am cerut asociaților acestei firme să conteste rezultatul licitatiei în virtutea interesului indirect pe care îl aveam ca viitor asociat în investiție. A.a au declanșat procedura de contestare a licitației, mai întâi administrativ, iar apoi în fața instanței cauza fiind înregistrată la Tribunalul Cluj. D. faptului că una dintre părțile pârâte era C. J. C. am cerut avocaților să solicite strămutarea cauzei, aceasta ajungând la o instanță din M..

Societatea S. E. E. S. a fost reprezentată de către avocații B. C. și F. Z.

În cursul lunii februarie 2006, L. M. m-a sunat și mi-a comunicat că mai multe persoane i-au cerut insistent să se întâlnească cu I. D. L. M. mi-a spus că are informații că I. D. dorește să-i propună încheierea unui contract de publicitate în schimbul încetării campaniilor negative duse în ziar pe subiectul licitației proiectului M. Din câte îmi amintesc L. M. mi-a spus că va merge la acea întâlnire la care va fi de față și M. N.. L-am sfătuit pe L. M. să meargă la acea întâlnire din curiozitate și l-am sfătuit să înregistreze discuția pentru a avea o probă cu privire la corupția despre care eram convins că există în jurul licitației, urmând să folosesc această probă în instanță, sau după caz, la parchet".

Î. a avut ulterior o întâlnire cu martorul M. N.. În cursul acelei întâlniri,a susținut învinuitul, M. N. i-a comunicat că I. D. va face o donație către Clubul de F. CFR, mai precis va ceda terenul de fotbal din cadrul Bazei Sportive CUG, către echipa de fotbal C. „. despre ce teren este vorba întrucât de mai multe ori am încercat să cumpăr acel teren la licitație pentru echipa de fotbal și în acest sens am depus garanțiile necesare participării la licitație.

Momentan nu rețin prin ce firmă am depus aceste garanții, întrucât nu m-am ocupat personal de detaliile problemei, dar cred că președintele clubului de fotbal, M. I. este în temă. În cursul acelei discuții cu M. N. am aflat cu certitudine că terenul a fost cumpărat de o firmă a lui I. D., lucru pe care nu îl știam la acea dată.

U. aceste întâlniri nu am mai fost contactat de nici o persoană, nici direct

,nici prin intermediul avocaților mei pentru a mi se solicita să mă întâlnesc cu I. D. sau să negociez cu acesta încetarea conflictului. La scurt timp după întâlnirea cu M. N. m-am întâlnit cu I. D. la sediul avocaților mei.

La întâlnire a asistat avocatul meu B., iar D. a fost însotit de avocatul lui, domnul I..

În cursul acelei întâlniri am stabilit în principiu să încheiem o tranzacție care să pună capăt procesului. Arăt că I. D. era bine dispus și m-a întrebat dacă

„ne-am înțeles". Eu i-am spus că „dacă-i musai, cu plăcere".

În urma acestei discutii s-a încheiat o tranzacție în termenii impuși de I. D., mai precis acesta mi-a oferit terenul arătat mai sus, mai întâi sub formă de donație, iar apoi la recomandarea avocaților mi-a precizat că este necesar întocmirea unui contract de vânzare - cumpărare, deoarece clubul de fotbal nu era parte în proces. În această situație s-a încheiat o tranzacție care a fost urmată de încheierea unor contracte având ca finalitate transferul dreptului de proprietate asupra terenului de fotbal spre S. S. E. E. S., urmând ca această din urmă să facă publicitate firmelor lui I. D. prin afișarea unor benere pe terenul de fotbal din Gruia.

Prețul terenului a fost stabilit chiar de către I. D. la suma de 250.000 de euro, din care 240.000 de euro plătite prin barter. D. semnarea contractului, de punerea în aplicare a clauzelor contractuale s-au ocupat oficialii de la clubul de fotbal.

Din câte cunosc, asupra administratorului S. S. E. E. S., O. C. nu au fost făcute presiuni pentru a încheia tranzacție, ci doar asupra mea, deoarece atât M.

N. cât și I. D. cunoșteau faptul că eu eram cel care aveam un cuvânt de spus față de acționarii americani din cadrul acestei firme, acționari care îi cunosc de mai mulți ani. Nu doresc să fac publice numele acestor acționari, dar arăt că aceștia cunoșteau întreaga situație întrucât mă întâlneam cu ei și îi puneam la curent. A. acționari americani au participare în celelalte două proiecte P. și Esplanada și au consimțit ca eu să închei aceea tranzacție punând în balanță posibilitatea de a pierde cele două proiecte dacă procesul cu I. D. s-ar fi prelungit.

Personal am considerat tranzacția defavorabilă mie și firmelor în care am interese din toate punctele de vedere". ( filele 177-181, 183-189, 206- 212,vol.I.)

M. C. V. F. a susținut că domnul P. A. Z. i-a spus anterior organizării licitației, că dacă S. S. E. E. S. va câștiga licitația, el va obține o parte din acțiunile acestei societăti. Oferta înaintată de S. S. E. E. S. a fost verificată și discutată cu domnul A. Z. P. care și-a dat avizul favorabil doar verbal ,el neavând nici o calitate la S. S. E. E. S.. „Pentru a reprezenta S. S. E. E. S. la licitația privind terenul de la baza sportivă C., am fost împuternicit de către administratorul acestei societăți, doamna F. C..

Nu cunosc cine era acționarul persoană juridică la S. S. E. E. S., iar la negocierile dintre S. S. E. E. S. și S. I. G. S., nu cunosc cine a participat, cu excepția unei singure ocazii când am participat personal alături de P. A. Z., avocat A. B., D. I. acesta din urma însotit de patru avocați al căror nume nu îl cunosc. Însă cu această ocazie s-au discutat doar detalii tehnice și juridice legate de tranzacție"; .(filele 6-7, vol.II.)

M. O. C. a declarat următoarele: „în luna martie 2006, prin hotărârea adunării generale a asociaților S. S. E. E. S., asociat fiind F. C. D. și S. M. D. LLC reprezentată de d-nul V. F., am fost numit administrator la firma mai sus menționată. Din documentele societății puse la dispoziție de O. R. C. C., nu rezultă că domnul P. A. Z. are vreo calitate oficială, nu este asociat și nu deține părți sociale în societatea mai sus menționată. P. că propunerea de a deveni administrator mi-a fost făcută de domnul P. A. Z., fără să mi se precizeze numele firmei. C. că propunerea mi-a fost făcută având în vedere experiența mea profesională într-o firmă internațională de audit contabil și consultantă internațională. Nu cunosc detalii despre modul de organizare și desfășurare licitației pentru construcția "M."-lui din zona „. T"; din C.

În data de (...), pe baza unei procuri date de asociații F. C. D. și M. D. reprezentată cred tot de domnul V. F., am fost împuternicit în calitate de administrator să semnez un antecontract de vânzare cumpărare pentru baza sportivă CUG.

U., am semnat contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică în luna noiembrie la notarul I. R. din C.-N. Tot eu am semnat contractul de publicitate nr.595 din (...). Nu am participat la nici o negociere referitoare la contractele mai sus menționate. Forma finală a contractelor mi-au fost prezentate la notar de față cu reprezentanții societății vânzătoare S. B. C. S.. Nu cunosc caîntre societatea S. E. E. S. și o altă societate aparținând domnului P. A. Z. să fi existat vreo înțelegere anterioară sau ulterioară desfășurării licitației. " ( fila 109, vol.II.)

M. F. C. D. a declarat următoarele: „am fost angajată în calitate de administrator al S. S. E. E. S. ,încă de la înființarea acesteia în anul 2002 și până în primăvara anului 2006. De asemenea, sunt asociată la S. S. E. E. S. o participare de 50% împreună cu S. M. D. LLC cu sediul în SUA (care deține 50 % din S. S. E. E. S.). În primăvara anului 2002 domnul P. A. Z. mi-a prezentat proprietarii S. M. D., cetățeni străini din câte îmi amintesc, având cetățenia SUA, ocazie cu care am stabilit detaliile constituirii S. S. E. E. S. și am discutat în legătură cu faptul că reprezentantul firmei din SUA în România este domnul P. A.

Z., fără a fi semnat însă vreun act în acest sens (din câte îmi amintesc ).

De asemenea, cu ocazia acestei întâlniri am stabilit că, în cazul apariției unei oportunități pentru realizarea unei investiții imobiliare de mare amploare procentul de 50% pe care îl dețineam eu personal din activele S. S. E. E. S. să devină tranzacționabile pentru cetățeni români printre care domnul P. A. Z. A. înțelegere a fost verbală fără a fi statuată printr-un act oficial.

La momentul organizării licitației privind construirea unui complex de tip

„. în municipiul C.-N., cartierul G., aveam calitatea de administrator al S. S. E. E.

S.. În momentul apariției acestei oportunități de investiție activele societății nu au devenit tranzacționabile deoarece licitația a fost câștigată de altă societate.

M. a aratat în continuare că „după o înțelegere prealabilă cu domnul P. A. Z., am convenit ca de pregătirile pentru participarea la licitație să se ocupe domnul F. C., căruia i-am făcut o împuternicire în scris pentru aceasta. Am hotărât împreună cu domnul P. A. Z. ca reprezentant la licitație pentru S.C .S. E. E. S., să fie domnul C. F. ,deoarece avem o relație de prietenie cu acesta încă din copilărie și aveam mare încredere în acesta" ( fila 131, vol.II.).

M. V. F. a declarat că: „. angajat la S. E. S. în calitate de consilier juridic din anul 2003. D. angajare am fost prezentat unor persoane din SUA care s-au prezentat ca fiind persoane din conducerea S. M. D. LLC . În anul 2006, cred că prin primăvară, am primit o împuternicire cu drepturi depline de la A. a S. M. D.

LLC pentru a reprezenta societatea în România fată de terți. Din câte îmi amintesc înaintea mea a fost împuternicit d-nul P..

Nu am discutat de când am fost împuternicit cu asociații sau persoane din conducerea S.C .M. D. LLC SUA., eu discutând doar cu domnul P. A. Z. care îmi transmitea hotărârile celor din conducerea societătii mai sus menționate. Nu cunosc când a fost înființată S. S. E. E. S. .și nici ce activitate a desfășurat înaintea licitației. Nu am fost implicat în negocierile dintre E. și S. I. Grup din I. Nu știu cine a făcut negocierile și nici în ce au constat aceste negocieri.

Eu l-am numit pe baza hotărârii A. a S. M. D. LLC pe domnul O. C. în funcția de administrator la S. S. E. E. S. în urma discuțiilor avute cu domnul P.

A. Z. ,care mi-a spus că aceasta este hotărârea conducerii M.., ( fila 135, vol.II.)

În concluzie, arată parchetul , se impun a fi subliniate următoarele:

Nici una dintre persoanele din cadrul S. S. E. E. S. respectiv: F. C. D. - asociat si administrator (fila 131, vol.II), V. F. - mandatar al S. M. D. LLC - acționar (fila 135, vol.II), O. C. - administrator (fila l09, vol.II), C. V. F. (filele 6-7 vol.II ) -împuternicit al societății la analiza ofertelor pentru licitație, nu au fost implicate în întocmirea ofertei depusă la C. J. C., nu au participat la discuțiileulterioare cu partea vătămată I. D., nu au avut inițiativa contestării, pe cale administrativă respectiv judecătorească, a Hotărârii C. J., nu au inițiat procedura renunțării la drept. La momentul semnării documentelor cu partea vătămată, administratorul O. C. a îndeplinit o simpla formalitate, semnând contractele rezultate în urma unor discuții la care nu a luat parte, așa cum rezultă din declarația acestuia ( fila l09, vol.II). E. important să se sublinieze faptul că, potrivit declarației doamnei F. C. D., firma S. S. E. E. S. a înregistrat în anul 2005 pierderi și nu a fost implicată în proiecte de anvergură.

La polul opus, firma părții vătămate derulase anterior două proiecte de același gen, la T. si I.

Deși au fost invocați, în mod obsesiv, mai mulți investitori americani, aflați în acționariatul firmei SC M. D. LLC, potenți financiar, învinuitul P. A. Z. a refuzat constant să menționeze numele acestora.

Așa cum au declarat membrii comisiei de licitație, firma S. S. E. E. S. nu a respectat nici măcar condițiile cuprinse în caietul de sarcini, condiție esențială pentru a fi un competitor eligibil.

Față de aceste împrejurări, concluzia la care au ajuns si o parte din membrii comisiei de licitație este aceea că S. S. E. E. S. nu a urmărit câștigarea licitației.

În sprijinul acestei concluzii, vine si faptul că S. S. E. E. S. a renunțat în fața instanței din T. - M. la drept, deși obținuse suspendarea actelor administrative, fiind create în acest sens premisele pentru a fi reluată licitația. Ușurința cu care s-a abandonat contestarea în instanța a hotărârii C. J. demonstrează lipsa unui interes real și serios din partea S. S. E. E. S. pentru proiectul privind construcția mall-ului.

E. absolut ridicolă declarația învinuitului P. A. Z. prin care susține că a fost obligat să accepte un teren a cărui valoare de piață se ridica la suma de 400.000 de euro si pentru care a plătit efectiv suma de 10.000 de euro. A. susținere vine în contradicție evidentă cu o altă afirmație aparținând învinuitului în care arată că ,asupra administratorului S. S. E. E. S. nu au fost făcute „presiuni" pentru a accepta oferta părții vătămate.

De asemenea, apreciază parchetul că se impune a fi subliniat faptul că învinuitul P. A. Z. nu avea nici o calitate în firma S. S. E. E. S. și prin urmare, orice ipotetică „presiune" exercitată asupra sa nu avea cum să conducă la un rezultat real, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind societățile comerciale.

Așa cum rezultă din probele dosarului, învinuitul a fost cel care a avizat proiectul depus la comisia de licitație, a solicitat asociaților să conteste rezultatul licitației, a cerut avocaților să facă demersuri în vederea strămutării cauzei, a purtat negocieri cu partea vătămată, fără să aibă vreo calitate oficială sau să fie împuternicit în acest sens de către cei îndreptățiți.

Deși învinuitul a invocat, în repetate rânduri, o serie de nereguli cu privire la organizarea licitației, martorul M. J. (membru al comisiei) declară că este posibil să-i fi comunicat acestuia, din greșeală, oferta depusă de firma concurentă, într-un moment în care aceasta nu era publică.

Președintele comisiei, P. I., susține că a avut o discuție, imediat după deschiderea ofertelor, la domiciliul învinuitului (la ceas de seara) cu privire la „ legalitatea licitației.";. Din perspectiva unui președinte de comisie de licitații,acceptarea unor discuții nocturne, la domiciliul unui terț, la solicitarea si presiunile acestuia, la data deschiderii ofertelor, exced în mod evident cadrului legal.

E. cel puțin surprinzător faptul că, fără a avea o motivație pertinentă, doi membri ai comisiei de licitație au purtat discuții (legate de aspecte presupus confidențiale) cu învinuitul P. A. Z., deși acesta nu avea un interes legitim declarat.

Persoanele din cadrul S. S. E. E. S. au acreditat ideea unei înțelegeri verbale cu învinuitul P. A. Z. privind preluarea activelor societății de către acesta. În fapt, acest lucru a rămas la nivel declarativ. M. F. C. a declarat că a existat o discuție cu acționarii americani referitoare la eventuale oportunități de afaceri, situație în care, cota sa de participare la capitalul social al S. S. E. E. S. ar fi devenit „ tranzacționabil"; pentru cetățenii români ,printre care și învinuitul.

Prin urmare, administratorul societății a invocat posibilitatea că părțile sale sociale să fie preluate si de către o alta persoană, nu doar de către învinuit.

În aceste condiții, se arată în continuare de către parchet, susținerile învinuitului P. A. Z. potrivit cărora a suferit o vătămare sunt echivoce și lipsite de sens, deoarece nu exista o înțelegere certă cu privire la preluarea acțiunilor de la S. S. E. E. S..

Din declarația martorului C. V. F. rezultă că învinuitul a fost interesat de terenul care a făcut obiectul „tranzacției" cu partea vătămată, cunoscând valoarea reală a acesteia și societatea care l-a achiziționat.

În mod evident, învinuitul P. A. Z. a urmărit un interes personal patrimonial deoarece, deși „cumpărătorul" terenului a fost S. S. E. E. S., beneficiarul real al contractului a fost Clubul de F. CFR al cărui patron este susnumitul.

Din punct de vedere procedural, deși se fac referiri, în mod repetat, la „." încheiată între învinuit și partea vătămată, forma juridică a „." dintre părți excede acestei instituții juridice, care presupune, în mod obligatoriu, concesii reciproce din partea tuturor celor împrocesuați. C. J., deși parte în acțiunea în contencios administrativ, nu este implicat sub nici o formă în acordul de voință - contract de vânzare - cumpărare.

Un argument în acest sens este dat și de modalitatea în care instanța a dispus închiderea dosarului, nepronunțând o hotărâre de expedient, în baza art.271-273 C.pr.civ., ci luând act de renunțarea la drept, potrivit art. 247

C.pr.civ.

Se mai subliniază de către parchet că, pentru a crea o aparență de legalitate, învinuitul P. A. Z. i-a pretins părții vătămate încheierea unui contract de vânzare - cumpărare având ca obiect terenul mai sus menționat, prețul tranzacției fiind stabilit la suma de 250.000 de euro. Din această sumă s-au plătit doar 10.000 de euro, iar pentru diferență s-a încheiat un contract de publicitate.

Acest mod de operare a fost specific grupului infracțional condus de inculpatul M. L. A., contractele de publicitate încheiate în urma șantajului având numai rolul de a da o aparență de legalitate sumelor încasate de la părțile vătămate. E. important de reiterat faptul că, învinuitul P. A. Z. nu a deținut nici o calitate oficială la S. E. E. S.

În cazul șantajului sunt încălcate cu prioritate relațiile sociale referitoare la libertatea persoanei și anume libertatea psihică, fapta fiind în esență, o formă mai gravă a infracțiunii de amenințare. P. șantajată este constrânsă, prin violență sau amenințare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, pentru ca făptuitorul să dobândească în mod injust un folos; realizarea în viitor a acestui folos nu este obligatorie, fiind fără relevanță pentru existența infracțiunii dacă persoana vătămată a satisfăcut sau nu, ulterior, pretențiile făptuitorului.(Dec. nr.26/1997 a C.A. B., s.a. II- a pen. ,publicată în «Culegere de practică judiciară penală pe anul 1997- Curtea de A. B., cu note de V. P. », E. H. R., 1998, p.356)

Pentru a fi încălcată, în principal, libertatea morală, iar fapta să constituie infracțiunea de șantaj, este necesar să se producă victimei o stare de temere care să persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, între momentul exercitării constrângerii și momentul când, victima își redobândește libertatea morală. Constrângerea trebuie să fie exercitată prin violență sau amenințare. Violența constă în orice act prin care o forță străină acționează asupra persoanei pentru a-i înfrânge rezistența fizică.

Amenințarea, presupune efectuarea de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei temerea că, în viitor ea, soțul ei sau o rudă apropiată urmează să suporte un rău, constând în săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, având accepțiunea de la art.193 Cod penal. » (Drept penal. Partea specială, T.el Toader, E. All Beck, B., 2002 pag.116- 118) .

Din întreg probatoriul administrat în cauză, concluzionează parchetul, rezultă faptul că partea vătămată era convinsă că învinuitul, prin diverse mijloace, putea sa determine pronunțarea, unei hotărâri favorabile S. S. E. E. S.

A. convingere a fost întărită de neregulile procedurale sesizate de către acesta, prin întâmpinările depuse la dosar, dar neluate în considerare de către instanță, aspecte menționate anterior în expunerea de fapt.

Se apreciază de către parchet ,că deși ne aflăm în fața unei forme atipice de șantaj, de cele mai multe ori amenințările vizând integritatea fizică a părții vătămate, în speță, sunt întrunite toate elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

În cauză, amenințările ,credibile din perspectiva părții vătămate , au constat în inducerea unei temeri că învinuitul are pârghiile necesare pentru a bloca investițiile și pentru a provoca, pe cale de consecință, părții vătămate, pierderi de ordinul milioanelor de euro.

Ca urmare a acestei activități infracționale, învinuitul a dobândit în mod injust un teren în valoare de 400.000 de euro, pentru care a plătit efectiv suma de 10.000 de euro.

În ceea ce privește infracțiunea prev. și ped. de art. 194 alin.1 C.,

Tribunalul Cluj a reținut lipsa elementelor constitutive a infracțiunii de șantaj, apreciind că materialul probator demonstrează că asupra părții vătămate nu au fost exercitate nici un fel de amenințări din partea inculpatului care să-l fi constrâns pe D. I. - A. să cedeze terenul din fosta bază sportivă CUG, acreditându-se ideea că inculpatul a fost cel șantajat și respectiv cel prejudiciat cu sume mult superioare valorii terenului în litigiu.

A. susținere este absurdă deoarece, în fapt, deoarece din probatoriul administrat rezultă că , inculpatul a dobândit la un preț derizoriu un imobil în valoare de cel puțin 400.000 de euro, fără să se poată stabili o pierdere certă deordin patrimonial" suferită de către acesta. În altă ordine de idei, astfel cum s-a arătat anterior, inculpatul a fost de multă vreme interesat de achiziționarea terenului de fotbal din fosta bază sportivă CUG, însă nu și-a arătat disponibilitatea financiară de a-l cumpăra astfel cum au procedat reprezentanții S. B. C. S. I. E. ilogic să se admită că, de bună voie, partea vătămată a înțeles să sufere o pierdere patrimonială însemnată, fiind evident că a acționat sub imperiul constrângerii exercitate de inculpat și sub spectrul amenințării cu compromiterea unor interese financiare foarte importante legate de edificarea I. M.

Ca atare, se solicită admiterea apelului și să se dispună, în principal, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, iar în subsidiar, desființarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei de către instanța de apel și pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapse cu închisoarea cu executare în regim de detenție, a inculpatului P. A. Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C., ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că apeluldeclarat în cauză de către P. de pe lângă Î.- DIICOT - S. T. C. este nefondat.

În primul rând, se impune a se preciza că deși în cuprinsul motivelor de apel se face referire la învinuitul P. A. Z. , acesta a dobândit calitatea de inculpat prin punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea sa în judecată prin rechizitoriul din data de (...) a DIICOT -S. T. C..

În al doilea rând, se remarcă că parchetul și-a structurat motivele de apel pe două solicitări, adică, în principal :

I.trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar ,

II.condamnarea inculpatului de către instanța de apel, la pedepse cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C., cu aplic. art. 33 lit. a C. pentru care acesta a fost trimis în judecată.

I. Curtea va constata că este nefondată solicitareaprocurorului de a se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Tribunalul Cluj , pentru următoarele considerente:

1. Referitor la respingerea ca inadmisibilă a cererii de recuzare a doamnei judecător A. I. ,formulată oral de către procurorul de ședință , Curtea va reține următoarele :

La primul termen de judecată din data de 1 septembrie 2009, fixat pentru soluționarea cauzei la Tribunalul Cluj, instanța a dispus amânarea cauzei pentru data de 29 septembrie 2009, deoarece atât partea civilă D. I. , cât și inculpatul P. A. Z. au solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării și a angajării unor apărători aleși, iar din cuprinsul încheierii de ședință rezultă că președintele completului de judecată a fost judecătorul M. L..

La termenul de judecată din data de 29 septembrie 2009 reprezentantul DIICOT - procurorul A. K. - care a participat și la ședința de judecată din data de 1 septembrie 2009 ,a formulat oral o cerere de recuzarea doamnei judecător A. I., cu motivarea că aceasta este incompatibilă a soluționa cauza dedusă judecății ,întrucât a soluționat anterior plângerea împotriva măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea formulată de către inculpatul P. A. Z. și de asemenea s-a pronunțat și cu privire la propunerea de arestare preventivă privind pe ceilalți inculpați ,care fac parte din grupul infracțional ale căror fapte sunt în legătură cu prezentul dosar, aspecte ce rezultă din practicaua încheierii ședinței de judecată sus menționată.

În ședința secretă din data de 29 septembrie 2009, așa cum rezultă din încheierea de la filele 36-37 din dosarul instanței de fond , același judecător M. L.

- care la data de 1 septembrie 2009 a dispus amânarea cauzei așa cum s-a expus mai sus - a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare a președintelui completului de judecată, respectiv a doamnei judecător A. I., formulată de

DIICOT - S. T. C. ,încheiere care a fost atacată prin prezentul apel.

În motivarea acestei încheieri, în esență, s-a arătat în considerente de către judecătorul M. L. că, potrivit disp. art.50 C. precum și a disp. art.51 alin.1 C. raportat la art.23 și art. 24 C. care definesc părțile din procesul penal, este evident că procurorul în calitate de participant în procesul penal nu poate să recuze în mod legal un judecător care nu a făcut declarație de abținere, iar de lege ferenda , s-ar impune a se reglementa această ipoteză prin modificarea textului procedural ,în sensul de a permite procurorului în calitate de participant în procesul penal cu atribuții importante în realizarea actului de justiție să formuleze o astfel de cerere de recuzare, însă de lege lata, numai părțile din procesul penal respectiv inculpatul, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot recuza judecătorul.

În mod explicit procurorul - nu a indicat că incompatibilitatea judecătorului pe care a invocat-o în motivarea apelului declarat ar atrage nulitatea absolută a hotărârii pronunțate prin prisma disp. art.197 alin.2 C.,- limitându-se a invoca doar că cererea de recuzare formulată de către DIICOT - S. T. C. a fost respinsă ca inadmisibilă , iar nu ca nefondată de către magistratul din cadrul T. C., care are calitate de martor în dosar nr.(...) aflat pe rolul T. B.

Se remarcă ,că la termenul de judecată din data de 1 septembrie 2009 a făcut parte din completul de judecată judecătorul M. L. care la data de 29 septembrie 2009 a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare a doamnei judecător A. I., iar tot în data de 1 septembrie 2009 a participat la ședința de judecată, același procuror DIICOT- d-l A. K., care nu a semnalat existența vreunei incompatibilități a judecătorului M. L., raportat la calitatea de martor a acestuia în dosar nr.(...), aflat pe rolul T. B., decât la data de 29 septembrie

2009, așa cum rezultă din practicaua încheierii incompatibilitate pe care o reiterează în motivele de apel.

Oricum ,prin prisma disp. art.52 alin.51 C. este inadmisibilă recuzarea judecătorului chemat să decidă asupra recuzării ,în speță, a judecătorului M. L..

Pe de altă parte, în virtutea disp. art.50 alin.1 și 2 C. persoana incompatibilă este obligată să declare după caz președintelui instanței, procurorului care supraveghează cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior că se abține de a participa la procesul penal cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abținerii. Declarația de abținere se face deîndată ce persoana obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate.

În cazul în care - așa cum rezultă din disp. art.51 alin.1 și 2 C. - persoana incompatibilă nu a făcut declarația de abținere poate fi recuzată atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății de oricare dintre părți, de îndată ce partea a aflat despre existența cazului de incompatibilitate, iar recuzarea se formulează oral sau în scris cu arătarea pentru fiecare persoană în parte a cazului de incompatibilitate invocat și a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării, iar cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată.

Raportat la disp. art.51 alin.1 C. titularii unei cereri de recuzare sunt doar părțile adică - inculpatul, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente ,care sunt indicați în calitate de părți într-un proces penal român, de disp. art.23, art.24 C. din Secțiunea III intitulată „Părțile în procesul penal ";din cuprinsul Codului de procedură penală.

per a contrario, procurorul care nu este parte în procesul penal nu are abilitatea procesuală pentru a formula o cerere de recuzare, acesta fiind doar un participant în cadrul procesului penal, fiind un subiect oficial judiciar, context în care, în concordanță cu dispozițiile procesual penale actuale judecătorul M. L. ,în mod corect a respins cererea de recuzare a doamnei judecător A. I. ca inadmisibilă.

A. era soluția corectă și în ipoteza în care oricare dintre judecătorii Secției penale ai T. C. ar fi fost investiți cu soluționarea unei asemenea cereri de recuzare a unui judecător formulată de către procuror și nu de către părți.

Inadmisibilitatea ca și sancțiune inevitabilă este incidentă ori de câte ori o manifestare procedurală este privată de o bază legală, nefiind permis față de principiul legalității în procesul penal să se acorde eficiență procedurală unei manifestări pe care legea nu a prevăzut-o și ca atare nu este compatibilă cu sensul acestui proces.

A., sub acest aspect ,motivul invocat de către parchet nu este fondat.

2. Referitor la solicitarea procurorului de conexare aprezentei cauze, ( dosar nr. (...)) cu dosarul penal nr.(...) al T. B., Curtea va reține următoarele:

Prin O. din data de 15 ianuarie 2007 a procurorilor D. D. și M. H. de la

DIICOT - S. C. ( filele 7,8,9 dos. 6D/P/2007, vol.I). adoptată în dosarul nr.

403D/P /2006 s-a dispus în conformitate cu art.38 rap. la art.45 C. disjungerea cauzei față de inculpații M. L. A., M. A., V. D. A., C. A. E., O. I., G. A. și P. C. - D. și învinuita M. M. A. pentru săvârșirea altor acte materiale ale infracțiunii de șantaj calificat în formă continuată prev. și prev. de art.194 alin.1 și 2 C. cu aplicarea art.41 alin.2 C. și a infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.a,b, c din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 C., față de învinuiții A. A. și O. M. S. pentru săvărșirea altor alte acte materiale ale infracțiunii de șantaj calificat în formă continuată prev- și ped. de art.194 alin.1,2

C. cu aplicarea art.41 alin.2 C., față de învinuitul D. D. L. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. și ped. de art.260 alin.1 C. și față de alte persoane până la acea dată neidentificate pentru săvârșirea infracțiunii de aderare, respectiv sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și șantaj calificat în formă continuată prev. șiped. de art.194 alin.1 și 2 C. aplicarea art.41 alin.2 C. și spălare de bani prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.a,b,c din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 C., cauza astfel disjunsă fiind înregistrată sub nr. 12D/P/2007 la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT S. C..( filele 1,2 dos. 6D/P/2007, vol.I).

În cuprinsul acestei ordonanțe, s-a arătat de către cei doi pocurori că, deoarece nu au fost finalizate constatările tehnico-științifice în vederea cuantificării sumelor de bani ce fac obiectul infracțiunii de spălare de bani , numitul D. D. fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, iar grupul infracțional cunoscut sub numele „. G. a fost sprijinit și de alte persoane, până la acea dată a adoptării ordonanței, rămase neidentificate și de asemenea, inculpații au fost instigați în vederea comiterii unor acte materiale de șantaj, iar alte persoane au înlesnit și au ajutat inculpații la comiterea acestor fapte, au fost depuse mai multe plângeri prin care s-a solicitat cercetarea inculpaților și a învinuiților pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, însă nu a fost posibilă nici audierea persoanelor vătămate, nici administrarea altor probe, astfel că efectuarea urmăririi penale raportat la aceste considerente exprese ar împiedica soluționarea într-un termen rezonabil a cauzei în condițiile în care, pentru celelalte fapte urmărirea penală este completă și un număr de șase persoane sunt cercetate în stare de arest preventiv, pentru o mai bună înfăptuire a justiției și asigurarea respectării drepturilor persoanei cercetate,se impune disjungerea cauzei așa cum s-a menționat mai sus.

Prin rechizitoriul din data de 19 ianuarie 2007 întocmit de procurorii D.

D. și M. H. de la DIICOT - S. T. C. în dosar nr. 403D/P /2007 , ( filele 160 -

237- dosar instanță de fond) prin care au fost trimiși în judecată M. liviu și alți inculpați, s-a dispus disjungerea cauzei pentru completarea probatoriului față de învinuita M. M. A. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și șantaj calificat în formă continuată prev. și ped. de art.194 alin.1 și

2 C. aplicarea art.41 alin.2 C., cauza fiind înregistrată sub nr.21D/P/2007 la

DIICOT- S. C.. ( filele 9,10 - vol.XII dos. 6D/P/2007).

Prin O. din data de 23 ianuarie 2007 din dosarul nr. 12D/P/2007 a procurorilor D. D. și M. H. de la DIICOT S. C., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei înregistrată sub nr. 12D/P/2007 , în favoarea DIICOT - S. T. C., cu motivarea că, din probele administrate rezultă că marea pondere a activității grupului infracțional s-a desfășurat în circumscripția C. de A. C. ,unde s-au produs și rezultatele infracțiunilor, majoritatea activităților de urmărire penală urmează să se desfășoare în această arie teritorială, astfel că pentru o mai bună îndeplinire a actului de justiție și în vederea soluționării cu celeritate a cauzei ,se impune declinarea dosarului la S. T. C. având în vedere și modificările prev. de art.12 din Legea nr.508/2004 și disp. art.45 alin.1 C. rap. la art.42 C.( filele 1, 2 și 3,4 din dos. 6D/P/2007 vol.I).

Prin O. din data de 23 ianuarie 2007 a procurorilor D. D. și H. M. de la DIICOT- S. C. din dosarul nr. 21D/P/2007, în baza art.45 alin.1 rap. la art. 45 alin.1 rap. la art. 42, și art.34 lit. d) C. s-a dispus reunirea cauzei înregistrată sub nr. de dosar 2. la dosar nr.12/D/P/2007.(filele 9,10 dos. 6D/P/2007 vol.I).

La fila 1 din dosarul nr. 6D/P/2007 (vol.I, dos. urm.pen.) , pe O. din data de 23 ianuarie 2007 din dosarul nr. 12D/P/2007, există consemnată rezoluția din data de (...) a procurorului șef de la acea dată , în sensul că se va înregistra dosar penal , precum și ștampila de înregistrare a dos. nr.

6D/P/2007 la DIICOT - S. T. C., fiind desemnați pentru efectuarea urmăririi penale cei doi procurori ,D. D. și M. H., context în care s-ar fi produs disjungerea de care se prevalează parchetul , respectiv din dosar nr. 403D/P

/2007, în dosar nr. 12/D/P/2007, care în urma înregistrării ca rezultat al rezoluției procurorului șef la acea dată, a fost înregistrat sub nr. 6D/P/2007 de către DIICOT - S. T. C.

Prin O. din data de 5 februarie 2007 a procurorilor D. D. și M. H. de la

DIICOT- S. T. C., (filele 10-11 dos. 6D/P/2007 vol.I) în dosar nr.6/D/P/2007 s- a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de numitul P. A. Z. pentru săvărșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003și a infr. de șantaj calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.194 alin.2 C. cu aplic. art.41 alin.2 C., reținându-se că din materialul de urmărire penală rezultă probe și indicii temeinice că, grupul infracțional constituit din inculpații M. L. A., M. A., V. D. A., C. A. E., O. I., G. A. și P. C. - D. și învinuita M. M. A. a fost sprijinit de către P. A. Z., material, prin finanțarea grupului și punerea la dispoziție a spațiului și a dotărilor necesare desfășurării activității ziarului

„Gazata de C. și de asemenea, acesta a folosit publicațiile „. G. în interesul său sau al societăților sale, orchestrând șantajul exercitat de către inculpați pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități , să renunțe la participarea la licitații , sau să încheie contracte în scopul de a obține foloase în mod ilicit.( filele 10,11din dos.6D/P/2007 , vol .I)

Prin O. din data de 5 februarie 2008 a procurorului șef M. H. de la DIICOT- S. T. C., (filele 187-192 dos. 6D/P/2007 vol.II) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului D. D. L. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. și ped. de art.260 alin.1 C. Totodată în baza art. 38 C. rap. la art.45 alin.1 C.p s-a dispus și disjungerea cauzei față de M. L. A., P. C.

-D., M. A., V. D. A., C. A. E., G. A. și M. M. A. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și a infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.a,b,c din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 C.

De asemenea, prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei față de P. A. Z. pentru săvărșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 și a infr. de șantaj calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.194 alin. 1, 2 C. cu aplic. art.41 alin.2

C.,uz de fals în formă continuată ( sub forma participației improprii fără vinovăție

), art. 31 alin. 2 C. rap. la art. 291 C. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 25 C. la art.290 C. aplic. art. 41 alin.2 C.

Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și față de alte persoane neidentificate sau care, la acel moment aveau calitatea de făptuitori, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare, respectiv de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003, a infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.a,b,c din Legeanr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 C. și a infr. de șantaj calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.194 alin. 1 și 2 C.

Prin O. din data de 20 iulie 2009 a procurorului șef M. H. de la DIICOT-

S. T. C., (filele 194-195 dos. 6D/P/2007 vol.II) s-a dispus schimbarea încadrării juridice față de învinuitul P. A. Z. , din infracțiunea de șantaj calificat în formă continuată , prev. și ped. de art 194 alin. 1,2 C. în infracțiunea de șantaj prev. și ped. de art. 194 alin.1 C., reținându-se în esență că din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că ,învinuitul a exercitat în mod direct amenințări și a obținut un folos material injust numai de la partea vătămată I. D. și deși au existat mai multe acte materiale, acestea se circumscriu formei de bază a infracțiunii de șantaj, iar pe de altă parte, latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat numai prin amenințări.

Prin O. din data de 23 iulie 2009 a procurorului șef M. H. de la DIICOT-

S. T. C., (filele 196-198 dos. 6D/P/2007 vol.II) s-a dispus disjungerea cauzei față de numitul P. A. Z., S. K. și alte persoane din cercul de suspecți, în vederea completării cecetărilor cu privire la infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.b)din Legea nr.656/2002, instigare la mărturie mincinoasă, faptă prev. și ped. de art. 25 C. rap. la art. 260 C. și favorizarea infractorului , faptă prev. și ped. de art. 264 C.

Ca atare, în faza de urmărire penală au fost operate mai multe disjungeri succesive precum și o reunire a cauzelor ,în acest din urmă caz, a dosarului cu nr. 21 D/P/2007 la dosarul nr. 12 D /P/ 2007 care a fost înregistrat ca și dosar separat sub nr. 6 D /P/2007 , tocmai pentru a se asigura, așa cum s-a menționat de către procurori, buna administrare a justiției și a nu se depăși durata rezonabilă a unui proces penal.

La termenul de judecată din data de 14 decembrie 2009, procurorul de ședință a solicitat trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila pentru a se lua în discuție conexarea prezentei cauze, la dosarul nr.(...) al acelei instanțe la care s-a strămutat cauza în care sunt inculpați L. M. ș.a. motivându-și solicitarea că trimiterea cauzei se impune pentru o bună administrare a justiției, pentru judecarea acestor două dosare împreună, respectiv conexarea lor, condițiile fiind legal întrunite.( filele 140-141 dosar instanță fond).

La termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2010, procurorul de ședință a reiterat aceeași solicitare în scris, motivând că este incident cazul de indivizibilitate prev. de art. 33 lit.a C. față de inculpatul P. A. Z.

,susținându-se că acesta ar fi participat la săvârșirea uneia și aceleiași infracțiuni pentru comiterea căreia s-a dispus anterior trimiterea în judecată a altor inculpați, din motive obiective urmărirea penală fiind efectuată separat față de aceste persoane, iar în prezent, ambele cauze se află în același stadiu de judecată al cercetării judecătorești, la două instanțe de fond diferite, prima instanță sesizată fiind Tribunalul Brăila având în vedere și disp. art.36 alin.1

C. rap. la art.35 alin.1 C.( filele 238-241 dosar instanță fond).

La acel termen de judecată, instanța de fond a hotărât că se va pronunța la termenul din data de 22 februarie 2010, deoarece procurorul a depus mai multe acte urmând a fi studiate de către instanță.

La termenul de judecată din data de 22 februarie 2010, instanța de fond a respins această solicitare a parchetului ca inadmisibilă, cu motivarea că este contrară disp. art.35 și art.33 lit.a C., neexistând o situație premisă pentru camai multe instanțe competente potrivit legii să judece diferite infracțiuni în cauzele a căror reunire se cere și de asemenea că ,nu sunt întrunite cerințele art.33 alin.1 lit.a C., pentru că, pe rolul T. C. respectiv a T. B. sunt infracțiuni distincte, cu conținut diferit, neavând aceleași părți, conținut și obiect ( filele 295

- 296 dosar instanță fond).

Prin prorogarea de competență se înțelege extinderea competenței normale a organelor judiciare asupra unor cauze care, în mod firesc revin altor organe judiciare, potrivit legii „ ratione materiae "; sau „ratione loci ";.

P. art.33 alin.1 lit.a C. există indivizibilitate când la săvârșirea unei infracțiuni au participat mai multe persoane.

P. art.35 alin.1 C., în caz de indivizibilitate sau conexitate, dacă competența în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte aparține potrivit legii mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă competența după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.

P. art.36 alin.1 C. reunirea cauzelor se hotărăște de instanța căreia îi revine competența de judecată potrivit disp. art.35 C.

P. art.37 alin.1 și 2 C. în cazurile de indivizibilitate prev. în art.33 lit.a și b

C. precum și în cele de conexitate , cauzele sunt reunite dacă ele se află în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere de către instanța de apel sau după casarea cu trimitere de către instanța de recurs, iar cauzele se reunesc și la instanțele de apel precum și la cele de recurs de același grad, dacă se află în același stadiu de judecată.

Conexarea -reglementată de disp. art.34 C.- este cazul de prorogare de competență prevăzut de lege în situația existenței unei legături între două sau mai multe infracțiuni care relevă necesitatea reunirii lor, în cadrul aceluiași proces penal pentru a fi urmărite sau judecată împreună.

Indivizibilitatea -reglementată de disp.art.33 C.- este cazul de prorogare de competență prevăzut de lege în situația existenței unei legături între două sau mai multe cauze penale, sau judecarea întregului complex faptic și de persoane de către același organ judiciar.

Mecanismul de stabilire a competenței în situația reunirii cauzelor pe motiv de conexitate în faza de judecată( care ar fi incidentă în optica procurorului în speță ) este următorul : reunirea se dispune de instanța căreia îi revine competența de a judeca toate faptele și pe toți inculpații , respectiv instanța mai întâi sesizată , dacă toate instanțele în fața cărora se află cauze conexe sunt egale în grad și de aceeași natură, va opera astfel o prorogare de competență în favoarea instanței mai întâi sesizate, iar mecanismul de stabilire a competenței în situația reunirii cauzelor pe motiv de indivizibilitate este similar cu cel de la conexitate.

Reunirea a două sau mai multe cauze penale conexe este facultativă și se dispune din oficiu, ori la cererea părților sau a procurorului , de către instanța în favoarea căreia operează prorogarea de competență.

Se remarcă, că procurorul a solicitat trimiterea cauzei la Tribunalul

Brăila spre conexare la al șaselea termen de judecată după administrarea probațiunii, motivând că există cazul de indivizibilitate prev. de art.33 lit. a) C.p-, în sensul că la săvârșirea unei infracțiuni au participat în calitate de coautori,instigatori sau complici mai multe persoane( participația penală ), deși o bună administrare a justiției implică în ipoteza unei conexități ,ca instanța care dispune reunirea cauzelor să aprecieze și cu privire la administrarea probelor ce vizează toate cauzele reunite.

Instanța de fond -Tribunalul Cluj s-a pronunțat asupra acestei solicitări doar după două termene de judecată, motivat și de necesitatea studierii actelor depuse de către procurorul de ședință și nu după mai multe amânări de pronunțare, așa cum se susține de către parchet , și în mod pertinent a respins solicitarea procurorului .

P. art. 32, 35, 36, 37 C. prorogarea competenței în caz de conexitate este guvernată de următoarele reguli:

 cauzele penale să fie cunoscute

 să se fi pus în mișcare acțiunea penală în aceeași perioadă sau în același timp , astfel să poată face obiectul unei cauze aflate în aceeași fază și etapă procesuală

 cauzele să se afle în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere de către instanța de apel sau după casarea cu trimitere de către instanța de recurs

 cauzele să se afle în apel sau în recurs în fața unor instanțe de apel sau recurs de același grad ori în același stadiu de judecată Deci ,prorogarea este posibilă numai atunci când faptele între care există legături de conexitate ce impun reunirea, pot fi întrunite în fața aceluiași organ judiciar .

 determinarea organului judiciar competent de a judeca cauzele reunite ,se face după două criterii și anume gradul organelor judiciare și natura organelor judiciare în fața cărora se află cauzele penale.

În primul rând, se impune a se sublinia faptul că, acțiunea penală față de inculpatul P. A. Z. a fost pusă în mișcare concomitent cu trimiterea sa în judecată , prin rechizitoriul din data de (...) a DIICOT -S. T. C., la un interval de circa 2 ani și 5 luni , după ce au fost trimiși în judecată inculpații din dosarul nr. 403 D/P/2006, prin rechizitoriul din data de 19 ianuarie 2007 întocmit de procurorii DIICOT - S. T. C. .

În al doilea rând , dosarul nr. nr.(...) al T. B. s-a format ca și efect al strămutării - care constituie remediul procesual prin intermediul căruia o anumită cauză penală este luată din competența unei instanțe și dată spre rezolvare unei alte instanțe de același grad și aceeași natură în vederea garantării imparțialității întregii instanțe- conform Încheierii penale nr.

1242/(...) a Î., în dosar nr. (...), cerere care a fost formulată de către M. L. ( fila

239 dosar instanță de fond ), strămutare care deci, a survenit anterior trimiterii în judecată a inculpatului P. A. Z. .

Tribunalul Brăila a devenit o instanță competentă prin investirea acesteia prin prorogarea judiciară , atribuită de către I. prin hotărârea de strămutare , competența teritorială normală fiind substituită cu una delegată, și din moment ce dispozițiile art. 35 alin.1 C. fac referire la existența mai multor instanțe competente potrivit legii, evident că Tribunalul Brăila nu este o instanță competentă potrivit legii într-o accepțiune strictă conform dispozițiilor procesuale legale actuale, ci a fost investită așa cum s-amenționat, ca urmare a unei hotărâri judecătorești, iar unica instanță competentă pentru soluționarea prezentei cauze, în primă instanță, a fost Tribunalul Cluj, astfel că solicitarea procurorului , în mod corect a fost respinsă de către instanța de fond.

Dosarul fiind deja pe rolul instanței de apel ,evident că nu subzistă nici condiția esențială ca respectivele cauze să se afle în fața primei instanțe de judecată, de același grad, iar sintagma din cuprinsul art. 379 pct.2 lit. b) C.în sensul că, cauzele sunt reunite dacă ele se află în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere de către instanța de apel sau după casarea cu trimitere de către instanța de recurs, se referă la alte situații .

În acest moment procesual este inoportună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a „impune"; acestei instanțe trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila pentru conexarea dosarelor deoarece, pe de o parte nu sunt întrunite condițiile legale în acest sens raportat la cele expuse mai sus, iar pe de altă parte :

 La Tribunalul Cluj s-a pus deja în discuția părților această solicitarecare a fost respinsă motivat ,așa cum s-a arătat mai sus.

 Instanța de apel nu poate „impune"; T. C. să repună în discuția părților solicitarea procurorului, să o încuviințeze automat și să trimită dosarul la Tribunalul Brăila, în absența unei prevederi legale exprese în acest sens, fiind o facultate a instanței, așa cum s-a menționat.

 De la începerea urmăririi penale față de inculpatul P. A. Z. în data de (...), până la data soluționării prezentului apel au trecut 4 ani și 1 lună de zile, evident eludându-se atât disp. art.6 par.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care impune judecarea în mod echitabil , în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei , cât și a disp. art. 21 alin.3 din Constituția R. și art.10 din Legea 304/2004, care prevăd ca toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil .

CEDO prin hotărârile adoptate( CEDO -1995 Allenet de R. c/a F. , 1997 P. nr.2 c/a G. , 1999 H. c/a P., 2002 D. c/a M. B., 2005 T. c/a R. ) a reliefat că durata rezonabilă a procedurii penale se apreciază în fiecare cauză în parte,în funcție de circumstanțele sale, după următoarele criterii :complexitatea cauzei în fapt și în drept, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru părți a obiectului procedurii.

Se remarcă ,că de la începerea urmăririi penale față de inculpatul P. A.

Z. din data de (...) până la data sesizării instanței de fond , respectiv (...), deși în cauză au fost efectuate cercetări față de un singur inculpat și s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru două infracțiuni concurente , a trecut un interval de timp de circa 2 ani și 5 luni, ulterior instanța de fond, cât și cea de apel procedând la efectuarea cercetării judecătorești și administrarea probelor,într-un interval de circa 2 ani. A. , o trimitere a cauzei pentru a se dispune conexarea la un dosar care se află în curs de soluționare în primă instanță la Tribunalul Brăila , și vizează mai mulți inculpați , trimiși în judecată pentru comiterea mai multor infracțiuni , este o încălcare flagrantă a disp. art.6 din CEDO, cu atât mai mult cu cât, nu există un fundament legal în acest sens.

Pe de altă parte, un proces penal declanșat împotriva unei persoane , în speță împotriva inculpatului , implică un disconfort psihic, concretizat prin starea de incertitudine pe care o creează în ceea ce privește situația sa personală și concomitent și o alterare a imaginii sale în atât mediul privat , dar și în cel public, astfel că finalizarea cât mai rapidă a procedurii nu poate decât să diminueze astfel de consecințe.

 Nu se poate face abstracție nici de faptul că a fost epuizată dejaprobațiunea, inclusiv cea menționată în rechizitoriu, astfel că o trimitere spre rejudecare ar echivala cu o formalitate procesuală forțată, excesivă, care ar conduce ,așa cum s-a menționat mai sus, la încălcarea dreptului la un proces echitabil , cu atât mai mult cu cât nu sunt îndeplinite condițiile legale în acest sens.

 Art. 379 pct.2 lit.b C. care reglementează soluțiile ce pot fi pronunțate în apel, respectiv cele de trimitere spre rejudecare, sunt prevăzute expres și limitativ și nu include ipoteza solicitată de către procuror, adică:

 când judecata în primă instanță a avut loc în lipsa unei părținelegal citate

 când judecata în primă instanță a avut loc în lipsa unei părți care deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța de această imposibilitate

 când există vreunul din cazurile de nulitate prev.de art. 197alin.2 C.

Ca atare, raportat la cele expuse mai sus, nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul

Cluj pentru trimiterea dosarului la Tribunalul Brăila în vederea conexării și deci, nici sub acest aspect apelul parchetului nu este fondat.

3. În cuprinsul motivelor de apel se critică și poziția adoptată de către instanța de fond ,în sensul că nu a depus diligențe pentru soluționarea legală a laturii civile a cauzei.

În prealabil, este de menționat faptul că urmărirea penală împotriva inculpatului a început la data de 5 februarie 2007, iar trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriu s-a realizat la data de 29 iulie 2009, deci, după circa

2 ani și 5 luni, interval de timp în care procurorii de caz nu au procedat la identificarea „ părții civile și a părții responsabilă civilmente";în cauză, deoarece evident, atât S. B. C. S. precum și S. S. E. E. S. nu au aceste calități procesuale.

La termenul de judecată din data de 12 octombrie 2009, ( fila 49 dosar instanță de fond ) procurorul de ședință a formulat o cerere „pentru întregirea cadrului procesual";,raportat la obiectul cauzei deduse judecății, pentru efectuarea unei adrese către S. B. C. S. în vederea comunicării poziției acestei societăți, precum și dacă aceasta se constituie sau nu parte civilă în cauză, iar raportat la art.170 C. instanța putând dispune și din oficiu restabilirea situației anterioare , și introducerea în cauză a societății în beneficiul căreia a fost obținut folosul injust, respectiv S. S. E. E. S.

În mod pertinent, instanța de fond a respins cererile, cu motivarea că infracțiunile pentru care inculpatul este trimis în judecată sunt infracțiuni de pericol și nu de rezultat ,și chiar dacă există indicii că cele două societăți comerciale au fost implicate cu posibile daune materiale, nu au nici un raport de cauzalitate cu infracțiunea de șantaj reținută în sarcina inculpatului.

S. B. C. S. cu sediul în I. - reprezentată de G. F. C. , așa cum rezultă din conținutul contractului de vânzare -. autentificat sub nr. 782/2006 la data de (...), - a devenit proprietara inclusiv a bazei sportive situate în municipiul C.

-. , zona „ Între Lacuri";, strada T. F. compusă din teren în suprafață totală de 24.900 mp, în urma achiziționării , de la S. C. S. C. -. reprezentată legal de Lichidator S. E. S. A. reprezentată prin administrator L. O. I. . ( filele 21-24 din dosar 6D/P/2007) , iar suprafața de 13.947 mp din această bază sportivă , ulterior a înstrăinat-o către S. S. E. E. S., așa cum rezultă din contractul de vânzare -. încheiat în formă autentică la data de (...) (filele 48-51 dos.nr.6D/P/2007 ).

De asemenea, trebuie precizat faptul că S. B. C. S. cu sediul în I. , titulara inițială a dreptului de proprietate, nu a depus plângere penală împotriva inculpatului, numai partea vătămată D. I., care la data de (...) și la data de (...)( filele12-17 din dosar 6D/P/2007 ) fiind audiată în cursul urmăririi penale, a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor care au participat la comiterea infracțiunii de șantaj exercitată împotriva sa, fără să îl nominalizeze în mod expres pe inculpat, și s-a constituit parte civilă în fața instanței de fond (filele 31, 32, dos. instanță de fond ) cu suma de 100.000 de euro daune morale , iar cu ocazia audierii acesteia în apel și-a menținut această poziție procesuală ( fila 311 dosar instanță de apel ).

Nici chiar partea civilă D. I. A., în faza de urmărire penală și nici ulterior în fața instanței de judecată, nu a considerat că ar fi oportună introducerea în cauză a acelor două societăți comerciale menționate, adică S. B. C. S. precum și S. S. E. E. S. în calitate de parte civilă ,respectiv partea responsabilă civilmente.

Între S. B. C. S. cu sediul în I. reprezentată de administrator I. G. și S. I. M. C. S. de -partea civilă D. I. A. în calitate de administrator a fost încheiat contractul de antrepriză cu nr. 2. , împrejurare confirmată atât de actele de la dosar (filele 18-20,vol.I,din,dos.nr.6D/P/2007, precum și din declarația părții civile (fila 13,vol.I,dos.6D/P/2007 , fila 313 din dos.inst.de apel) .

Contractul de antrepriză implică ca , în mod uzual ca una dintre părți numită antreprenor se obligă să execute pe riscul său o anumită lucrare pentru cealaltă parte ,numită client în schimbul unui preț.

Ca atare, în virtutea relațiilor contractuale de antrepriză nu s-a transferat implicit și dreptul de proprietate asupra bazei sportive situate în municipiul C. -., zona „Între Lacuri";, strada T. f.n.,compusă din teren în suprafață totală de 24.900 mp, de la S. B. C. S. .cu sediul în I. la S. I. M. C. S. , iar din actele dosarului nu rezultă că partea civilă I. D. ar avea calitatea de asociat, acționar sau administrator al S. B. S. și nici că ar fi depus plângere penală în calitate de reprezentant al acestei societăți.

Chiar și în cuprinsul Protocolului de colaborare încheiat la data de (...), între aceste două societăți se menționează în mod expres că S. B. C. S.R..L este titulara dreptului de proprietate asupra bazei sportive situate în municipiul C. -., zona „Între Lacuri";, strada T. F. compusă din teren în suprafață totală de 24.900 mp, în urma achiziționării , de la S. C. S. (filele 18-20, vol. I,dos

6D/P/2007 ),aspect care rezultă de altfel și din cuprinsul înscrisului autentificat la notar public, intitulat „Tranzacție";, intervenită la data de (...) între S. S. E. E. S. reprezentată de către administrator O. C., , S. I. G. S. reprezentată de către președinte D. I. -A., S. I. M. C. S. reprezentată de cătreadministrator D. I. -A., și S. B. S. I., reprezentată prin I. G. prin mandatar cu procură autentificată la notar public, G. F. C., această din urmă societate fiind titulara dreptului de proprietate asupra bazei sportive (filele 58-59, vol.I. , dos. 6 D /P/2007) .

Și din cuprinsul contractului de vânzare -. autentificat la notar public, încheiat la data de (...), rezultă că S. B. S. I., reprezentată prin I. G. prin mandatar -cu procură autentificată la notar public- G. F. C., în calitate de vânzătoare, a vândut dreptul de proprietate asupra bazei sportive, respectiv teren în suprafață de 13.947 mp și construcții situate în municipiul C. -., zona

„Între Lacuri";, strada T. F.N, către S. S. E. E. S. reprezentată de către administrator O. C. ,în calitate de cumpărătoare. ( filele 48-51 , vol. I , dos. 6 D

/P/2007).

În acest context, solicitarea procurorului excede cadrului legal procesual .

P. art.221 C. organul de urmărire penală- în speță DIICOT - S. T. C.- este sesizat prin plângere sau denunț, ori se sesizează din oficiu, când află pe orice altă cale că s-a săvârșit o infracțiune, iar în cazul în care organul de urmărire penală se sesizează din oficiu încheie un proces verbal în acest sens.

P. art.224 alin.1 C. plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau o persoană juridică referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.

În absența unei plângeri sau denunț care trebuie adresată organului de urmărire penală și prin prisma disp. art.201 și art.202 C., este evident că, introducerea în cauză în orice fază de judecată, în speță, în primă instanță sau în apel, cum s-a solicitat de către procuror a unei părți vătămate sau civile , care nu are formulată plângere penală și în absența vreunui denunț sau proces - verbal de sesizare din oficiu, este inadmisibilă.

Pe de altă parte,conform art. 24 alin.1 și 2 C. persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială , dacă participă în procesul penal se numește parte vătămată , iar dacă exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal se numește parte civilă.

Paguba trebuie să fie deci, urmarea directă a infracțiunii , fără a se interpune un alt raport juridic, astfel că în speță , prezumata vătămare adusă S. S., trebuia să fie consecința violențelor sau amenințărilor inculpatului , adică consecința acțiunilor incriminate de lege , fără ca între acțiunea pretinsă de lege și vătămarea prezumată să se interpună un alt raport juridic.

P. art. 15 alin. 2 C. constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare

Instanța de judecată nu se poate substitui organului de urmărire penală pentru a solicita S. B. C. S. ce poziție procesuală adoptă, respectiv dacă formulează plângere penală și dacă are pretenții civile în cauză și în nici un caz după citire actului de sesizare , care este rechizitoriul.

Mai mult, chiar dacă potrivit art. 18 alin.1 C. procurorul poate susține în fața instanței acțiunea civilă pornită de persoana vătămată , această dispoziție nu are incidență în lipsa plângerii penale a S. B. C. S. I.,( sau a unei alte modalități de sesizare a organului de urmărire penală, însă care nuexistă în prezenta cauză ) și nici nu ne aflăm în prezența vreunui caz de exercitare a acțiunii civile din oficiu reglementat de art.18 alin.2 C.

T. subliniat și faptul că, subiect pasiv al infracțiunii de șantaj poate fi doar o persoană fizică, și nu una juridică, având în vedere că această infracțiune a fost incriminată ca infracțiune contra libertății persoanei în

Capitolul II din Cod penal , și nu ca infracțiune patrimonială.

Infracțiunea de șantaj, ca și infracțiunea de amenințare ,are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la libertatea morală a persoanei fizice , astfel că libertatea morală neputând fi un atribut și al persoanei juridice, aceasta din urmă nu poate fi titular al unei acțiuni civile ce ar decurge dintr-o faptă îndreptată strict împotriva unei persoanei fizice.

Ori, din probele administrate nu rezultă ca inculpatul să fi exercitat vreo acțiune de amenințare directă sau indirectă, împotriva reprezentanților S. B. S. în calitate de persoane fizice , pe care nici nu îi cunoștea de altfel, pentru a-i determina să înstrăineze în favoarea S. S. E. E. S. terenul sportiv menționat mai sus.

În concluzie, procurorul chiar în absența promovării căii de atac a apelului de către partea civilă D. I. A., nu poate susține acțiunea civilă nici măcar cu privire la daunele morale pretinse de aceasta, deoarece cât privește caracterul prejudiciului material sau moral, nu are nici o relevanță atâta timp cât prejudiciul este evaluabil în bani , iar disp. art. 998 cod civil -baza legală a desbăgubirii părților vătămate nu face distincție în raport cu acest caracter, iar a raționa altfel înseamnă a distinge acolo unde legea nu distinge, ceea ce ar reprezenta o încălcare a unui principiu de interpretare a legii, și în acest context nici solicitarea procurorului de a se confisca suma de 400.000. de euro de la inculpat, nu este fondată .

Adică, atât timp cât există în cauză o constituire de parte civilă, chiar numai în ceea ce privește daunele morale, procurorul nu se poate substitui acelei părți civile și să susțină acțiunea civilă și cu privire la daunele materiale pentru care acea parte civilă nu a formulat pretenții și în consecință să solicite confiscarea acelor sume de bani în baza art.118 lit. e) C., în absența, în cadrul aceluiași proces penal a unei alte persoane vătămate căreia i s-ar fi cauzat un prejudiciu (moral sau material ), prin comiterea aceleiași infracțiuni, (în speță de șantaj), de către același inculpat, (adică P. A. Z.), și care nu s-a constituit parte civilă cu acea sumă de bani, în speță cu suma de 400.000 de euro, ce ar reprezenta daune materiale.

De altfel, procurorul de ședință ,în fața instanței de apel, când a solicitat în subsidiar condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni reținute în rechizitoriu , nu a mai solicitat și obligarea inculpatului la plata daunelor morale în favoarea părții civile , apreciind că latura civilă a cauzei ar trebui susținută de către partea civilă , însă totuși a solicitat confiscarea sumei de

400.000 de euro de la inculpat. ( fila 7 din încheierea de amânare a pronunțării din data de (...) dosar instanță de apel) .

P. art. 24 alin. ultim C. persoana chemată în procesul penal să răspundă , potrivit legii civile , pentru fapta provocată prin fapta învinuitului sau inculpatului se numește parte responsabilă civilmente.

Stabilirea unei asemenea răspunderi civile are la bază preexistența anumitor relații între învinuit sau inculpat și persoana chemată să răspundăcivil, pentru paguba produsă prin infracțiune , fie în baza Codului Civil, fie în baza unor legi speciale.

În cadrul S. S. E. E. S.,. așa cum rezultă din declarațiile martorilor O. C.

( fila 72 dos. instanță de fond ), C. V. F., ( fila 293- 294 dos. instanță de fond), F.

Z. -Laszlo ( filele 318-320 dos. instanță de fond ), B. C. -E. ( filele 349-351 dos. instanță de fond) , F. C. D., ( fila 357 dos. instanță de fond ), V. F. ( fila 358 dos. instanță de fond), inclusiv din declarațiile inculpatului ( fila 45 dos. instanță de fond și fila 319-326 dosar instanță de apel ), dar nu în ultimul rând și din rechizitoriul parchetului ( fila 20 din rechizitoriu), inculpatul P. A. Z. ,nu avea nici o calitate oficială, nici un raport legal concretizat într- o formă scrisă cu această societate, existau doar înțelegeri verbale, care evident că nu conferă calități și atribuții oficiale pentru derularea unor raporturi civile și comerciale, astfel că, nu sunt întrunite condițiile pentru antrenarea calității de parte responsabilă civilmente a acestei societăți.

P. art.16 C. introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente, poate avea loc la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată și aceasta poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță luând procedura din stadiul în care se afla în momentul intervenției.

Din moment ce, până la citirea actului de sesizare S. S. E. E. S. nu a fost introdusă în prezenta cauză ,ulterior până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, este o opțiune a acesteia de a interveni în procesul penal, însă aceasta nu și-a manifestat nici un moment voința de a participa în procesul penal pentru că nu are această calitate procesuală de parte responsabilă civilmente.

Pe de altă parte disp. art.379 pct.2 lit.b C. preved că desființarea sentinței primei instanțe și dispunerea rejudecării de către instanță a cărei hotărâre a fost desființată este posibilă doar în cazurile expres și limitativ prevăzute( adică , când judecata în primă instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate, când judecata în primă instanță a avut loc în lipsa unei părți care deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța de această imposibilitate sau când există vreunul din cazurile de nulitate prev.de art. 197 alin.2 C.).

Ca atare, trimiterea spre rejudecare a cauzei de către instanța de apel la instanța de fond pentru introducerea unor părți noi în procesul penal , care nu figurează ca și părți în cursul urmăririi penale, mai mult nici măcar nu a fost depusă vreo plângere , nu există un denunț sau o sesizare din oficiu, - nu se circumscrie nici unuia dintre cazurile în care se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Având în vedere poziția celor două societăți comerciale , care nu au nici o calitate procesuală și nici nu și-au manifestat voința de a participa în procesul penal, până la momentele procesuale reglementate de lege, nici problema restabilirii situației anterioare cu privire la terenul în litigiu care formează obiectul material al infracțiunii de șantaj în accepțiunea parchetului , nu poate fi valorificată.

Incidența pricipiului restabilirii situației anterioare,( restitutio in integrum) presupune în mod imperativ o manifestare de voință expresă apărții vătămate, iar în speță unica parte vătămată care s-a constituit parte civilă este D. I. A. și nu a formulat o asemenea solicitare.

În stadiul procesual al apelului nu s-a impus nici citarea celor două societăți comerciale adică, S. B. C. S. și S. S. E. E. S., tocmai pentru că nici una dintre acestea nu au nici o calitate procesuală în prezenta cauză.

În contextul celor expuse mai sus, trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea introducerii în cauză a S. B. C. S. și S. S. E. E. S., în calitate de parte civilă respectiv, de parte responsabilă civilmente, precum și restabilirea situației anterioare cu privire la terenul din litigiu este exclusă.

4. S-a mai invocat de către P. în motivarea apelului cădeși reprezentantul DIICOT s-a opus , instanța de judecată a încuviințat și a dispus audierea numiților M. L. A. și M. A., prezenta cauză fiind disjunsă din cauza în care aceștia au calitatea de inculpați.

A. A. care are calitate de inculpat în același dosar (403

D/P/2006), ), în care au calități de inculpați și M. L. A. și M. A., a fost audiat în calitate de martor în dosar nr. 6D/P/2007 , încă din faza de urmărire penală , așa cum rezultă din declarația sa de la filele 66-68, vol.I .

În acest context, are primordialitate principiul egalității armelor consacrat de art.6 par.3 lit. d) din CEDO, care prevede că , orice acuzat are dreptul de a interoga sau de a face să fie interogați martorii în acuzare și de a obține citarea și interogarea martorilor în apărare în aceleași condiții ca și martorii acuzării , iar scopul acestei dispoziții este acela, de a plasa persoana acuzată în ceea ce privește audierea martorilor pe o poziție de egalitate atât cu Ministerul Public cât și cu celelalte părți.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, „noțiunea de martor"; , trebuie privită într-o accepțiune mai largă și nu trebuie interpretată strict doar în sensul dreptului intern, respectiv aceea de persoană care relatează în fața organelor judiciare ceea ce a văzut sau ceea ce cunoaște în legătură cu obiectul acuzației, de pildă martorul infiltrat într-o structură de traficanți de droguri, expertul, partea civilă sau chiar un inculpat într-o altă cauză - CEDO Ludi c.Elveției ( 1992), Bonisch c.Austriei ( 1985 ) , Bricmont c.Belgiei ( 1989), L. c.Italiei ( 2001 ).

Chiar dacă cei trei martori au calitatea și de inculpați în dosarul nr.

403 D/P/2006, nu putea fi înlăturată audierea acestora, deoarece singurele prevederi legale exprese restrictive în sensul ca o persoană să fie ascultată numai ca și martor sunt cele prevăzute în cuprinsul art.79 alin.2 C., adică calitatea de martor are întâietate față de calitatea de apărător, cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părți, precum și cele prevăzute în cuprinsul art.82 C., în virtutea căruia persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu este constituită parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată, ori în speță nu este incident nici unul dintre aceste cazuri.

Dacă procurorul de ședință a propus la termenul de judecată din data de

12 octombrie2009 audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, inclusiv a martorului A. A., care are concomitent și calitate de inculpat în același dosar nr.403 D/P/2006, în care au calitate de inculpați și M. L. A. și M. A., proba fiindîncuviințată de către instanța de fond, evident că , s-ar fi eludat principiul egalității armelor , dacă s-ar fi omis de la audiere ceilalți doi martori.

Oricum s-ar fi impus audiați, din moment ce se susține de către parchet că cei trei martori ar fi constituit un grup infracțional, pe care inculpatul l-ar fi sprijinit financiar, pe de o parte, iar pe de altă parte, declarațiile acestora din dosarul nr. 403 D/P/2006 - nu au fost atașate prezentului dosar , a fost depus de către procurorul de ședință doar rechizitoriul ,care constituie numai un act de sesizare al instanței și nu o probă, iar pentru clarificarea stării de fapt chiar era imperios necesară audierea acestora.

De altfel, în considerentele hotărârii instanța de fond a avut în vedere și a analizat în concret toate cele trei declarații ale acestor martori și nu le-a acordat o valoare probantă dinainte stabilită, respectând disp. art.63 C.

Ca atare, Curtea va constata că nici sub acest aspect apelul parchetului nu este fondat și trebuie subliniat și faptul că în cuprinsul încheierilor de ședință din datele de (...), (...), (...), (...), nu există consemnată vreo opoziție a procurorului de ședință, privind audierea martorilor, nici măcar la termenul din data de (...), când apărătorul inculpatului a solicitat încuviințarea și a audierii martorilor M. L. A. și M. A., reprezentantul parchetului nu s-a opus încuviințării martorilor propuși în apărare și a lăsat soluția la aprecierea instanței,( încheierea de ședință de la filele 266-267 dosar instanță de fond) astfel că, motivul de apel concretizat în opoziția vehementă a procurorului de ședință privind audierea celor doi martori nu corespunde realității.

5. Referitor la susținerile procurorului că audierea unormartori s-a făcut în mod tendențios, Curtea va constatata că, procurorul nu a făcut nici o nominalizare expresă a martorilor care se presupune că au fost audiați într-o asemenea manieră, referindu-se în mod general doar că martorii erau de profesie avocați.

Prin prisma disp. art.327 alin.1 C. judecătorul pune întrebările pe care le apreciază necesare, astfel că martorii au răspuns la întrebările instanței ceea ce nu echivalează cu o audiere tendențioasă, de altfel nici nu s-a făcut dovada că aceste păreri au fost exprimate ca rezultat al întrebărilor puse în mod expres de către președintele completului de judecată cu ocazia audierii acestora, în fața instanței de fond.

Părerile juridice emise de către martorii I. C. E., B. C., F. Z. care sunt de profesie avocați în cuprinsul declarațiilor luate la tribunal , (filele 318-320, 349-

351, 310-312 dosar instanță de fond ) în sensul dacă în cauză sunt sau nu

,întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, nu au influențat instanța de fond, pentru că aceasta nu și-a motivat soluția de achitare exclusiv pe părerile juridice exprimate de către acești martori, ci pe probele existente la dosar.

6. E. superfluă și susținerea procurorului referitoare la faptul că instanța de fond a făcut referire la depozițiile martorilor I. C. E., B. C. și H. G. I., depoziții care în accepțiunea parchetului sunt mincinoase și care contrazic celelalte probe, având în vederecă procurorul de ședință s-a sesizat din oficiu cu privire lasăvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă față de cei treimartori.

A., prin rezoluția din data de 30 august 2010 a P. de pe lângă Curtea de A. C. adoptată în dosar nr.91/P/2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții I. C. E. și B. C., ambii avocați în cadrul Baroului C. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. și ped. de art.260 alin.1 C.( fila 193-194 dosar instanță de apel ).

Cu privire la martorul H. G. I., DIICOT nu a depus vreo hotărâre penală definitivă de condamnare a acestui martor pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă ,nici măcar nu a menționat în ce stadiu procesual se află sau dacă există acel dosar penal vizând pe martor, astfel că în mod corect instanța de fond a avut în vedere și declarația acestui martor la pronunțarea soluției.

Oricum, acest motiv invocat este cel puțin paradoxal din moment ce motivele de apel ale parchetului au fost fundamentate exclusiv pe probele administrate în faza de urmărire penală,( iar acest martor nu a fost audiat în faza de urmărire penală ) fără a se proceda și la o analiză a probelor administrate în faza de judecată la instanța de fond.

Ceea ce este relevant însă, este faptul că, instanța de fond la adoptarea soluției a analizat și interpretat toate probele administrate, inclusiv declarațiile celor trei martori I. C. E., B. C. și H. G. I. și a acordat eficiență disp. art.63 C. referitoare la probele și aprecierea lor în concordanță cu celelalte probe administrate.

7. E. nefondat și motivul de apel referitor la faptul că instanța de fond nu a manifestat rol activ cu privire la citarea și audierea părții vătămate D. I. - A. și deși aceasta s-a prezentat la unul dintre termenele de judecată nu a fost audiată, iar cercetarea judecătorească în primă instanță s-a finalizat fără audierea și fără a se da citire declarației acesteia din faza de urmărire penală.

Din actele dosarului rezultă că, procedura de citare cu partea vătămată D. I. A. care s-a constituit parte civilă în cauză, ( filele 31,32 dosar instanță de fond ) a fost legal îndeplinită ( fila 14, fila 25 -a semnat personal pe citație conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare,fila 40 dosar instanță de fond ),iar la termenul de judecată din data de (...),( fila 102 dosar instanță de fond) aceasta s-a prezentat în fața instanței de fond , fiind asistată de către d-l avocat O. V., acordându-i-se termen în cunoștință însă nu a fost prezent la dezbateri procurorul.

La fila 100 din dosarul instanței de fond există o cerere prin care procurorul de ședință a solicitat strigarea cauzei după ora 13,00 pentru data de (...), deoarece la aceeași dată urma să participe ca și procuror de ședință la soluționarea a încă șase cauze penale aflate pe rolul C. de A. C., cu inculpați aflați în stare de arest preventiv.

La aceeași dată de (...), același procuror de ședință a formulat o a doua cerere pentru strigarea cauzei pentru ora 14,00( fila 101 dosar instanță de fond ), menționând totodată că l-a încunoștințat de situația intervenită pe d- nul procuror șef M. H. , acesta însă comunicându-i că este în imposibilitateade a desemna un alt procuror din cadrul DIICOT pentru a participa la judecarea acelei cauze, deoarece o parte din procurori efectuau concediul obligatoriu fără salariu.

La ora 15,30 în data de (...), instanța de fond a reluat din nou dezbaterile, însă a constatat că se află în imposibilitatea de a proceda la audierea atât a părții vătămate cât și a martorilor prezenți, în absența procurorului de ședință a cărui participare era obligatorie conform art.315 C., iar la ora 15,45 la sala de judecată procurorul de ședință s-a prezentat solicitând a se consemna prezența sa( fila 103 dosar instanță fond).

U., instanța de fond la data de (...) a formulat o adresă către DIICOT- în atenția procurorului șef ,pentru a asigura prezența la sala de judecată a procurorului de ședință( fila 104 dosar instanță fond).

Ca atare, nu este imputabil instanței de fond faptul că nu a putut să procedeze la audierea părții civile prezentă în instanță la termenul din data de (...), având în vedere absența procurorului de ședință de la judecarea cauzei, iar ulterior ,partea vătămată nu s-a mai prezentat în instanță invocând motive medicale (fila 117 dosar instanță fond).

Nu era necesar ca instanța de fond să dea citire declarației părții vătămate deoarece,disp. art.327 alin.3 C., care se referă, doar la citirea declarațiilor martorilor, atunci când ascultarea acestora nu mai este posibilă, nu pot fi aplicate prin analogie, iar prevederile art.325 C. referitoare la citirea declarațiilor anterioare ale inculpatului raportat la disp. art. 326 C. vizând ascultarea celorlalte părți, se referă la situația în care ,inculpatul sau celelalte părți sunt prezente în instanță și nu își mai amintesc anumite fapte sau împrejurări sau când există contraziceri între declarațiile făcute în instanță și cele date anterior, astfel că președintele cere acestora explicații ,putând da citire în întregime sau în parte a declarațiilor anterioare.

Cu ocazia soluționării apelului la termenul de judecată din data de 4 martie 2011, partea civilă s-a prezentat în fața instanței de apel ocazie cu care a fost audiată (declarația acesteia fiind consemnată la filele 311-318 dosar instanță de apel ).

Ca atare, raportat la cele expuse mai sus, nici acest motiv de apel formulat de către parchet nu este fondat.

8. Referitor la motivul de apel invocat de procuror însensul că instanța de fond a omis audierea în calitate de martori a unui număr de 20 de persoane care au fost audiate și în faza de urmărire penală , acești martori au fost citați cu ocazia judecării apelului și au fost audiați relatând împrejurări similare relatate de către alți martori audiați de către instanța de fond pentru dovedirea stării de fapt.

Instanța de apel , prin prisma efectului devolutiv al apelului, conferit de disp.art. 371 alin.2 C., a suplimentat probațiunea în cauză, astfel că a procedat la audierea următorilor martori: Ș. G. I. (filele 327-328), T. M. (filele

329-330), Biro Halmagy E. fostă S. (fila 331), S. D. (filele 332-333), D. S. L. (filele

334-335), U.u H. D. (fila 336), M. L. A. (filele 337-338), R. T. V. (fila 339), C. A. V.

(filele 340-341), M. P. (fila 342), B. I. (fila 343), C. O. V. (fila 344), T. V. (filele 345-

346), M. L. (fila 347), S. R. C. (filele 348-349), Nuț T. (fila 350), B. R. V. (fila 351),

K. S. (fila 352).

Cu privire la martorii P. I., T. C. și S. A., instanța de apel a dat eficiență disp. art.327 alin.3 C. în sensul că a dat citire declarațiilor acestor martori din faza de urmărire penală având în vedere că s-a aflat în imposibilitatea de a efectua audierea acestora raportat la conținutul proceselor verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere (filele 277-278,279-280, 362, 373 , dosar instanță de apel ). De asemenea, instanța de apel a revenit asupra audierii martorelor C. S. E., L. I. I. și D. F. deoarece cunoșteau aspecte similare relatate de către martorii H. V., A. A. , N. N., S. D., , C. R., D. S., respectiv, C. V., sau partea civilă. ( filele 94-96,170, vol.I dos.nr.6 D/P/2007 și filele 156-157, vol.II dos. nr. 6

D/P/2007).

9 .E. superfluu și motivul de apel cu privire la necesitateaefectuării unei expertize tehnice pentru evaluarea terenului sportiv , precum și eliberarea unui certificat de urbanism pentru că nu se cunoaște regimul juridic al acestui imobil,aspecte care ar fi rezultat din dezbaterile de la instanța de fond.

Nu s-a indicat de către procuror care sunt probele ce impuneau clarificarea acestui aspect, din moment ce, chiar partea civilă D. I. A. a menționat cu ocazia audierii sale( fila 314 dos. inst. de apel), că acel teren valora 400.000. de euro, susținere bazată pe actele prin care acest teren a fost achiziționat raportat la valoarea pieței, valoare necontestată, deși nu s-a constituit parte civilă cu acea sumă.

În cazul în care persoana vătămată, în speță ,D. I. A., care s-a și constituit parte civilă în cauză, nu a făcut nici un demers în acest sens, mai mult, nici nu s-a constituit parte civilă în cauză cu privire la suma de 400.000 de euro, care ar reprezenta daune materiale, instanța nu se poate substitui acesteia și nici procurorul nu poate exercita acțiunea civilă din moment ce nu există plângere penală formulată de S. S. și evident , nici constituire de parte civilă a acesteia cu privire la daunele materiale.

Nici S. S. și nici partea civilă D. I. A. nu sunt persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă sau persoane lipsite de capacitate de exercițiu, singurele ipoteze, care ar permite procurorului să exercite acțiunea civilă din oficiu, conform art. art.18 alin.2 C. și nici instanța nu își poate exercita rolul activ în vederea administrării de probe pentru dovedirea laturii civile,fără să existe o aparență de lipsă de imparțialitate a acesteia, pentru că nu ar mai fi garantate drepturile prev. de art. 6 par. 1 și 3 lit. b) și c) din CEDO, care presupun ca inculpatul să cunoască încă de la începutul procesului în fața instanței cuantumul pretențiilor părții civile, obiectul acestora -daune materiale și/sau daune morale,precum și mijloacele de probă, pe care sunt întemeiate aceste pretenții, pentru a avea timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării și sub aspectul laturii civile a cauzei ,pentru a propune probe în apărare.

Procurorul de ședință a solicitat la ultimul termen de judecată din data de (...) , instanței de fond efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea terenului sportiv , precum și eliberarea unui certificat de urbanism pentru că în opinia sa, nu se cunoștea regimul juridic al acelui imobil, motivând că are relevanță asupra laturii penale a cauzei, chiar dacă nu s-au solicitat despăgubiri de către partea civilă.

C.entele expuse de către Curte la punctul I.3 vizând prezumtiva calitatea de parte civilă a S. B. C. S. , își păstrează fundamentul juridic pentru a combate și acest motiv de apel , fără însă a mai fi reiterate .

E. de menționat și faptul că, conform contractului de vânzare -. autentificat sub nr. 782/ la data de (...), S. C. S. a vândut S. B. C. S. imobilul înscris în C.F. nr. 60965 C.-N., deci se cunoaște și regimul juridic din moment ce terenul este întăbulat și nu se impune a se solicita un certificat de urbanism , care oricum nu ar afecta, nici starea de fapt , nici soluția pronunțată în drept.

Instanța de fond a respins în mod pertinent solicitările, deoarece nu aveau legătură cu obiectul cauzei, iar pe de altă parte, din probele dosarului nu rezultau elemente care ar fi putut fi clarificate cu obținerea unui certificat de urbanism.

M. C. A. , în calitate de lichidator judiciar al S. S. , audiat atât în faza de urmărire penală ( filele 168-169, vol I, dos. 6 D/P/2007) , cât și în faza de judecată ( filele 340-341 dos. instanță de apel ) a arătat că baza sportivă nu a fost cuprinsă în operațiunea de valorificare în bloc a activelor acestei societăți, tocmai pentru că s-ar fi obținut un preț mai mic, iar pe de altă parte nu s-a procedat la o evaluare reală a acestei baze sportive, pentru că implica timp și costuri suplimentare, iar scopul licitației era de a se obține un preț cât mai bun, pornind și de la considerentul că piața reglementează prețul. A., s-a obținut în urma licitației, fiind incident principiul disponibilității părților ce guvernează raporturile civile și comerciale,prețul menționat în contractul de vânzare autentificat la notar la data (...). ( filele 21-24 , vol.I dos. nr.6 D/P/2007) .

A. solicitare a procurorului de efectuare a expertizei tehnice a fost reiterată și la termenul de judecată din data de (...) , iar instanța de apel a respins această probă ca nefiind concludentă, pertinentă și utilă cauzei, în contextul în care există la dosarul cauzei actele de dobândire, respectiv de înstrăinare a terenului , acte în care se menționează și valoarea terenului și se poate recurge la un simplu calcul matematic pentru stabilirea valorii acelui teren , evident raportat și la cele expuse mai sus.

10. Nu este întemeiat, nici motivul de apel referitor la faptulcă la ultimul termen de judecată instanța de fond a respins solicitarea procurorului de ședință de a studia actele depuse de către apărătorul inculpatului, precum și amânarea cauzei în acest sens.

La ultimul termen de judecată de la tribunal, respectiv 12 aprilie

2010, apărătorul inculpatului într-adevăr a depus o serie de acte, care însă existau deja la dosarul instanței de fond, majoritatea încă din faza de urmărire penală, precum și câteva articole din mass-media ( filele 467-513 dosar instanță de fond ), astfel că nu se impunea acordarea unui alt termen de judecată , iar pe de altă parte instanța de fond a dispus amânarea pronunțării hotărârii, perioadă de timp în care procurorul avea posibilitatea să studieze aceste acte și ca atare să depună concluzii scrise .

A. acte sunt următoarele: raport de constatare întocmit de B. G. specialist

șef serviciu în cadrul DNA (filele 359-382), declarația martorului S. R. C. dată la DNA (filele 383-384), antecontract de vînzare-cumpărare încheiat între S. B. C. S. și S. S. E. E. S. (filele 385-392), tranzacție încheiată între S. B. C. S. și S. S S. E.

E. S., S. I. G. S., S. I. M. C. S. (filele 393-399), renunțare la judecată (filele 400-

408), contract de publicitate nr.595 din data de (...) (filele 409-416), act adițional la contractul de închiriere spații publicitare nr.1612 din (...) diverse colante publicitare (filele 418-426), proces-verbal de reziliere a contractului de închiriere nr.1129/27.05. și 83/(...) (filele 427-431), act adițional nr.2 la contractul de închiriere nr.159 /(...) (fila 432), act adițional la contractul de închiriere nr.859

/(...) (fila 433), contract de închiriere încheiat între S. E. S.A și S. Expres S. (filele

434- 439), act adițional nr.2 la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila 440), act adițional nr.1 la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila 441), contract de închiriere între S. E. S.A și S. M. Compania de M. S. (filele 442-445), anexa nr.2 -

PSI la contractul nr.192/(...) (filele 446-447), proces verbal de reziliere al contractului de închiriere între S. E. S.A și S. Connsult M. S. (fila 448), act adițional nr.1 la contractul de închiriere nr.932/(...) între S. E. S.A și S. C. M. S. (fila 449), contract de închiriere între S. E. S.A și S. C. M. S.(filele 450-452), proces- verbal de reziliere a contractului de închiriere nr.22/54/(...) între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; S. (fila 453), acte adiționale nr.3 și 2 între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; S. (filele 454-457), contract de închiriere între S. E. S.A și S. Monitorul S. Sucursala C. (filele 458-461), contract de închiriere între S. E. S.A și M.net S.A (filele 462-466).

Articolele de presă al căror conținut se referă la partea civilă D. I. A. se află la filele 467-514 din dosarul instanței de fond și care au fost depuse pentru cicumstanțiere, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din data de (...),( fila 517 dosar instanță de fond).

Oricum, nici acest motiv de apel nu se circumscrie nici unuia dintre cazurile prev. de art. 379 pct.2 lit. b) C. ce implică desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

11. De asemenea s-a criticat de către P. că înainte de acordarea cuvântului pe fond a procurorului de ședință, acesta a solicitat din nou trimiterea cauzei la T. B. în vederea conexării, cererea fiind respinsă, deși a fost fondată pe dispozițiile art.33 lit.a C., iar în subsidiar măcar disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea prev. și ped. de art.7 alin. 1 și 3 din Legea nr.39/2003 reținută în sarcina inculpatului și trimiterea dosarului disjuns la Tribunalul Brăila în vederea conexării la dosarul (...).

O asemenea solicitare în vederea conexării într-un moment procesual în care probațiunea a fost finalizată și mai mult, o cerere similară a fost respinsă la termenul de judecată din data de (...) ( filele 295-296) de către instanță de fond pentru că nu erau îndeplinite condițiile legale este excesivă, încălcându-se, atât dreptul la un proces echitabil, cât și „. administrare a justiției"; .

E. superfluă și solicitarea de disjungere cu privire la infracțiunea prev.și ped. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, fiind de remarcat faptul că DIICOT - S. T. C. l-a trimis în judecată pe inculpat pentru două infracțiuni concurente ,care implică o anumită interdependență între ele , astfel că ar fi fost chiar paradoxal, să se dispună disjungerea celor două infracțiuni, făcândabstracție de faptul că nici măcar nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a se proceda la efectuarea unei asemenea operațiuni juridice.

A., disjungerea este măsura procesuală dispusă de către instanța de judecată în vederea bunei desfășurări a procesului penal, constând în judecarea separată a unor infracțiuni sau inculpați, fiind o măsură facultativă și se poate dispune la cererea părților sau din oficiu în toate cazurile de conexitate ori de indivizibilitate.

P. disp. art. 38 C.în cazul de indivizibilitate prev. de art. 33 lit.a) C.( invocat de către parchet în speță și care se referă la participația penală ), și în toate cazurile de conexitate, instanța poate , în vederea unei mai bune judecăți dispune disjungerea cauzei , astfel ca judecarea unora dintre infractori sau unele dintre infracțiunile care fac obiectul cauzei să aibă loc separat.

Așadar, disjungerea poate fi dispusă , fiind deci o dispoziție facultativă pentru instanță, când într-o cauză figurează ca inculpați participanții la săvârșirea unei infracțiuni, sau când sunt deduse judecății în fața unei instanțe în cadrul aceluiași proces, mai multe fapte penale conexe.

Disjungerea intervine ca urmare a necesității de a se asigura o cât mai bună desfășurare a procesului penal , adică fără întârzieri inutile și fără a face să depindă în mod injust situația unor subiecți procesuali de situația altor subiecți sau soluționarea unei cauze de rezolvarea altei cauze care face obiectul aceluiași proces penal.

De asemenea, disjungerea operează totdeauna în cadrul aceleiași instanțe ,pentru că nu constituie o declinare de competență, ci o scindare în desfășurarea procesului penal, la instanța care a fost regulat sesizată și care s-a investit legal cu judecarea faptei sau faptelor ca și în speță, care fac obiectul acelui proces penal.

Ca atare, întreg materialul probator, administrat în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată, rămâne nescindat, separarea operând numai asupra succesiunii ședințelor de judecată la instanța respectivă, și asupra momentului soluționării procesului în raport cu faptele , făptuitorii sau acțiunile disjunse.

În concluzie, în caz de disjungere , instanța își menține competența de a judeca toate infracțiunile și pe toți inculpații cu care a fost sesizată inițial, dar prin judecăți succesive, pentru partea disjunsă cauza urmând a fi judecată după soluționarea cauzei rămasă spre judecată , de aceeași instanță sesizată inițial, adică chiar în ipoteza în care, instanța de fond, Tribunalul Cluj, ar fi operat disjungerea pentru infr de șantaj prev. și ped. de art.194 alin.

1 C., tot această instanță trebuia să procedeze la judecarea celeilalte infracțiuni,cea prev. și ped. de art.7 alin. 1 și 3 din Legea nr.39/2003 și nu să trimită dosarul după disjungere, la Tribunalul Brăila, în vederea conexării.

Disjungerea procesuală nu este decât opusul joncțiunii procesuale, concretizată în reunirea cauzelor în caz de indivizibilitate sau conexitate.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni în forma concursului real, context în care este evident că solicitările procurorului formulate la ultimul termen de judecată eludează atât dispozițiile procesual penale în vigoare, dar exced și cadrului procesual cu care instanța a fost investită , și nu în ultimul rând, a unei „bune administrări a justiției";, neputând avea locconcomitent, operarea disjungerii și conexării, atâta timp cât nu sunt îndeplinite condițiile legale, un asemenea procedeu juridic fiind inadmisibil.

În contextul celor expuse mai sus, în mod clar, evident și neechivoc solicitarea procurorului de disjungere a cauzei pentru săvârșirea infr. de șantaj prev. și ped. de art.194 C. de către inculpat și trimiterea cauzei pentru săvârșirea infr. prev. și ped. de art.7 alin. 1 și 3 din Legea nr.39/2003 în vederea conexării la tribunalul B. , este lipsită de orice fundament juridic, iar o trimitere spre rejudecare la instanța de fond este exclusă.

II. E. nefondată și solicitarea parchetului de a se dispune admiterea apelului și în urma judecării cauzei să se dispună condamnarea inculpatului de către instanța de apel, la pedepse cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și art.

194 alin. 1 C., cu aplic. art. 33 lit. a C., pentru care a fost trimisîn judecată.

Cu ocazia dezbaterii pe fond a apelului, s-a solicitat de către procurorul de ședință și confiscarea de la inculpat a sumei de 400.000.de euro și această solicitare fiind superfluă .

În prealabil, se impune a se preciza că motivele de apel expuse în vederea solicitării condamnării inculpatului pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, se fundamentează exclusiv pe probele administrate în faza de urmărire penală, astfel că la fila 4 din dosarul instanței de apel se și menționează de către procuror că , „în urma cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală s-a stabilit următoarea stare de fapt";.

De altfel , la o analiză atentă, motivele de apel ale parchetului constituie o redare aproape integrală a rechizitoriului, expunându-se exhaustiv conținutul declarațiilor părților sau ale unor martori audiați în faza de urmărire penală, fără a se proceda, la o analiză concretă și a probelor administrate în faza de judecată, care vizau inclusiv acei martori, declarațiile părții vătămate sau ale inculpatului.

Pentru acuratețe juridică, trebuiau să fie formulate criticile aduse hotărârii instanței de fond și pe baza probelor administrate în faza de judecată, pentru că, prin prisma disp. art.291 C.,instanța reia administrarea probelor din faza de urmărire penală în faza de judecată, în condiții de oralitate, contradictorialitate și nemijlocire, tocmai pentru a asigura părților dreptul la un proces echitabil.

Instanța de fond, ca urmare a administrării unor probe utile pertinente și concludente, respectiv, declarațiile părții vătămate D. I. A. (filele 12-17, vol.I. dos. 6D/P/2007), declarațiile inculpatului P. A. Z. ( filele 177-181, 183-189 și vol.I. dos. 6D/P/2007și filele 45-48 dosar instanță de fond) , precum și a următorilor martori: S. A. B. ( fila 213, vol.I. dos. 6D/P/2007 și fila 70 dos. instanță de fond ), O. C. (filele 109-110, vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 71 dos. instanță de fond), P. I. ( fila 5, vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 132 dos. instanță de fond ), P. M. (filele 72-77, vol.I. dos. 6D/P/2007 și filele 133-134 dos. instanță de fond), N. N. ( filele78--83, vol.I. dos. 6D/P/2007 și filele135-136 dos. instanță de fond), A. A. (filel 66-67, vol.I dos.6D/P/2007și filele 137-138 dos. instanță de fond), C. S.( filele 80-81, vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 139 dos. instanță de fond), N. M. P.,( filele 60-65, vol.I. dos. 6D/P/2007 și filele 261-263 dos. instanță defond), C. R.-C. (filele 97-102, vol.I.dos. 6D/P/2007 și filele 264-265 dos. instanță de fond), H. V. O. ( filele 84-90, vol.I. dos. 6D/P/2007 și filele 288-289 -dos. instanță de fond), P. R. C. ( filele 66-69, vol.II. dos. 6D/P/2007 și filele 290-291 dos. instanță de fond), M. J.( filele 123-125 , vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 292 dos. instanță de fond), C. V. F. ( filele 6-7, vol.II. dos. 6D/P/2007și filele 293-294 dos.instanță de fond),P. I. ( filele 98-99 , vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 308 dos. instanță de fond), H. G. I. ( filele 309, 352 dos. instanță de fond), I. C. E.( filele

107-110, vol.I. dos. 6D/P/2007 și filele 310-312dos. instanță de fond ), M. A. ( fila

313 dos. instanță de fond ),P. A. ( filele 314-315 dos. instanță de fond), M. I. P. (filele 105-106, vol.I.dos. 6D/P/2007, vol.I.și filele 316-317 dos. instanță de fond), F. Z. -Laszlo( fila 320 dos. instanță de fond), B. C. -E. (filele 349-351-dos. instanță de fond), M. L.-A.( filele 353-354-dos instanță de fond), P. V. ( fila 355- os. instanță de fond),P. G. I. (fila 356-dos. instanță de fond),F. C. D.( filele 131-

133, vol.II. dos. 6D/P/2007 și fila 357 dos. instanță de fond), V. F. (filele 135-

136,vol.II.dos. 6D/P/2007 și fila 358 dos. instanță de fond), copia declarației a martorului S. R. C. ( filele 383-384 dos. instanță de fond ), antecontract de vânzare -. autentificat la notar public la data de (...), încheiat între S. B. S. cu sediul I. și S. S. E. E. S. cu sediul C.-N., ( filele 385-392 dos. instanță de fond ), Tranzacție autentificată la notar public la data de (...) intervenită între S. S. E. E. S. cu sediul C.-N., S. I. G. S. cu sediul în I., S. I. M. C. S. cu sediul în C.-N. , și între S. B. S. I.( filele 393-396 dos. instanță de fond), Renunțare la judecată autentificată la notar public la data de (...), intervenită între S. I. M. C. S. și S. S. E. E. S. cu sediul în C.-N.( filele 400-404 dos. instanță de fond), Renunțare la judecată autentificată la notar public la data de (...) de către S. S. E. E. S. cu sediul în C.-N. în dosar nr.1326/2006 al T. C. (filele 404-406 dos. instanță de fond), Renunțare la judecată autentificată la notar public la data de (...) de către S. S. E. E. S. cu sediul în C.-N. în dosar nr. 2908/2006 al T. M.,(filele404-

406,dos.instanță de fond), Declarație de renunțare la calea de atac a recursului autentificată la notar public la data de (...) a S. S. E. E. S. sediul în C.-N. în dosar nr. 632/2006 al C. de A. T.- M.( fila 408-dos. instanță de fond), contract de publicitate nr.595 din data de (...) încheiat între S. S. E. E. S. cu sediul C.-N. și S. B. S. cu sediul I.( filele 409 -413 dos. instanță de fond), act adițional la contractul de închiriere spații publicitare nr.1612 din (...) ,diverse colante publicitare (filele 418-426 dos. instanță de fond), proces- verbal de reziliere a contractului de închiriere nr.1129/27.05. și 83/(...)( filele 427-431 dos. instanță de fond), act adițional nr.2 la contractul de închiriere nr.159 /(...) (filele 432 dos. instanță de fond), act adițional la contractul de închiriere nr.859 /(...) (fila 433 dos. instanță de fond), contract de închiriere încheiat între S. E. S.A și S. Expres S. (filele 434- 439 dos. instanță de fond), act adițional nr.2 la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila 440 dos. instanță de fond), act adițional nr. la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila 441 dos. instanță de fond),contract de închiriere între S.E. S.A și S. M. Compania de M. S. (filele 442-445 dos. instanță de fond), anexa nr.2 -PSI la contractul nr.192/(...) (filele 446-447 dos. instanță de fond), proces verbal de reziliere al contractului de închiriere între S. E. S.A și S. C. M. SRL (fila 448 dos. instanță de fond), act adițional nr.1 la contractul de închiriere nr.932/(...) între S.E. S.A și S. C. M. (fila 449 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și S. C. M. (filele 450-452 dos. instanță de fond), proces verbal de reziliere a contractului de închiriere nr.22/54/(...) între S.

E. S.A și S. Grupul de P. „M"; S,R,L, (fila 453 dos. instanță de fond), acte adiționale nr.3 și 2 între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; S. (filele 454-45 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și S. Monitorul S. Sucursala C. (filele

458-461 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și M.net S. (filele 462-466 dos. instanță de fond), precum și articolele de presă al căror conținut se referă la partea civilă D. I. - A. ( filele 467-514 din dosarul instanței de fond), Protocol de coolaborare încheiat între între S. B. S. cu sediul I. și S. I. G. S. cu sediul în I. din data de (...)

(filele,18,19,20,vol.I,dos.6D/P/2007),factura,fiscală,nr.1893297(fila,31,vol.Idos.6

D/P/2007),factura fiscală nr.1.(fila 32, vol.I dos.6D/P/2007),procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate în baza autorizațiilor emise de

Tribunalul Cluj ( filele 161-167,171-174 vol.I dos.6D/P/2007), adresă cabinet avocat F. Z .și răspuns (filele 18-27, vol.II. dos.6D/P/2007), procese - verbale de confruntare (filele 37-43, 72-73,115-118,119-121,146-148, 150-152, 154,,158, vol.II dos.6D/P/2007), adresa notarului public O. O. P. și documentele anexă( filele 45-45-54, vol.II.dos.6D/P/2007),adresă răspuns de la C. J. C. ( fia 78 , vol.II., dos.6D/P/2007), adresă HVB Țiriac Bank din data de (...),( filele 74,88-89, vol.II. dos.6D/P/2007), Hotărârea Adunării Generale a Asociațiilor de la S. E. E. S.( fila 163, vol.II. dos.nr.6D/P2007),documente ale comisiei rogatorii-(filele1-

239,vol.III dos.6D/P/2007), documente privind licitația publică pentru construirea unui ansamblu de tip mall (filele 1-230,vol.IV dos.6D/P/2007), documente privind licitația publică pentru construirea unui ansamblu de tip mall filele 1-195,vol.V dos.6D/P/2007),documente aparținând S. P. T. ( filele -243, vol. VI,dos.6D/P/2007,documente prvind S. S. E. E. (filele 85-96, ,documente privind S. E. S. ( filele 1-139 ,vol.VIII,dos.6D/P/2007), copii ale actelor din dosarele nr. (...)/2006 ale T. T. -. și dosarelor nr. 1326/2006 a T. C., și 632/2006 a C. de apel T. -.( filele 1-180 , vol.IX, dos.6D/P/2007, copii ale actelor depuse în instanțe ( filele 1-218, vol.X., dos.6 D/P/2007, procese -verbale de redare a convorbirilor telefonice ( filele 1-202, vol.XI, dos. 6D/P/2007 ),dar și următoarele: raport de constatare întocmit de către B. G. , specialist șef serviciu DNA ( filele 359-382- dos. instanță de fond), rechizitoriu din data de (...) întocmit de DIICOT -. C. în dosar nr.403/D/P/2007 (filele 160-237-dos. instanță de fond), Sentința penală nr.119 din data de (...) pronunțată de către T. B. în dosar nr. (...),(filele 243-259- dos. instanță de fond), a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea.

Instanța de apel a completat probațiunea în cauză, astfel că a procedat la audierea părții civile D. I. A. ( filele 311-318 dosar instanță de apel), a inculpatului P. A. Z. (filele 319-326 dosar instanță de apel) , precum și a următorilor martori: Ș. G. I. (filele 327-328), T. M. (filele 329-330), Biro Halmagy E. fostă S. (fila 331), S. D. (filele 332-333), D. S. L. (filele 334-335), U.u H. D. (fila 336), M. L. A. (filele 337-338), R. T. V. (fila 339), C. A. V. (filele 340-341), M. P. (fila 342), B. I. (fila 343), C. O. V. (fila 344), T. V. (fila 345-346), M. L. (fila

347), S. R. C. (filele 348-349), Nuț T. (fila 350), B. R. V. (fila 351), K. S. (fila 352).

Cu privire la martorii P. I., T. C., și S. A. instanța de apel a dat eficiență disp. art.327 alin.3 C. în sensul că a dat citire declarațiilor acestor martori din faza de urmărire penală , ( filele 137-138, vol.II, fila 94, vol.II,și filele 100-101, vol.II dos.nr. 6 D/P/2007), având în vedere că s-a aflat în imposibilitatea de a efectua audierea acestora raportat la conținutul proceselor verbale de îndeplinirea mandatelor de aducere( filele 277,279-280, 362, 373 , dosar instanță de apel

).

Instanța de apel a revenit asupra audierii martorelor C. S. E. , L. I. I. și D. F. A., martora C. S. E. ( filele 94-96 vol .I , dos.6D/P/2007) cunoștea aspecte similare relatate de ceilalți martori audiați , adică H. V., A. A., N. N., S. D., C. S., C. R. și D. S.

De asemenea, martora L. I. I. (fila 170 vol.I,dos.6D/P/2007), în calitate de reprezentant al firmei lichidatoare a S. CUG .S. ( respectiv S. „. de I. T. S.), a participat doar la semnarea actului autentic de vânzare -., prin care această societate a vândut baza sportivă CUG, si zona Complex Univers „T";, situată în C. -., S. B. S.,deoarece martorul C. A. care s-a ocupat de procedura de inventarire , evaluare și valorificare a activelor patrimoniului S. CUG .S.A, urma să efectueze o deplasare în afara țării, aspecte necontestate și dovedite și cu actele de la dosar ( file l 21-24 , vol. I dos. 6 D /P/2007, filele ) .

Martora D. F. avea calitatea de director al diviziei de finanțări imobiliare al HVB România , iar declarația sa a vizat consecințele neacordării sau acordării cu întârziere a împrumutului de la bancă către partea civilă D. I. A. pentru construirea unui mall, acest din urmă fapt ar fi întârziat și obținerea beneficiilor materiale, de către aceasta , adică chirii, din acel proiect imobiliar, aspecte necontestate de către părți. ( filele 156-157, vol.II dos.6D/P/2007).

Curtea, prin prisma tuturor probelor administrate, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond și de apel menționate mai sus, va reține următoarele:

II. A. În rechizitoriul parchetului s-a menționat că subzistă infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina inculpatului P. A. Z. , deoarece acesta în perioada 2004-2006 a susținut financiar grupul infracțional condus de inculpatul M. L. A., prin finanțarea , sub diverse forme a publicațiilor aparținând „. G.și de asemenea i-a închiriat la prețuri modice mai multe birouri din complexul „Sigma Center";, pentru a asigura spațiul necesar desfășurării activității trustului de presă, cu consecința exercitării unui control direct și nemijlocit al inculpatului asupra publicațiilor trustului G. prin intermediul lui M. L.

De asemenea , inculpatul cunoștea componența grupului și modul de operare și a folosit publicațiile trustului în interesul său personal sau al societăților sale , orchestrând șantajul exercitat de către grupul infracțional, pentru a determina societățile concurente să facă sau să nu facă anumite activități , să renunțe la participarea la unele licitații, sau să încheie contracte, în scopul de a obține foloase materiale în scop ilicit , inclusiv față de partea vătămată I. D.

S-a mai reținut în rechizitoriu în esență că ,în anul 2004 numiții M. L. A. , G. A. și P. D. C. au pus bazele unui grup infracțional organizat, în scopul obținerii prin șantaj a unor contracte de publicitate, iar la momentul constituirii au mai făcut parte din acest grup și M. A., V. D., C. A., A. A., O. M. S. și M. A. M.., iar în anul 2005 a aderat și O. I.

Grupul infracțional era condus de către M. L. A., care deținea funcția de director general în cadru „.ui G., numiții G. A. și P. C. D. au avut rolul de a dezvolta structura teritorială a grupului, aceștia înființând și coordonândactivitatea ziarelor din județele M., Sibiu, respectiv M., B. și N.,cei doi fiind și cei care selectau persoanele ce urmau a fi șantajate, coordonau campaniile împotriva acelor persoane, inclusiv activitățile de culegere de informații cu privire la acele persoane, încheiau contractele cu cei care cedau șantajului, chiar personal, sau primeau direct bunuri sau sume de bani , fără a încheia contracte.

Datele pe baza cărora erau șantajate părțile vătămate erau furnizate, în special de G. A. , P. D. C. M. A., V. D., A. A. și O. I. De asemenea, M. A. a dobândit o poziție importantă în cadrul grupului transmițând ordinele date de către M. L. celorlalți membrii ai grupului ,luând decizii cu privire la activitățile infracționale,iar în lipsa acestuia cu părțile care cedau șantajului, hotăra cu care dintre societățile comerciale din compunerea „. G., urmau să se încheie contractele, iar controlul și modul de exploatare al informațiilor provenind de la membrii grupului îl deținea M. L.

Se impune a se preciza că, instanța nu a fost investită să se pronunțe în prezenta cauză dedusă judecății , cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire , aderarea , sprijinire a unui grup infracțional , prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 pentru care inculpații M. L. A. , G. A. și P. D. C. și M. A., V. D., C. A., A. A. și O. M. S. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din data de (...) al DIICOT -S. T. C. în dosar nr. 403 D /P/2006 , care în prezent face obiectul dosarului nr. (...) al T. B. .

În opinia parchetului, sprijinirea acestui grup infracțional de către inculpat, s-ar fi concretizat prin două modalități, și anume :

A.1.) Virarea unor sume de bani de către inculpat societăților care aparțin lui M. L., sub pretextul finanțării ziarului ( nu s-a indicat care ziar ) pentru înființarea de noi publicații, cu consecința exercitării unui control direct și nemijlocit al inculpatului asupra publicațiilor „. G. prin intermediul lui M. L.

A. împrejurări menționate în motivele de apel de către procuror, ( filele 8-9 dosar instanță de apel ) ar rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice de la filele161-167, 171 -173,174 , vol.I dosar urmărire penală, nr. 6D/P/2007, declarațiile martorilor H. V., A. A., N. N., S. D., C. S., C. R. , M. N., D. S., de la filele 83-90,66-67,78-83,60-65,68-77,91-93,94-96,97-

102,103-104, vol.I dosar de urmărire penală, nr. 6D/P/2007 și P. I. de la fila 5, vol.II dosar urmărire penală,nr. 6D/P/2007, ale inculpatului de la filele 171-181, vol.I din faza de urmărire penală, dos. 6D/P/2007, precum și din documentele puse la dispoziția DIICOT-ului prin comisia rogatorie solicitată autorităților judiciare din Ungaria, care ar releva că inculpatul avea posibilitatea să opereze în contul societății „. E. LLC";( filele 1-240 , vol.III dosar urmărire penală nr..

6D/P/2007).

A.2.) inculpatul i-a închiriat lui M. L. la prețuri modice mai multe birouri, în incinta Complexului „Sigma Center"; pentru a asigura spațiul necesar desfășurării activității trustului de presă, așa cum rezultă din actele depuse,la,filele108,161,176,179,186,190,196,229,231,233,235,237,239,din.vol.VI

,filele,94,112,135,192,194,197,199,202, fila 58, vol.VIII, dos. nr.6 D /P /2007.

A.1. Cu privire la prima modalitate de sprijinire a grupului ,prin virarea unor sume de bani de către inculpat societăților care aparțin lui M. L. ,( fila 6 din rechizitoriul parchetului vol.XII, din faza de urmărire penală, dos.

6D/P/2007 și filele 4-5 din motivele de apel dosar instanță de apel ),subpretextul finanțării ziarului pentru înființarea de noi publicații, cu consecința exercitării unui control direct și nemijlocit al inculpatului asupra publicațiilor „. G. prin intermediul lui M. L., în baza tuturor probelor administrate, Curtea a constatat următoarele:

A., M. L. era administrator și reprezentant al S. L. P. S. , înregistrată sub nr. J(...) la ORC C. care îi are ca și asociați pe M. M. A. și L. E. LLC, în cote egale , societate care a editat „. de C..(fila 22 vol.I, filele 58-61 , vol.VIII, dos.6D/P/2007).

Alte acte emise de către O. R. C. , care să ateste calitatea de acționar , asociat sau de administrator, a lui M. L. la alte societăți comerciale , pe care nici măcar nu le-a nominalizat parchetul, având ca obiect de activitate mass-media sau alte obiecte de activitate, nu există la dosarul cauzei, astfel că, nu este dovedită susținerea parchetului că acesta ar deține mai multe societăți în contul cărora inculpatul ar fi virat sume de bani și nici nu s-a dovedit prin vreun mijloc de probă, prin ce modalitate,ce sume de bani, care sunt conturile bancare , identificate cu număr, datele virării sumelor de către inculpat în conturile aceslor presupuse societăți, care ar aparține lui L. M.

Așa cum a reținut și instanța de fond, din procesul -verbal de redare a convorbirilor telefonice de la fila 174 (vol.I,dos. nr.6 D/P/2007), rezultă existența unei convorbiri telefonice efectuată la data de (...) între inculpatul P. A. Z. și M. L. despre plata unor facturi pentru firma S. L. P. S., în contextul în care, S. L. P. S. a încheiat un contract de închiriere a unui spațiu pentru altă destinație decât cea de locuință, înregistrat sub nr. 83 din data de (...), pe o durată de 1 an ( filele 58-60, vol.VIII ,nr. 6D/P/2007 ) cu S. E. S. reprezentată de către inculpatul P. A. Z., unde își aveau sediile închiriate mai multe ziare și posturi de radio, convorbire care nu a fost contestată nici de către inculpat ( fila 48 dosar instanță de fond) și, nici de către M. L. ( fila 354 dosar instanță de fond).

Martora S. A. B., angajată în calitate de secretară la firma inculpatului , a declarat că la contabilitate erau trimise facturile primite de la ziarul „. de C. la fel ca și cele primite de alte ziare ,cum ar fi de exemplu, „., „., „., etc., în paginile cărora se făcea publicitate firmei inculpatului, ( la dosar fiind depuse și contractele aferente, dar și facturi fiscale), însă nu a remarcat ca plata sumelor către ziarul lui L. M. să se fi efectuat preferențial sau să fie virate sume mai mari raportat la conținutul celorlalte facturi de la celelalte publicații menționate. ( fila 70 , dos. inst. de fond).

Convorbirile telefonice al căror conținut sunt redate la filele 171-173 , vol.I, dos. nr.6 D/P/2007 și pe care le menționează parchetul pentru a reliefa relația de finanțare de către inculpat în favoarea societăților comerciale ce ar aparține lui M. L.,( însă așa cum s-a menționat mai sus nu există probe că acesta ar avea calitatea de asociat sau acționar sau administrator la mai multe firme) sunt lipsite de relevanță, sunt discuții generice și nici măcar nu conturează existența unui grup infracțional, în care M. L., ar avea calitatea de conducător ,iar acest grup ar fi sprijinit financiar de către inculpat și totodată , nu rezultă vreo acțiune de coordonare , organizare sau control, desfășurată de către inculpat asupra activității din grupul infracționalmenționat în rechizitoriu de către parchet, nici măcar că i-ar fi cunoscut pe ceilalți componenți ai grupului .

De asemenea, din conținutul celelorlalte convorbiri telefonice, așa cum rezultă din procesele - verbale de redare a acestora, din vol. XI, dos. nr.6

D/P/2007, nu rezultă în concret vreo activitate sau activități ale inculpatului, ce ar intra în conținutul infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat conform art. 7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 .

Cu ocazia unei convorbiri telefonice efectuată între inculpatul P. A. Z. și

M. L. ( fila 162, vol.I. dos.6D/P/2007) , inculpatul i-a spus acestuia din urmă să o înregistreze pe partea civilă D. I. A. și să o fotografieze pe acesta împreună cu martorul N. M., dar nu în scopul de a se da publicității acea înregistrare prin intermediul publicației lui M. L., care oricum nu a dat curs solicitării inculpatului, ci pentru a obține dovada unei legături între partea civilă și martor, deoarece inculpatul suspecta că licitația pentru mall-ul din cartierul G. din municipiul C. -., s-a desfășurat , ca urmare a comiterii unor fapte de corupție , motiv pentru care inculpatul a și depus plângere penală la DNA B., întocmindu- se un dosar penal înregistrat sub. nr. 93/P/2005, fiind irelevant că ulterior s-a pronunțat o soluție de netrimitere în judecată.

Instanța de fond a procedat la o analiză detailată a declarațiilor martorilor

H. V. O., A. A. și N. N. N., atât a celor din faza de urmărire penală,( filele 84-

88,66-67,82 -83 vol.I,dos. nr.6 D/P/2007) de care se prevalează parchetul pentru a acredita ideea finanțării de către inculpat a apariției ziarului „. de B., cu suma de 200.000.-300.000 de euro ,cât și a celor din faza de judecată (filele 288-289, 137-138,135-136 dosar instanță de fond) .

În esență, declarațiile celor trei martori H. V. O., A. A. și N. N. N. , relevă că despre presupusa finanțare în suma de 200.000-300.000. de euro a „. de B., de către inculpat, nu există date concrete și nu au suport probator în sensul celor inserate în declarațiile de la organele de urmărire penală și este cunoscută doar din zvonuri publice, unora chiar li s-a cerut să confirme acele zvonuri din mediul jurnalistic ( martorul H. V. O. ), sau au aflat de la alți colegi ( martorul A. A. a arătat că a aflat de la martorii C. R., și M. A., martori care au infirmat acest aspect așa cum rezultă din declarațiile lor, precum și din declarația martorului P. M. (filele133-134-dos.instanță de fond ) sau din conținutul discuțiilor de la redacție la o cafea (martora N. N. N. ).

În concluzie , cei trei martori nu au putut să indice date și probe certe, în sensul finanțării de către inculpat a apariției ziarului „. de B., cu suma de 200.000.-300.000 de euro și parchetul nu a dovedit în mod clar, neechivoc acest lucru prin alte mijloace de probă.

Nu corespunde realității nici susținerea parchetului că martorii A.

A., P. M., N. N., H. V. , S. D., C. S., C. R. , M. N., D. S. L., au confirmat faptul că inculpatul a exercitat prin intermediul lui M. L. un control asupra informațiilor publicate în ziarele aparținând trustului „G..

Dimpotrivă, martorii A. A., P. M., N. N., H. V. , C. R. , M. N., M. A. , M.

L. , audiați de către instanța de fond și D. S. L. și S. D. audiați de către instanța de apel , au declarat în esență că , nu există probe concrete că inculpatul ar fi finanțat publicația lui M. L., ci au existat doar discuții pe această temă în mediul jurnalistic și de afaceri ,iar percepția unora dintre aceștia - care au fost și angajați la ziar - cu privire la finanțare, reducându-sedoar la faptul că s-a încheiat un contract de închiriere a unui spațiu ziarului

„. de C. de către firma la care inculpatul era acționar, în schimbul chiriei fâcându-se publicitate , fiind încheiat deci un contract de tip barter.

De asemenea, nu s-a confirmat nici faptul că inculpatul ar fi exercitat prin intermediul lui M. L. un control asupra informațiilor publicate în ziarele aparținând trustului „G., control care s-ar fi concretizat prin faptul că angajații ziarului nu aveau voie să publice articole negative la adresa inculpatului , a firmelor sale sau a unor persoane aflate în anturajul său și totodată că ,li s-ar fi cerut acestora să publice articole cu caracter calomnios la adresa firmelor concurente cu cele ale inculpatului.

A., martorii A. A., P. M., N. N., H. V. O. , C. R. , M. A., M. L. , P. G. și

S. D. au declarat că inculpatul nu le-a cerut niciodată nici personal , nici prin intermediul lui M. L. sau a altor persoane, să publice articole negative sau pozitive despre diferite persoane fizice sau juridice,nici măcar cu privire la partea civilă D. I. sau al firmelor acestuia. Și mai mult, martorul P. M. a arătat că a preluat și a publicat în ziarele „. G. mai multe informații referitoare la afacerile părții civile,astfel că a luat legătura cu un anume domn Schroter , responsabil de informațiile apărute în alte publicații din I. și T. (adică Ieșeanul și Bănățeanul),acesta constituind sursa informaților sale și își asumă răspunderea pentru conținutul acelor articole. De asemenea ,inculpatul nici nu era singura persoană despre care nu se scriau articole negative, aspecte pe care și instanța de fond de altfel le-a constatat.

Nu se poate face abstracție nici de faptul că, S. E. S. reprezentată de către inculpat a încheiat un contract de publicitate cu S. L. S.,care edita „. de

C.,"; reprezentată de către M. L. ( filele 161-164, vol.VI, dos. 6 D/P/2007), iar regula în mediul jurnalistic era că nu se publicau articole negative despre firmele sau persoanele care au încheiate contracte de publicitate cu publicația respectivă, aspect confirmat de asemenea de către martorii audiați și menționați mai sus și care au calitatea de ziariști.

Din declarațiile martorilor M. L., P. I., P. G. precum și cele ale inculpatului, rezultă că în perioada 1998-1999 inculpatul a intermediat într-un cadru public legătura dintre numitul J. W.-cetățean american și M. L. - care intenționa să inițieze un proiect media la solicitarea acestuia din urmă.

U. a fost înființată în baza acestor discuții , S. L. P. S. C. N., înregistrată sub nr. J(...) la ORC C. asociați fiind numita M. M. A. și L. E. LLC, în cote egale. Cetățeanul american ( care între timp a decedat) l-a rugat pe inculpat să-i pună la dispoziție în vederea înființării societății, un jurist sau un economist, situație în care a fost desemnat martorul P. I.,care în acea perioadă lucra la firma unde tatăl inculpatului era administrator, în calitate de contabil , iar martorul nu a negat acest aspect arătând că a trecut o perioadă de timp îndelungată (circa 9 an ), dar își amintește doar că a fost mandatat să deschidă un cont bancar .Oricum, există la dosar declarația autentificată la notariat prin care acest martor a declarat că firma L. E. LLC îndeplinește toate condițiile legale pentru deținerea și exercitarea calității de asociat în S. L. P. S. C. N., ulterior fiind adoptat statutul și contractul de societate al S. L. P. S. redactat de avocatul F. Z. la data de (...), care a și atestat identitatea părților la cabinetul său, în baza art. 3 lit. c) din Legea nr.

51/1995 modificată și republicată, deci asociații nu s-au deplasat la notar înacest sens , aspect pe care martorul P. l-a și precizat. ( fila 132 dos. instanță de fond , fila 5, fila 10 , filele 20-27, vol.II dos. 6D /P/2007) .

P. a acreditat ideea unei prezențe pur formale sau chiar inexistente, a martorului P. I. la încheierea actelor constitutive ale S. L. P. S. în scopul de a combate mențiuni din cuprinsul declarației inculpatului care, a arătat că nu cunoaște în ce condiții s-au asociat cele două firme, și de a dovedi totodată implicarea inculpatului și urmărirea unui interes al acestuia în constituirea firmei, însă actele de la dosar, precum și declarațiile martorilor M. L., P. I., P. G.

și ale inculpatului dovedesc contrariul.

A. împrejurări au fost apreciate de către instanța de fond că nu au vreo legătură de cauzalitate cu faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul

, fiind anterioare perioadei infracționale reținută în rechizitoriu, adică 2004-

2006 și care oricum, nu conturează nici o activitate infracțională desfășurată de către persoanele menționate mai sus.

E. lipsită de orice suport probator și susținerea parchetului în sensul că, la data de (...), la B. I. C. E. L. din Budapesta, firma L. E. LLC a deschis un cont în valoare de 30.000 de USD, pentru finanțarea publicațiilor aparținând „. G..

Curtea a constatat că, prin comisia rogatorie solicitată de către parchet a fi efectuată de către autoritățile judiciare din Ungaria, s-a trimis o copie după un contract de deschidere a unui cont în valută pentru clienți persoane juridice străine, adresată B. C. E. L. din Budapesta, la data de (...), ( și nu

2003, cum a menționat parchetul în rechizitoriu și în motivele de apel ), iar titulara contului era firma L. E. LLC înregistrată în SUA și semnatar declarat( semnatarul autorizat pentru dispoziții referitoare la cont ) era numitul S. K., iar pe o copie a unui act ( fără denumire ) emis de aceeși bancă, la rubrica specimen de semnătură este menționat numele și prenumele inculpatului, iar ca și titular de cont firma L. E. L., fără alte detalii ( fila 198, filele 200,201,vol.III, dos.6D/P/2007)

Nu există menționată vreo sumă nici în USD, și nici în euro în cuprinsul acestui contract de deschidere de cont și în nici un caz că, acel cont avea ca și scop finanțarea publicațiilor aparținând „. G..

A. înscrisuri nu conțin date, care să dovedească că ar fi avut loc operații bancare și în consecință , virarea unor sume de bani din contul firmei L. E. LLC înregistrată în SUA în contul S. L. P. S. la care administrator este M. L., nici măcar nu s-a comunicat dacă a existat sau există vreo sumă de bani în acel cont sau că s-ar fi virat sume de bani vreodată și către cine, nici că acest cont a fost deschis de către inculpat, alimentat de către acesta sau de societățile sale.

Celelalte documente trimise de către autoritățile judiciare ungare , prin comisie rogatorie, respectiv declarațiile luate cu ocazia audierii martorilor S. N. și S. B., precum și adrese de la agenția de T. A. , de la S. T. M. S.,precum și acte medicale emise de S. M. I. A. ,procese-verbale și condici de prezență ale dezbaterilor și conferințelor din cadrul firmei T. F. K., nu vizează faptele deduse judecății în prezenta cauză. (ci alte fapte,cauza fiind disjunsă în acest sens față de inculpat prin O. din data de (...) a DIICOT -S. T. C. filele,102-159,160-

164,177-182 , 184-190, vol.III, dos.6D/P/2007).

Ca atare, această modalitate de sprijinire prin virarea unor sume de bani de către inculpat societăților care aparțin lui M. L. , pe care a susținut-o parchetul, în absența unor probe utile, pertinente și concludente, nu există .

A . 2.Cu privire la cea de a doua modalitate de sprijinire a grupului infracțional, prin închirierea de către inculpat lui M. L. la prețuri modice, mai multe birouri în incinta Complexului „Sigma Center"; pentru a asigura spațiul necesar desfășurării activității trustului de presă, Curtea a reținut următoarele:

Contracte de închirire a unor spații cu altă destinație decât cea de locuință au fost încheiate de către S. E. S. (care include complexul „Sigma Center"; , clădire cu destinație birouri și spații comerciale ) și cu alte societăți comerciale din mass-media și din domeniul publicitar, iar contracte barter, de tipul celui încheiat cu societatea reprezentată de M. L. au fost încheiate și cu alte publicații, deci nu a fost un caz singular , și cu mult timp înaintea contractului încheiat cu societatea acestuia din urmă, așa cum a menționat și instanța de fond, conform actelor dosarului, respectiv, contract de închiriere încheiat între S. E. S.A și S. Expres S. (filele 434- 439 dos. instanță de fond), act adițional nr.2 la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila 440 dos. instanță de fond), act adițional nr.1 la contractul de închiriere nr.192 /(...) (fila

441 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și S. M. Compania de M. SRL (filele 442-445 dos. instanță de fond), anexa nr.2 -PSI la contractul nr.192/(...) (filele 446-447 dos. instanță de fond), proces verbal de reziliere al contractului de închiriere între S. E. S.A și S. C. M. SRL (fila 448 dos. instanță de fond), act adițional nr.1 la contractul de închiriere nr.932/(...) între

S. E. S.A și S. C. M. (fila 449 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și S. C. M. (filele 450-452 dos. instanță de fond), proces verbal de reziliere a contractului de închiriere nr.22/54/(...) între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; SRL (fila 453 dos. instanță de fond), acte adiționale nr.3 și 2 între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; SRL (filele 454-457 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și S. Monitorul S. Sucursala C. ( filele 458-461 dos. instanță de fond), contract de închiriere între S. E. S.A și M.net S.A (filele 462-

466 dos. instanță de fond), care se regăsesc și în vol.,V,VII dos. 6D/P/2007.

Barterul -constituie o operațiune comercială prin care se efectuează un schimb de mărfuri sau servicii având valori echivalente , eliminându-se transferul de sume de bani, între participanți și se realizează printr-un acord de barter și implicit a contractului de barter, fiind consacrat de dreptul comercial și uzitat pe piața comercială.

De altfel și martorii P. V. și P. G. au confirmat în calitatea lor de ziariști că inculpatul, obișnuia să-și facă reclamă firmelor sale în schimbul chiriei oferite unor întreprinderi media și chiar și martorele N. N. și C. S. cunoșteau că a fost încheiat un asemenea contract de tip barter între S. E. S. reprezentată de către inculpat și S. L. S., care edita „. de C..

Mai mult, astfel cum a rezultat din probele administrate, „. de C. a înlocuit în spațiu o altă publicație, iar intermedierea în vederea încheierii contractului de închiriere a fost realizată de numitul D. F., fost director al „.ui Z.

";, ediția de C.

Pe de altă parte, nu s-a dovedit de către parchet că M. L. a închiriat mai multe birouri, pentru alte publicații care i-ar aparține sau care ar fireprezentate de către acesta, de către firmele inculpatului, deși la dosar există mai multe contracte de închiriere depuse atât în faza de urmărire penală, cât și de judecată, dar care se referă la alte societăți .

Obiectul contractului de închiriere pentru spații cu altă destinație decât cea de locuință, încheiat între S. E. S. , în calitate de locator, reprezentată de către inculpat, director și d-na Mateescu E., director economic și S. L. S., reprezentată de L. M. în calitate de administrator , în calitate de locatar, l-a constituit închirierea unui spațiu în suprafață totală de 80 de mp, situat în imobilul corp clădire P+5 situat în C. -. , str. Republicii, nr. 109, etaj IV, având destinația birouri și un spațiu în parcarea păzită, ambele situate pe str. O. ( fila 58-64,vol.VIII, dos.6D/P/2007 ).

Chiria a fost stabilită de comun acord ,adică 6 euro mp ( spațiu), +50 de euro /. parcare, + TVA lunar, iar contravaloarea chiriei spațiului ( a punerii la dispoziție și a folosinței), care face obiectul contractului de închiriere, consta în asigurarea de către locatar a unui spațiu de reclamă pentru locator în ziarul „. de C. în valoare de 480 de euro + TVA, conform tarifelor de mare publicitate a cotidianului, fiind anexate și facturile fiscale aferente. ( filele 58-61

, filel 62-128 vol.VIII, din dos. 6 D/P/2007).

Au fost încheiate de către S. E. S. și alte contracte similare,menționate cu titlu exemplificativ și de către instanța de fond, adică, contractul de închiriere între S. E. S. și S. Expres S. prin care în schimbul asigurării spațiului necesar în aceeași clădire, locatarul asigura spațiu de publicitate locatorului în ziarul „. Z. ";ediția de T. în valoare de 500 USD + TVA (2001-2005 inclusiv).De asemenea , prin contractul de închiriere dintre S. E. S.A și S. Compania de M. S. sau dintre S. E. S.și Grupul de presă „M"; S., s-a asigurat spațiu de funcționare contra prestării de publicitate în ziarul „Monitorul de C.

";(2000-2009).

E. evident că, printr-un simplu calcul matematic , prețul chiriei era stabilit diferit la încheierea fiecărui contract, în funcție de suprafața închiriată , astfel că pentru o suprafață de 221,16 mp de exemplu, chiria era stabilită la suma de

1276 euro +TVA, ( așa cum rezultă din actul adițional la contractul de închirire încheiat între între S. E. S.A și S. Grupul de P. „M"; SRL filele 454-457 dos. instanță de fond),și în acest mod se explică diferența cuantumului chiriei calculată pentru suprafața de 80 mp închiriată societății lui M. L. ( în sumă de 480 de euro +TVA ), pe care parchetul a interpretat-o ca fiind modică.

În concluzie, nici sub această formă nu a fost dovedită finanțarea de către inculpat în accepțiunea art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003.

P. art. 2 lit. a) din Legea 39/2003 un grup infracțional organizat este grupul structurat , format din trei sau mai multe persoane , care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave , pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Conform art.2 lit. b ) din aceeași lege, nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii din cadrul grupului.

Ca atare, rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții pentru existența reală a unui grup infracțional organizat și anume:

 grupul să fie format din trei sau mai multe persoane;

 acest grup să acționeze pe o anumită perioadă de timp și în modcoordonat, ceea ce implică existența unei ierarhii prestabilite în cadrul grupului , o cunoaștere prealabilă a rolului fiecărui membru al grupului, existența anumitei planificări , organizări și control;

 grupul infracțional să nu aibă caracter ocazional ;

 existența unei coeziuni psihice între membrii grupului , aceștia trebuind să aibă încă de la început reprezentarea faptului că fac parte dintr-ogrupare creată în scopul special comiterii unor infracțiuni grave, că exită anumite reguli prestabilite care trebuie respectate, că fiecare are rolul său bine determinat;

 infracțiunile să fie comise în scopul obținerii unui folos material;

Cu privire la atitudinea psihică, membrii grupului infracțional organizat trebuie să aibă reprezentarea că fac parte dintr-o grupare creată tocmai pentru comiterea unor infracțiuni grave , precum și rolul și atribuțiile pe care le au în cadrul grupului.

E. nefondată și susținerea parchetului în sensul că inculpatul cunoștea structura grupului infracțional și modul lui de organizare.

Curtea va reține în baza declarațiilor inculpatului, că acesta îl cunoștea doar pe M. L. de mai mulți ani, pe soția acestuia M. A. M. a văzut-o doar o dată sau de două ori în decurs de câțiva ani, pe O. I. l-a întâlnit la serbarea unei zile de naștere, pe A. A. l-a cunoscut la tribunal pentru că a fost audiat în calitate de martor în prezentul dosar , iar pe G. A. și P. D. C. și M. A., V. D., C. A., nu îi cunoaște.

Declarațiile inculpatului sunt confirmate și de declarațiile martorilor ziariști audiați, din care rezultă că nici ei și nici membrii grupului nu-l cunoșteau pe inculpat, decât în calitate de persoană publică, nu cunosc date ca acesta să se fi implicat personal și să fi coordonat activitatea redacțională urmărind un scop concret, după cum nici unul dintre ei nu a relevat ca activitatea grupului să fi fost derulată în folosul inculpatului, ori acesta să fi cunoscut scopul în care acționau membrii grupului, aspecte pe care le-a constatat în mod corect și instanța de fond.

Ca atare, nu rezultă, raportat la cele expuse mai sus, că inculpatul ar fi cunoscut pe toți membrii grupului infracțional, atribuțiile exacte ale acestora în cadrul grupului, modalitatea de operare, precum și activitățile detailate ale grupului, perioada de timp în care au acționat, scopul urmărit de aceștia ,ori foloasele dobândite prin acțiunile întreprinse.

Fără suport probator, este și susținerea de către parchet, că inculpatul ar fi folosit publicațiile trustului în interesul său personal, sau pentru obținerea unor foloase materiale în mod ilicit.

A., nu au fost indicate în mod concret ce foloase au fost obținute, valoarea acestora, în ce context, la ce dată, care sunt persoanele fizice sau juridice prejudiciate de către inculpat, cu excepția terenului în suprafață de

13.947 mp, situat în C.-N., zona Complex Univers „T";, menționat de partea vătămată I. D. că ar fi fost dobândit prin comiterea infracțiunii de șantaj,( faptă care așa cum se va menționa la pct.II.lit.B nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni).

Infracțiunea de sprijinire a grupului infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 presupune furnizarea de asistență, de ajutor sau îndrumări în vederea săvârșirii infracțiunilor grave prevăzute de lege.

În cauză, nu s-a dovedit că inculpatul a avut vreo contribuție care să faciliteze activitatea grupului sau să îl susțină material sau moral, în acest din urmă caz, în sensul unor consilieri, furnizări de informații, încurajări sau altele de acest gen.

Deoarece, în prezenta cauză din probele administrate nu a rezultat existența infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat prev.și ped. de art. 7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003, în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpatului P. A. Z. în baza art.11 pct.2 lit. a) C. rap. la art. 10 lit. a) C., în sensul că această faptă nu există.

II. B. Cu privire la săvârșirea infracțiunii de șantaj, s-a reținut în rechizitoriu în esență că, în perioada ianuarie-noiembrie 2006, inculpatul a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicațiilor „. G., la adresa părții vătămate D. I. și a constrâns-o prin amenințări, ce au constat în inducerea unei temeri că inculpatul are pârghiile necesare pentru ca să îi blocheze investițiile părții civile și să îi cauzeze astfel pierderi de milioane de euro, să îi cedeze pentru suma derizorie de 10.000 de euro , un teren în suprafață de 13.947 mp, situat în municipiul C. -. , în zona „Între Lacuri";,cu o valoare de circulație de 400.000 de euro, faptă care în opinia parchetului ar fi dovedită cu declarațiile părții vătămate , declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor N. M., P. R., D. F., C. S., P. I., O. C., M. J., C. A. V., C. V. F., F. C., V.

F.,copiile dosarului nr. 1326/2006 al T. C., strămutat la Tribunalul Mureș, adică pe o probațiune selectivă, administrată doar în faza de urmărire penală, însă care a fost indicată în cuprinsul motivelor de apel.( filele 12-17, 60-65, 66-69, 123-

125 168-169 171-174, vol.I, 6-7, 80-81 ,I66-69, 123-125, 131-133, 135-136 vol.II , dos. 6 D/P/2007).

Așa cum rezultă din toate probele administrate, Curtea a reținut că, ordinea cronologică a derulării stării de fapt este următoarea :

Într-o fază anterioară organizării licitației, în vederea construirii unui ansamblu de tip „. în C. -., martorul M. N., care avea calitatea de președinte al C.

J. C. la acea dată, a încercat atribuirea directă, fără licitație a terenului din zona Univers „T";, din C.-N., către firma părții civile D. I.,adică S. I. G. S. În baza rezoluției președintelui C. J. C., martorul S. R.- arhitect șef al județului la acea dată, după identificarea terenului, a întocmit un referat de specialitate, iar ulterior D. juridică a C. J. a întocmit un proiect de hotărâre pentru atribuirea directă a terenului către S. I. G. S.,inițiativă care a fost respinsă, hotărându-se organizarea unei licitații, aspecte ce rezultă atât din declarația martorului S. R., declarația inculpatului cât și din conținutul unor articole de presă ( filele 383 -

384 , 480 dos. inst. de fond, 320,348-349 dos. inst. de apel )

În toamna anului 2005, C. J. C., a organizat o licitație în scopul încheierii unui contract de asociere a terenului din zona Univers „T";, din cartierul G., din C.-N. în vederea construirii unui ansamblu de tip „., licitație la care s-au înscris două societăți comerciale, și anume S. G. S. reprezentată de către partea civilă D. I. și S. S. E. E. S. C. , reprezentată de C. F. și O. T. în baza împuternicirii emise de administratorul societății F. C. ( filele 164-165 , vol.II, dos. 6 D /P/2007.

S. S. E. E. S. a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. de ordine J (...) din (...) (filele 27-28, vol.IV, dos. D /P/2007) asociați în cote egale fiind F. C. și M. D. LLC, cu sediul în S.U:A. Din declarațiile inculpatului, precum și ale martorilor F. C., V. F., F. Z., B. C. , rezultă că inițiativa constituirii S. S. E. E. S., a aparținut inculpatului, iar în ipoteza intervenirii unei oportunități pentru realizarea unor investiții imobiliare, conform unei înțelegerii verbale, dar care nu a fost concretizată într-un act oficial , inculpatul ar fi contribuit cu 25-

50 la sută la capitalul social,iar profitul ar fi fost distribuit în baza unei convenții scrise, în funcție de amploarea proiectului. Inculpatul P. A. Z. a fost desemnat reprezentantul în România al unor investitori americani, aspect cunoscut de martorii indicați. Din avizul de prezență depus (filele 198,199 vol.I,dos.

6D/P/2007) rezultă că, inculpatul P. A. Z. este reprezentantul acționariatului M. D. L. În consecință, în virtutea calității sale în cadrul M. D. LLC și a înțelegerii menționate, inculpatul era interesat în promovarea intereselor S. S. E. E. S.

D. depunerea ofertelor la licitație, susține parchetul, că inculpatul ar fi determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicațiilor „. G., la adresa părții civile, însă fără a se menționa titlul articolelor sau data aparițiilor, nici măcar în cuprinsul rechizitoriului din dosar nr. 403/P/2006 al DIICOT -S. T. C. nu există asemenea mențiuni și fără a exista probe concludente

, utile și pertinente în acest sens..

Partea civilă a declarat că nu cunoaște cine a declanșat campania de presă negativă împotriva sa și că doar bănuiește că inculpatul ar fi acea persoană, dar nu are probe, iar cei care i-au relatat despre relația dintre inculpat și „. G. se bazau pe faptul că trustul respectiv avea birourile închiriate de către firmele inculpatului. ( file 324 dos. inst. de apel ).

Probatoriului administrat în cauză, nu a confirmat faptul că, inculpatul ar fi exercitat prin intermediul lui M. L. un control asupra informațiilor publicate în ziarele aparținând trustului „G., control care s-ar fi concretizat și prin faptul că ziariștilor , angajați ai ziarului li s-ar fi cerut să publice articole cu caracter calomnios ,la adresa firmelor concurente cu cele ale inculpatului, inclusiv referitoare la adresa părții civile, sau a firmelor acesteia, așa cum s-a menționat și la punctul I.. din considerentele prezentei decizii .

Declarațiile martorilor-ziariști care au publicat articole referitoare la partea civilă relevă că o parte din articole au fost preluate din alte publicații din I. și T. ( Ieșeanul și Bănățeanul). A., martorul P. M. a arătat că a preluat și publicat în ziarele trustului „G. mai multe informații referitoare la afacerile părții vătămate I. D., că a luat legătura cu un anume domn Schrotter responsabil de acele informații, acesta constituind sursa articolelor publicate. (filele 133-134 dos. inst. de fond, filele 76-77 vol. I,dos. 6 D/P/2007). De altfel, martorul a arătat că își asumă răspunderea pentru conținutul articolelor respective.

Și martora N. N. N. a arătat că a scris despre firmele părții vătămate I. D., dar că a publicat informații reale și verificate personal, astfel că apreciază că nu au un conținut calomnios sau denigrator.( dos. inst de fond fila 135). Nici martorii C. S., S. D., A. A., M. A. nu au declarat că inculpatul le-ar fi cerut să scrie într-un anume mod, despre partea civilă I. D., ori despre firmele sale. ( filele 66-67, 94-96 91-93 vol.I , dos. 6 D /P/ 2007, 137-138 dos. inst. de fond,332-333 dos. inst. de apel )

La dosarul instanței de fond au fost depuse mai multe articole din diferite ziare din țară sau preluate de pe internet, din care rezultă că s-au publicat diverse articole referitoare la partea civilă sau a firmelor acesteia . ( filele 467-

513 dos. inst. de fond)

Pe de altă parte chiar partea civilă I.- A. D., cu ocazia audierii sale în fața instanței de apel ( fila 312) a declarat că l-a contactat pe M. L. din proprie inițiativă, pentru a-i prezenta proiectele sale și să îl informeze că ar fi dorit cu ocazia publicării articolelor negative la adresa sa sau a firmelor sale, să i se fi luat punctul de vedere ( adică dreptul la replică).

De asemenea, partea civilă a mai declarat că a avut inițiativa încheierii unui contract de publicitate cu „. G.,"; pentru ca cetățenii clujeni să fie informați corect despre derularea proiectelor sale, și nu M. L. i-a impus să încheie un contract de publicitate cu S. I. M. C. S. S-a și procedat la încheierea unui asemenea contract, însă partea civilă a specificat că „. G. nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile , în sensul de a face publicitate reală și efectivă firmei sale , astfel că a și reziliat acest contract, după arestarea ziariștilor..

De asemenea, după depunerea ofertelor de către cele două societăți comerciale, martorul N. M. a încercat să îl contacteze pe inculpat de mai multe ori, prin intermediul martorului P. A. , la acea dată viceprimar al municipiului C.- N. și coleg de partid cu martorul, pentru a-i transmite inculpatului să își retragă oferta de la licitația menționată mai sus, în schimb urmând să îi fie atribuite alte terenuri situate pe C. T., respectiv lângă Liceul G. Coșbuc, și totodată în acest sens să se întâlnească cu inculpatul , așa cum rezultă din declarațiile martorilor P. A., F. Z., M. I., B. C., precum și din declarațiile inculpatului.

În acest context a avut loc la hotelul „. din municipiul C.-N., o întâlnire între martorul N. M. și inculpatul P. A. Z., în cadrul căreia martorul i-a spus inculpatului că nu poate avea toate mall-urile din C. și că îi vor fi atribuite alte terenuri în schimbul renunțării la licitație, propunere refuzată de către inculpat , care totodată a dedus din această poziție exprimată de către martor, că S. S. E. E. S.. nu poate câștiga licitația.

D. examinarea celor două oferte pe baza caietului de sarcini ( vol.IV, dos.6 D/P /2007 ),a fost anunțată societatea câștigătoare a licitației, și anume S. G. S., semnându-se la data de (...) și contractul de asociere nr. 103, încheiat între S. Univers „T"; și S. I. G. S. ( filele 141-152, vol.IV, dos.6 D/P

/2007).

Membrii comisiei de licitație : martorii C. S. (filele 80-81 , vol.II, dos. 6

D/P/2007, fila 139 dos. inst. de fond ), P. I., ( fila 98, vol.II, dos.6 D/P/2007, fila

308, dos. inst. de fond) ),M. J. (filele 123-125, vol.II , dos. 6 D/P/2007, fila 292 dos. inst. de fond ), B. I. (filele 76-77 , vol.II, dos. 6 D/P/2007, fila 343 dos. inst. de apel), M. P.( filele 85-86, vol.II , dos. 6 D/P/2007, fila 342 dos. inst. de apel), C. O. V. (filele 95-97, vol.II , dos. 6 D/P/2007, fila 344 dos. inst. de apel), T. V. (filele 129-130, vol.II , dos. 6 D/P/2007, filele 345-346 dos. inst. de apel), T. M. ( filele 113-114, volI , dos. 6 D/P/2007, filele 329-330 dos. inst. de apel), M. L. (filele 126-128, vol.II , dos. 6 D/P/2007, fila 3 47 dos. inst. de apel, S. R. C. ( filele 140-141, vol.II , dos. 6 D/P/2007, filele 348-349 dos. inst. de apel), respectiv cei ai comisiei de contestație a licitației ( martorii Nuț T.( fila 87, vol.II , dos. 6

D/P/2007, fila 350 dos. inst. de apel), B. R., (fila 91,vol.II , dos. 6 D/P/2007, fila

351 dos. inst. de apel), K. Ș. filele 92-93, voli.II , dos. 6 D/P/2007, fila 352 dos. inst. de apel), S. A. ( filele100-101,vol.II , dos. 6 D/P/2007), Ș. G. fila 111-112, vol.II , dos. 6 D/P/2007, filele 327-328 dos. inst. de apel), T. C. ( fila 94, vol.II, dos.6 D/P/2007), au declarat că nu au fost semnalate incidente procedurale cu ocazia derulării licitației, nu au existat influențări a rezultatului licitației din partea nici unei persoane și fiecare membru a stabilit individual punctajul pe baza caietului de sarcini.

Oricum, așa cum a constatat și instanța de fond, derularea procedurilor licitației, stabilirea punctajului, și dacă desemnarea câștigătorului licitației a fost corect stabilită nu fac obiectul prezentei cauze, astfel că este irelevant că inculpatul a purtat discuții cu martorul P. I., președintele comisiei de licitație sau cu martorul M. J., membru al comisiei de licitație, deoarece martorii au arătat că inculpatul dorea doar să se asigure că licitația se va derula în mod corespunzător, având în vedere că de la deschiderea ofertelor trecuse un interval de timp de trei săptămâni, iar câștigătorul nu fusese anunțat, deși în mod uzual o asemenea procedură nu durează atâta timp. ( filele

292 ,308 dos. inst. de fond ).

P. a achiesat părerilor personale exprimate de către unii membrii ai comisiei de licitație , în sensul că participarea S. S. E. E. S. la licitație a fost doar formală , fără a urmări câștigarea licitației, în urma consultării verbale cu inculpatul. S. organizării unei licitații este însă de a se depune cât mai multe oferte și de a fi aleasă cea mai bună , iar atribuțiile membrilor comisiei se limitează la desemnarea unui câștigător în urma analizării ofertelor, fiind irelevante în prezenta cauză aprecierile personale exprimate în sensul menționat.

Și aprecierea a parchetului că, S. S. E. E. S. a depus pentru licitație o ofertă net inferioară, excede cadrului legal, cu atât mai mult cu cât există la dosar depus un raport de constatare întocmit de către B. G. , specialist șef serviciu DNA ( filele 359-382-dos. instanță de fond) care relevă contrariul, iar autoritate judecătorească, care era abilitată să se pronunțe asupra acestei probleme era Tribunalul Mureș, respectiv Curtea de A. T. -M., dacă nu ar fi intervenit ulterior renunțarea la însăși dreptul pretins de către S. S. E. E. S.,.

S. S. E. E. S., prin intermediul avocaților ,în urma consultărilor verbale cu inculpatul, a formulat inițial o contestație adresată C. J. C. (filele 1-2 ,vol.IV,dos.6

D/P/2007), iar după respingerea acesteia, o acțiune în contencios administrativ ce a făcut obiectul dos. nr. 1326/2006 al T. C.( filele 4-14 , vol.IX, dos. 6 D-P-

2007).

Acest demers legal, a fost interpretat de către parchet, în sensul că de fapt S. S. E. E. și implicit inculpatul nu au avut intenția de a câștiga licitația, ci de a contesta în instanță rezultatul licitației în scopul de a întârzia astfel construirea complexului de tip „., și a acorda posibilitatea inaugurării mai întâi a mallul-ui „P."; edificat de firma inculpatului.

Atâta timp cât legea conferă unei persoane fizice sau juridice dreptul de a promova o acțiune în instanță , un asemenea demers nu poate fi apreciat ca fiind abuziv și nefondat.

Conform art.1 alin.1 din Legea nr.544/2004, a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ,sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul putând fi atât privat , cât și public, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său, sau într-un interes legitim printr-un act administrativ individual, adresat altui subiect de drept.

Situația premisă intervenită, adică participarea la licitație a celor două societăți, desemnarea câștigătoarei licitației, atacarea rezultatului licitației în instanță , a plasat ambele părți într-un impas , impunându-se urgent soluții, pentru că în caz contrar s-ar fi declanșat consecințe negative, concretizate în pierderi financiare pentru firmele acestora, adică partea civilă putea să piardă în instanță licitația și să nu mai poată rambursa creditul de la bancă sau să îi fie întârziate lucrările de construcție a mall-ului,dar și beneficiile ce urmau a fi obținute, iar inculpatul să nu își poată finaliza proiectul „P."; datorită controalelor efectuate , dar și blocarea proiectului „Esplanada"; din B.

D. promovarea acțiunii în contencios de către S. S. E. E. S. s-a formulat o cerere de strămutare a cauzei de către avocații acestei societăți având în vedere că una dintre părți era C. J. C., raportat și la poziția martorului M. N., președintele C. J. C. (la acea dată), cauza fiind strămutată la instanțele din T. -. conform încheierii nr. 1075/(...) a Î., Secția de C. A. și F. ( fila 23 , vol.IX, dos. 6

D /P/2007 ).

Prin încheierea din data de 9 iunie 2006 în dosar 2069/2006, al T. M., a fost admisă cererea de suspendare a actului administrativ formulată de S. S. E. E.

S. în contradictoriu cu C. J. C. și S. I. G. S. și s-a dispus suspendarea executării dispozițiilor art.2 și 3 din hotărârea C. J. C. nr. 23/(...). S-a dispus suspendarea executării procesului verbal nr. 15390/(...) al Comisiei de evaluare a ofertelor de asociere pentru construirea unui ansamblu de tip mall pe terenul în suprafață de

68.430 mp din cartierul G., C.-N. S-a dispus suspendarea executării contractului de asociere din (...) încheiat între cei doi pârâți pe baza hotărârii nr. 23/(...) emise de pârâtul C. J. C. S. a fost dispusă provizoriu, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei. ( fila 24 vol.IX, dos. 6 D /P/2007).

P. critică vehementă adoptată de către parchet în cuprinsul rechizitoriului - pentru a motiva poziția părții civile în sensul că i s-ar fi creat o stare de temere, raportat la hotărârile judecătorești - privind soluțiile adoptate de către Tribunalul Mureș , respectiv Curtea de A. T. -M. , sub aspect procedural și material , induc percepției publice în mod nejustificat, suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității acestor instanțe ceea ce este inacceptabil.

D. desemnarea câștigătorului licitației, inclusiv după pronunțarea hotărârii de către T. M., martorul N. M. a încercat din nou în mod repetat să ia legătura cu inculpatul și să-i propună o înțelegere pentru stingerea litigiului din instanță.

A., martorul P. A., a declarat că martorul N. M. de mai multe ori i-a cerut să îi intermedieze o întâlnire cu inculpatul, spunându-i că în schimbul renunțării la proces îi va oferii inculpatului alte terenuri ( pe C. T. și lângă Liceul G.Coșbuc), iar partea vătămată I. D. îi va face și el o ofertă inculpatului, care nu poate fi refuzată,respectiv un alt teren. Totodată, a atras atenția martorului P. A.că în cazul în care inculpatul îi va refuza propunerea de stingere a litigiului îi va crea probleme în derularea proiectelor imobiliare ale inculpatului.( filele 314-315 dos. inst de fond ).

M. I. M., președintele clubului de fotbal CFR C., a arătat că și prin intermediul său și a altor persoane,martorul N. M. a încercat să ia legătura cu inculpatul, propunându-i în schimbul renunțării la acțiunea în justiție diferite terenuri, în caz contrar proiectele imobiliare ale inculpatului urmând a întâmpina greutăți. Și acest martor a aflat de propunerea făcută inculpatului de a i se oferi un teren pe C. T. și altul în baza sportivă CUG. ( filele 316-317 dos. inst. de fond

).

Propuneri similare au fost făcute și prin intermediul martorilor H. I. și C. F. care, alături de martorii F. Z. și B. C., cunoșteau și ei de ofertele lansate de martorul N. M. pentru stingerea litigiului, precum și că în caz de refuz intervenirea unor probleme a derulării proiectelor imobiliare ale inculpatului. ( filele 309, 352, 293-294, 349-351, 320 dos. inst. de fond ).

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor menționați, coroborate cu cele ale inculpatului, acesta a refuzat o perioadă de timp să se întâlnească cu martorul N. M., și nu a dorit să încheie nici o înțelegere în vederea stingerii litigiului, refuz care rezultă din încercările repetate ale martorului N. M. de a-l contacta prin diverse persoane.

În contextul în care pe șantierul P. au fost demarate controale, iar proiectul Esplanada a fost blocat prin hotărâre de guvern, inculpatul a acceptat în final o întâlnire cu martorul M. N..

Și martorul E. I.,avocatul părții civile I. D., avea cunoștință de încercările părții vătămate și ale martorului N. M. de a-l determina pe inculpat să renunțe la proces prin oferirea în schimb a unor terenuri. A., martorul a arătat că partea vătămată a încercat o mediere cu inculpatul prin persoane importante, precum M. N. sau R. T., cunoscând inclusiv propunerea privind atribuirea către inculpat a terenului de pe C. T. ( filele 310-311, dos. inst de fond )

Întâlnirea inculpatului cu martorul M. N. a avut loc la „. T. din C.-N., discuțiile fiind auzite și de martorul C. F., care se afla la o masă alăturată. De altfel, întâlnirea de la „. T. nu e contestată de martorul N. M., doar conținutul discuțiilor, dar care este probat prin declarațiile martorilor menționați care știau de oferta avansată inculpatului, precum și de martorii care au luat cunoștință ulterior de aceste discuții.

A., așa cum rezultă din declarația inculpatului, coroborată cu cea a martorului C. F., dar și a martorilor menționați, cu ocazia întâlnirii de la „. T.

,martorul N. M. i-a cerut inculpatului să renunțe la litigiul de pe rolul instanței din M. având ca obiect licitația, iar în schimbul renunțării va primi un teren pe C. T. și totodată ,partea vătămată îi va oferi un teren în baza sportivă CUG din cartierul G., refuzul acceptării aducându-i noi probleme în derularea investițiilor.( filele 293-294 dos. inst. de fond )

A. discuție a fost adusă în scurt timp la cunoștința martorului M. I. care locuiește aproape de „. T. și unde s-au deplasat inculpatul și C. F. după întâlnirea cu N. M. De asemenea, această discuție a fost adusă și la cunoștința martorilor P.

A. ,B. C. în vederea stingerii litigiului și F. Z., care la scurt timp l-a și anunțat pe inculpat că avocatul părții civile martorul I. E. l-a contactat telefonic pentru a stabili o întâlnire în vederea stingerii litigiului.

Ca atare, probele administrate relevă cu certitudine că nu inculpatul a solicitat terenul din baza sportivă CUG pentru stingerea litigiului, ci oferta atribuirii acelui teren a fost lansată de martorul N. M. și partea civilă D. I.

Analizând oferta primită din perspectiva intervenirii unor impedimente pentru continuarea investițiilor sale demarate, despre care a fost avertizat de către martorul N. M., cu consecința unor pierderi financiare importante, inculpatul a luat hotărârea comunicată tuturor martorilor implicați de a accepta doar oferta de a stinge litigiul pentru terenul din baza sportivă CUG și stabilirea unei întâlniri .

La prima întâlnire care a avut loc la cabinetul avocațial al martorului

F. Z. ( și care a sosit doar la finalul discuțiilor ) au participat inculpatul, partea civilă și martorii B. C.,celălalt avocat al inculpatului și I. E., avocatul părții civile, așa cum rezultă din declarațiile martorilor și ale inculpatului.

A., cum arată martorii B. C. și I. E., întâlnirea dintre inculpat și partea vătămată era urmare a întâlnirii dintre inculpat și matorul N. M. ,de la „. T., termenii negocierii fiind prestabiliți și cunoscuți de ambele părți.

De altfel, ambii martori au arătat că imediat după ce inculpatul și partea civilă au făcut cunoștință, aceasta din urmă a întrebat dacă „ne-am înțeles?";, iar replica inculpatului a fost „dacă-i musai, cu plăcere";, confirmându-se o înțelegere anterioară.

Tot din conținutul declarațiilor martorilor B. C. și I. E., rezultă așa cum de altfel a reținut și instanța de fond , că nu inculpatul a solicitat terenul, ci partea civilă D. I. a lansat propunerea de a dona terenul din baza sportivă CUG clubului de fotbal CFR C. pentru stingerea litigiului.

A. propunere de efectuare a unei donații în schimbul renunțării la judecată nu a fost însă agreată de inculpat și de avocații prezenți, pe motiv că, clubul de fotbal nu era parte în proces.

Susținerea de către parchet că inculpatul a solicitat terenul s-a bazat exclusiv pe declarațiile părții civile și ale avocatei acesteia, martora P. R., care nu a participat la întâlnirea desfășurată la cabinetul avocatului F. Z. unde părțile au ajuns la o înțelegere.

Pe de altă parte declarațiile martorei P. R. au fost înlăturate, în mod pertinent de către instanța de fond, fiind subiective, deoarece aceasta a manifestat un evident interes în cauză în susținerea părții civile I. D., câștigătorul licitației organizate de C. J. C. condus la acea dată de martorul N. M., pentru că secretar general al C. J. C. era mama acestei martore, respectiv numita P. M.

Oricum, se poate observa că oferirea terenului din baza sportivă CUG de către partea civilă rezultă nu numai din declarațiile celor doi avocați martori direcți, dar și din celelalte probe care dovedesc că anterior acestei întâlniri s-au depus diligențe pentru a-l contacta pe inculpat, cu propunerea de a stinge litigiul în schimbul atribuirii altor terenuri, unul oferit chiar de partea civilă I. D.

A doua întâlnire a avut loc la biroul inculpatului și a avut ca scop stabilirea modalității concrete de încheiere a înțelegerii. A., cum au arătat martorii prezenți I. E., C. F., F. Z., B. C., la această întâlnire, partea civilă a prezentat schițele bazei sportive CUG și personal a delimitat terenul dincadrul bazei ce urma să fie oferit contra stingerii litigiului, fiind ajutat și de un topograf care a și calculat prețul terenului.

Tot partea civilă a stabilit efectuarea unei vânzari-cumpărari a terenului, prețul total fiind de 250.000 de euro, din care suma de 10.000 de euro plătibilă, iar suma de 240.000 de euro compensată prin prestare de publicitate pe terenul C. de fotbal CFR C.

Cu privire la persoana care a stabilit prețul terenului și deci al înțelegerii, deși în rechizitoriu se susține că ar fi fost inculpatul, instanța de fond a reținut în mod corect că în realitate acea persoană a fost partea civilă I. D., deoarece martorii care au participat personal la negocierile dintre părți adică B. C., F. Z. și Iordăchesu E. confirmă acest aspect ale căror declarații se coroborează cu cele ale inculpatului.

De asemenea , susținerile părții civile I. D. în sensul că inculpatul i-ar fi impus prețul, pe de o parte nu sunt confirmate de nici o altă probă, declarația martorei P. R. este singulară, dar și subiectivă totodată și a relatat împrejurări cunoscute doar din discuțiile pe care le-a avut cu partea civilă, iar pe de altă parte sunt nesincere deoarece a declarat că nu a relatat nimănui despre „. la care a fost supus de către inculpat.

Nu în ultimul rând, partea vătămată a lansat în mod clar oferta unei donații, împrejurare dovedită , de unde rezultă că acesteia nu i s-a impus nici un preț de către inculpat, iar inițiativa modalităților de rezolvare a situației conflictuale i-a aparținut în exclusivitate.

Deși prin rechizitoriu s-a susținut că inculpatul a impus părții vătămate un preț derizoriu de 10.000 de euro, instanța de fond a reținut ca fiind dovedit faptul că partea civilă I. D. a cerut stingerea litigiului oferind în schimb cu titlu de donație terenul din baza sportivă CUG, iar ulterior pentru că inculpatul și avocații nu au acceptat din cauza impedimentelor legale, a stabilit prețul terenului la suma de 250.000 de euro, din care 10.000 de euro plătibili, iar diferența de

240.000 de euro compensată prin servicii de publicitate. De altfel, nici partea civilă nu a invocat că cedarea terenului s-ar fi realizat pentru suma de 10.000 de euro, cum s-a susținut în rechizitoriu, ci a indicat suma de 250.000 de euro, inclusiv în constituirea sa de parte civilă ( filele 31,32 dos. inst. de fond).

În urma înțelegerii intervenite între inculpat și partea civilă, în condițiile reținute în mod real de instanța de fond , la un interval de câteva luni, au fost perfectate și actele aferente, unele fiind redactate chiar de avocata părții civile, martora P. R. și care ulterior au fost autentificate la notar.

A. acte sunt următoarele:

- Antecontract de vânzare cumpărare autentificat la notariat sub nr. 1746 la data de (...) ( filele 385-392 dos. inst. de fond ) încheiat între S. B. C. S. reprezentată de G. F. C. în calitate de promitent vânzător și S. S. E. E. S. reprezentată de O. C. ,în calitate de promitent cumpărător. Obiectul contractului se referea la faptul că promitentul vânzător se obliga să vândă promitentului cumpărător baza sportivă situată în C. -., zona „Între Lacuri";,f.n.,compusă din teren în suprafață de 13.947 mp, și construcții, proprietatea promitentului vânzător în baza procesului - verbal de adjudecare nr. 109 /(...) și a contractului de vânzare -. autentificat sub nr. 782/(...) și pentru care a fost întocmită și documentația cadastrală aferentă.

Promitentul vânzător se obliga să vândă promitentului cumpărător aceste imobile sub condiția stingerii definitive și irevocabile,ca urmare a renunțării de către S. S. E. E. S. la toate drepturile subiective pretinse în fața tuturor instanțelor de judecată, a tuturor litigiilor dintre S. S. E. E. S. pe de o parte și S. I. G. S., respectiv S. I. M. C., pe de altă parte având ca și obiect nemijlocit și /sau conex, direct sau indirect realizarea unui ansamblu multifuncțional de tip M., denumit în continuare Proiect , pe terenul din Parcul de Est, cartierul G., din municipiul C. -. și imobilul teren pe care se situează Proiectul.

Prețul a fost stabilit la suma totală de 250.000 de euro fără TVA, plata sumei de 10.000 de euro urmând să fie efectuată la data semnării contractului în formă autentică, iar restul de preț în sumă de 240.000 de euro urmând să se compenseze cu contravaloarea serviciilor de publicitate care urmau să se presteze de către promitentul -cumpărător către promitentul vânzător, conform contractului de publicitate care urma să fie încheiat între părți cel mai târziu până la data de (...). Promitentul cumpărător se obliga să stingă prin renunțare la toate drepturile materiale și procesuale pretinse în fața tuturor instanțelor de judecată față de S. I. G. S. și S. C. I. M. C. S.

Totodată se obliga să renunțe ca în urma hotărârilor ce se vor pronunța să renunțe la exercitarea oricărei posibile căi de atac prevăzute de legislația română, și că nu va face nici un alt demers pe cale extrajudiciară nici pe cale administrativă, nici în fața unei autorități și sau organizații care ar avea ca scop afectarea în mod direct sau indirect realizarea Proiectului.

Semnarea contractului autentic a fost condiționată de renunțarea la judecată în forma menționată mai sus de către S. S. E. E. S., iar în caz contrar și dacă nu se respectau termenele stabilite în acest sens, s-a prevăzut și obligarea S. S. E. E. la plata unor daune interese în cuantum de 2.000.000.de euro către S. B. C. S.

Contractul de vânzare -., a fost autentificat la notariat sub nr. 1746 la data de (...). ( filele 48-51, vol.I dos. 6 D /P/2007 ) , deci după ce s-a luat act de renunțarea la drepturile pretinse ( (...)) de către S. S. E. E.

- Tranzacția încheiată la data de (...), autentificată la notariat, între S. S. E. E. S., reprezentată de către O. C., S. I. G. S., reprezentată de către D. I. A.

S. I. M. C. S. reprezentată de către D. I. A. și S. B. C. S., reprezentată de către I. G. avea ca obiect stabilit ca părțile în vederea obținerii avantajelor reciproce stabilite în cuprinsul tranzacției să colaboreze pe deplin în vederea aducerii la îndeplinire a obiectului acestei tranzacții, părțile convenind să stingă orice litigiu aflat pendinte între părți la data semnării tranzacției, să preîntâmpine și să nu demareze ulterior nici un alt proces, litigiu direct sau indirect care ar putea interveni ulterior între părți , având ca obiect nemijlocit și /sau conex, direct sau indirect, Proiectul descris în preambul ( filele 393-399, dos. inst. de fond ).

-Renunțarea la judecată autentificată sub nr. 1739/(...), exprimată de către S. I. M. C. S. la judecata recursului care face obiectul dos. nr. 632/ 2006 al C. de A. T. -. cu termen la data de (...) , recurs pe care îl promovase această societate împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Mureș în dosar nr.

2069/2006 ( filele 400-401 dos. inst . de fond ).

-Renunțarea la judecată autentificată sub nr. 1740/(...),exprimată de către S. I. G. S. cu privire la judecata recursului care face obiectul dos. nr. 632

/2006 al C. de A. T. -. cu termen la data de (...), recurs pe care îl promovaseaceastă societate împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Mureș în dosar nr. 2069-2006 ( filele 402-403 dos. inst . de fond ).

-Renunțarea la judecată autentificată sub nr. 1741/(...) exprimată de către

S. S. E. E. S. cu privire la la drepturile deduse judecății și respectiv la judecarea cauzei care face obiectul dosarului inițial al dos. nr. 1326/2006 al T. C., având ca obiect acțiunea în contencios administrativ pentru anularea licitației, completată și extinsă la data de (...), cauză care a fost strămutată la Tribunalul Mureș fiind înregistrată sub nr. 2069/2006 , și care a mai fost precizată, completată și extinsă la data de (...) .( filele 404-405 dos. inst de fond )

-Renunțarea la judecată autentificată sub nr. 1742/(...) exprimată de către

S. S. E. E. S. cu privire la drepturile deduse judecății și respectiv la judecarea cauzei ce face obiectul dos. nr. 2908 /2006 al T. M. având ca obiect cererea de ordonanță președințială ( filele 406-407 dos. inst. de fond )

- Declarația autentificată sub nr. 1743/(...), pe propria răspundere a S. S. E. E. S., în sensul exprimării acordului cu renunțarea la judecată oricăruia dintre recurenții la judecata recursului care face obiectul dos .nr 632/2006 al C. de A. T. M..( fila 408 dos. inst. de fond).

În baza acestor acte , prin decizia nr. 713 /(...) a C. de A. T. -. în dosar

632/2006 s-a luat act de renunțarea la însăși dreptul pretins de reclamanta

S. S. E. E. în contradictoriu cu C. J. C. și S. I. group S. I. , hotărâre irevocabilă. ( fila 85 , vol.IX, dos. 6 D/P/2007).

De asemenea, s-a încheiat și contractul de publicitate nr. 595 din data de (...) între S. S. E. E. S. și S. B. C. S., constând în promovarea imaginii acestei societăți pe terenul clubului de fotbal CFR C. ( filele 409-413, dos. inst. de fond )

Instanța de fond în mod corect a reținut că publicitatea a fost efectiv prestată, așa cum rezultă din fotografiile depuse la dosar și care surprind imagini din unele meciuri de fotbal televizate, ori diferite evenimente ale clubului de fotbal, din acestea rezultând promovarea S. B. C. S.( filele 418-436 dos. inst. de fond).

Nu se poate face abstracție nici de faptul că, S. B. C. S., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 782 a devenit proprietara bazei sportive CUG și deci al terenului în cauză, numai la data de (...), deci după ce acțiunea în contencios administrativ a fost promovată în instanță. ( filele 48-51, vol.I, dos. 6D/P/2007.

Infracțiunea de șantaj în opinia parchetului , s-ar fi comis sub aspectul laturii obiective prin două modalități:

B.1.-printr-o campanie denigratoare de presă la adresa părții civile I. D. exercitată de către inculpat prin intermediul publicațiilor „. G.

B.2.- prin constrângerea părții civile, prin amenințări , ce au constat în inducerea unei temeri părții civile D. I., că inculpatul are pârghiile necesare pentru ca să îi blocheze investițiile acesteia și să îi cauzeze astfel pierderi de milioane de euro și ca atare, să îi cedeze pentru suma derizorie de

10.000 de euro, un teren în suprafață de 13.947 mp, situată în municipiul

C. -. , în zona „Între Lacuri";, cu o valoare de circulație de 400.000 de euro .

P. art.194 alin.1C., constituie infracțiunea de șantaj, constrângerea unei persoane, prin violență sau amenințare, să dea, să facă să nu facă sau să sufereceva, dacă fapta este comisă pentru a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.

În cazul acestei infracțiuni sunt încălcate primordial relațiile sociale referitoare la libertatea persoanei , și anume libertatea morală ,în scopul de a se obține un beneficiu, fapta fiind în esență o formă mai gravă a infracțiunii de amenințare.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de șantaj presupune o constrângere exercitată asupra unei persoane, adică impunerea ca acea persoană să facă sau să nu facă ceva împotriva voinței acesteia.

Constrângerea trebuie exercitată prin violență, ( modalitate care nu a fost invocată în prezenta cauză) sau amenințare și de natură a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere .

Amenințarea implică exercitarea de către făptuitor a unui act de natură să inducă victimei temerea că, în viitor ,ea, soțul ei sau o rudă apropiată urmează să suporte un rău, constând în săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare , temere care o pune în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii.

Dacă amenințarea, în raport cu condițiile concrete, nu era susceptibilă de a produce victimei o asemenea temere , elementul material al infracțiunii de

șantaj nu este realizat.

A., răul cu care se amenință trebuie să fie injust, de aceea amenințarea cu realizarea unui drept împotriva celui amenințat prin folosirea unei căi legale, chiar dacă acesta ar expune pe cel amenințat la anumite consecințe păgubitoare , nu este aptă de a produce temerea pe care legiuitorul a reglementat-o.

Din starea de fapt reținută de instanță, nu a rezultat ca inculpatul P. A. Z. să fi determinat o campanie de presă denigratoare sau să o fi amenințat pe partea civilă D. I.

Partea civilă totodată a declarat că nu a fost supus unor amenințări sau violențe din partea inculpatului( fila 318 dos. inst. de apel ), însă momentul în care s-a simțit presionat a fost atunci când au intervenit problemele juridice datorate promovării contestației la licitație și au continuat articolele denigratoare la adresa sa. ( fila 318 dos. inst. de apel)

Determinarea de către inculpat a campaniei denigratoare de presă orin intermediul publicațiilor « trustului G. » împotriva părții civile , așa cum s-a menționat mai sus nu a fost dovedită , iar pe de altă parte o asemenea modalitate ,nici nu se poate circumscrie laturii obiective a infracțiunii de șantaj, care se realizează doar prin violență ( fizică) sau amenințare.

Declarațiile părții civile, confirmate și de declarațiile martorilor și a inculpatului, relevă că inculpatul i-ar fi spus părții civile că va întreprinde demersurile necesare pentru continuarea proceselor în instanță ,cu privire la licitația privind construirea unui ansamblu de tip «., în cartierul G. din municipiul

C.-N.

A. modalitate de exprimare a inculpatului, adică promovarea unei acțiuni în instanță și continuarea proceselor nu constituie o amenințare, în accepțiunea art. 194 C., iar inculpatul nu a urmărit să îi creeze părții vătămate o stare de temere.

Sunt superflue susținerile parchetului, bazate exclusiv pe declarațiile martorilor M. N., care a încercat de mai multe ori intermediereaunor întâlniri cu inculpatul pentru a-l determina să renunțe la licitație, iar ulterior la litigiul din instanță prin oferirea unor terenuri în schimb, și P. R. a cărei declarație a fost înlăturată, fiind dovedită subiectivitatea acesteia, în sensul că inculpatul ar avea influență asupra instanțelor din T. -. și astfel ar avea pârghiile necesare pentru a bloca părții civile investițiile și cauzarea unor prejudicii de milioane de euro, iar aceste supoziții ,care de altfel nu au fost probate, i-ar fi creat părții civile o stare de temere de natură a o alarma.

La stabilirea aptitudinii amenințării de a alarma , trebuie să se aibă în vedere și persoana celui amenințat, calitățile sale subiective, gradul său de pregătire profesională și starea psihică în care s-a găsit în momentul comiterii faptei.

Ori, partea civilă D. I., așa cum rezultă din C.V.-ul acestuia depus la dosar este licențiat în economie și administrarea afacerilor ( filele 154-155, vol.V., dos.6

D/P/2007) și a mai participat la realizarea unor proiecte de tip „. și în alte zone ale țării, deci cunoștea procedurile ulterioare unei licitații, adică posibilitatea atacării în instanță a rezultatului , iar pe de altă parte, acesta a beneficiat de asistența juridică din partea unei case de avocatură, astfel că raportat la aceste aspecte , nu se poate aprecia că i s-ar fi cauzat o stare de temere, ca urmare a continuării acțiunilor demarate în instanță de către inculpat.

Ca atare, nu subzistă infracțiunea de șantaj sub aspectul laturii obiective, pentru că elementul material al infracțiunii nu este realizat.

De asemenea ,tot partea civilă a declarat că dacă avocatul său nu i-ar fi recomandat posibilitatea încheierii unei tranzacții pentru rezolvarea situației intervenite între cele două firme, nu s-ar fi gândit la o asemenea modalitate de rezolvare a situației, fiind decizia sa personală de a încheia tranzacția, deci nu a fost influențat și nici amenințat de inculpat și nici nu se poate susține că ideea tranzacției i-a aparținut inculpatului, așa cum a interpretat parchetul. ( fila 317 dos. inst de apel

Nu se poate face abstracție nici de faptul că inculpatul nu a încercat vreodată să o contacteze pe partea civilă nici personal, nici prin intermediul altor persoane, dimpotrivă inculpatul fiind cel pe care atât martorul M. N., cât și partea civilă au încercat de mai multe ori să îl contacteze ori personal , ori prin intermediul martorilor care au fost audiați, pentru a-l convinge inițial să își retragă oferta de la licitația organizată, iar ulterior pentru oferirea unor alte terenuri în schimbul renunțării la procesele intentate pentru anularea licitației câștigate de firma părții civile.

Se remarcă deci și lipsa intenției inculpatului de a o șantaja pe partea civilă, lipsind și latura subiectivă a infracțiunii de șantaj.

Nu s-a făcut nici dovada obținerii unui folos injust de către inculpat, în contextul în care terenul a fost achiziționat cu suma de 250.000 de euro de către S. S. E. E. S., reprezentată de administratorul O. C. , care a declarat că asupra sa pentru nu a exercitat nici o persoană presiuni pentru încheierea contractului, și în prezent această societate este proprietara terenului sportiv, iar inculpatul așa cum s-a mai menționat nu deține vreo calitate oficială în această societate.

În contextul celor expuse mai sus, rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub aspectul laturii subiective, astfel că, instanța de fond înmod corect a pronunțat o soluție de achitarea a inculpatului P. A. Z. în baza art. 10 lit.d) C. prin prisma probelor de la dosar .

III. În concordanță cu soluția de achitare a inculpatului P. A. Z., în baza art. 10 lit. d) C. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj , în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă concretizată în suma de 100.000. de euro, reprezentând daune morale formulată de către partea civilă D. I.- A.

IV. Nu este oportună nici solicitarea formulată de către parchet a confiscării de la inculpat a sumei de 400.000. de euro pentru motivele arătate la punctul I.3 din considerentele prezentei decizii și care nu se mai impun a fi reiterate.

În contextul tuturor considerentelor expuse mai sus, Curtea, în baza art.. 379 pct 1 lit b Cod procedură penală , va respinge ca nefondat apelul declarat de P. DE PE L. Î. CURTE DE C. SI JUSTIȚIE, DIICOT- S. T. C., împotriva sentinței penale nr. 178 din 16 aprilie 2010 pronunțată in dosar nr. (...) al T. C.

În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În baza art. 379 pct 1 lit b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de P. DE PE L. Î. CURTE DE C. SI JUSTIȚIE, DIICOT- S. T. C., împotriva sentinței penale nr. 178 din 16 aprilie 2010 pronunțată in dosar nr. (...) al T. C.

În baza art. 192 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publica din data de 11 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER I. - C. M. ANA C. M. N.

Red. I.C.M. / S.M.D.

4 ex./(...) Jud.fond.A. I.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 45/2011, Curtea de Apel Cluj