Decizia penală nr. 452/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR. 452/R/2011
Ședința publică din data de 29 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘED.TE : V. V. A.- judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M.
GREFIER : L. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. G.
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării hotărârii - recursul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, împotriva deciziei penale nr.141/2010, pronunțată în dosar nr.(...) al T. S., privind pe inculpații H. T., L. R. și D. S., trimiși în judecată prin R. P. de pe lângă J. Ș. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de :
H. T. - art.211 alin.1 și 2/1 lit.a C.penal
L. R. - art.211 alin.1 și 2/1 lit.a C.penal cu aplic.art.99 alin.3 C.penal
D. S. - art.211 alin.1 și 2/1 lit.a C.penal cu aplic.art.99 alin.3 C.penal și art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.99 alin.3 C.penal și art.33 lit.a
C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 martie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.74 din (...), J. Ș. S., în baza art.211 al.1 si 21 lit.a Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a,c,art.76 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul H. T. fiul lui T. si E., născut la data de (...) in T., jud.S. M., cu antecedente penale, stagiul militar neîndeplinit, fără ocupație, studii 4 clase, domiciliat în T., str.P. M., nr.24 jud.S. M., C. 1. la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată. S-a ăcut aplicarea art.71 Cod penal și s-a interzis inculpatului dreptul prev.de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și b Cod penal. În baza art.861 cod penal s-a dispus suspendarea sub supravegherea S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu Mare a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7(șapte) ani stabilit potrivit disp.art.862 cod penal. În baza art.833 al.1 cod penal a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: 1. Să se prezinte la datele fixate la sediul S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare. 2. Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință ori deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea. 3.Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.863 cod penal s-a impus inculpatului următoarele obligații: 1. Să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de calificare. 2. Să nu intre în legătură cu coinculpații D. S. și L. R. În baza art.71 al.5 cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare. II. În baza art.211 al.1 si 21 lit.a cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a,c , art.76 lit.a,Cod penal si art.99 al.3 Cod penal a fost condamnat inculpatul L. R. fiul lui A. si P., născut la data de (...) în T., jud.S. M., necunoscut cu antecedente penale, fără ocupație, studii 7 clase, domiciliat în T., str.P. M., nr.70, jud.S. M., C. 1. și D. S., fiul lui T. și T., născut la data de (...) in Miercurea-Ciuc, jud.Harghita, fără antecedente penale, fără ocupație, studii 9 clase, domiciliat în T., str.P. M., nr.19, jud.S. M., C. 1., la câte o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată. În baza art.86 al.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.99 al.3 cod penal a fost condamnat inculpatul D. S. la o pedeapsă de 6 (șase) luniînchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere. În baza art.33 lit.a Cod penal raportat la art.34 lit.b Cod penal și art.35 al.1 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului D. S., astfel că acesta a executat pedeapsa cea mai grea, respectiv, 3 (trei) ani închisoare. S-a făcut aplicarea art.71 cod penal și s-a interzis inculpaților drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza-a-II-a și b Cod penal, pedepse a căror executare a începe la împlinirea vârstei de 18 ani. În baza art.861 cod penal raportat la art.110 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicare inculpaților minori sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani stabilit potrivit disp.art.110 Cod penal. Până la împlinirea vârstei de 18 ani a fost încredințată supravegherea inculpatului L. R. mamei acestuia L. P., iar a inculpatului D. S. părinților acestuia, D. T. și T., conform art.1101 Cod penal. După împlinirea vârstei de 18 ani, până la împlinirea termenului de încercare, instanța a încredințat supravegherea celor doi inculpați S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu Mare. În baza art.863 al.1 Cod penal au fost obligați inculpații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: 1. Să se prezinte la datele fixate la sediul S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu Mare. 2. Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință ori deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea. 3.Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.863 al.3 cod penal s-a impus inculpaților următoarele obligații: 1. Să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ sau calificare. 2. Să nu frecventeze baruri sau discoteci. 3. Să nu intre în legătură unii cu alții, toți trei inculpații. În baza art.71 al.5 cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare. În baza art.359 cod procedură penală s-a atras inculpaților atenția asupra dispozițiilor art.864 cod penal. În baza art.88 cod penal și art.36 al.3 cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată celor trei inculpați durata reținerii și arestării preventive, de la (...) și până la (...) pentru inculpatul H. T. și de la (...) până la (...) pentru inculpații D. S. și L. R. În baza art.350 al.1 cod procedură penală, a fost revocată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpatul H. T. prin D. nr.91/(...) a T. S. A fost admisă acțiunea civilă formulată de către S. J. de U. S. M. și S. J. de U. Z. și au fost obligați în solidar inculpații, pe inculpații minori și în solidar cu părțile responsabile civilmente la suma de 448,51 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate, cu dobânda legală de la scadență - (...) și până la plata efectivă, către partea civilă S. J. de U. S. M. și la suma de 177,15 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate, cu dobânda legală de la scadență - (...) până la plata efectivă, către partea civilă S. J. de U. Z. S-a luat act de renunțarea părții civile M. A. la acțiunea civilă împotriva inculpatului D. S. și părților responsabile civilmente D. T. și D. T. A fost admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă M. A. împotriva inculpatului H. T. și părții responsabile civilmente L. P. pe care i-a obligat în solidar la plata sumei de 37 lei reprezentând despăgubiri materiale și de 3400 lei despăgubiri morale. În baza art.191 al.2 C.p.p. au fost obligați inculpații la 1813 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului ( 663 lei - urmărire penală: 1150 lei - judecată) după cum urmează: 471 lei inculpatul D. S. în solidar cu partea responsabilă civilmente D. T. și T. 671 lei inculpatul L. R. în solidar cu partea responsabilă civilmente L. P. și 671 lei inculpatul H. T., din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu av. Negrean Dalia în sumă de 600 lei (urmărire penală), av. P. M. - 150 lei, av.Fekete Eva și av. P. M. câte 200 lei fiecare, au fost avansate din fondurile M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești. Deliberând asupra cauzei penale de față prima instanță a reținut în prealabil următoarele: Prin rechizitoriul P. de pe lângă J. S. S. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților minori L. R. și D. S. și a inculpatului major H. T. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art. 211 alin. 1 și 21 lit. a Cod penal și de conducere a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind pe inculpatul D. S. Cauza a fost înregistrată la data de (...) sub nr.(...). S-a reținut în cuprinsul rechizitoriului că la data de (...) cei trei inculpați au plecat împreună cu partea vătămată M. A., cu autoturismul proprietatea acestuia din localitatea T., până în localitatea C., unde i-au sustras acestuia suma de 50 lei prin săvârșirea de violențe, în urma cărora partea vătămată a suferit fractura de os zigomatic, de piramidă nazală și un traumatism cranio- facial care au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale. Partea vătămată a fost abandonată la locul săvârșirii infracțiunii, cei trei inculpați s-au urcat în mașina părții vătămate, condusă de către inculpatul D. S., care nu posedă permis de conducere, fiind minor. S. de bani sustrasă a fost cheltuită de către inculpați, iar autoturismul a fost recuperat și predat părții vătămate. Situația de fapt reținută în rechizitoriu s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă:declarațiile inculpaților, ale părții vătămate și martorilor procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, mijloace materiale de probă, raport de constatare medico legală, proces verbal de identificare a autoturismului sustras. Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele: La data de (...) inculpații H. T. și L. R. se aflau într-un bar din localitatea T. în bar a intrat partea vătămată, care i-a solicitat barmanei să îi găsească o menajeră. Discuția dintre cei doi a fost auzită de inculpatul H. T., care în prezența inculpatului L. R. și a martorului B. S. N. s-a adresat părții vătămate susținând că cunoaște pe cineva, partea vătămată oferind bani inculpatului dacă îi găsește o menajeră. A doua zi părțile s-au întâlnit în același loc, partea vătămată fiind de acord cu propunerea inculpatului H. T. ca să caute împreună o menajeră pentru partea vătămată, sens în care să se deplaseze cu autoturismul acestuia din urmă. La terasa barului a venit și inculpatul D. S., care s-a interesat cine este partea vătămată, inculpatul H. T. fiind de acord ca banii pe care îi va primi de la partea vătămată să îi împartă cu inculpatul D. Cei trei inculpați s-au urcat împreună cu partea vătămată în autoturismul acestuia. Inculpatul D. S. le-a spus celorlalți că cunoaște o persoană din localitatea C., unde era DJ, explicând părții vătămate care era la volan, drumul spre C. Inainte de a intra în localitatea C., inculpatul D. S. i-a mărturisitinculpatului H. că nu știe pe nimeni care poate fi menajera părții vătămate, motiv pentru care acesta din urmă i-a cerut părții vătămate să oprească mașina și să le dea bani. Cei patru au coborât din mașină si inculpații nu au mai fost de acord să caute împreună cu partea vătămată, persoana menționată. Partea vătămată a fost trântită la pământ și ținută de gură de către inculpatul H., în timp ce ceilalți doi inculpați au imobilizat-o de mâini și de picioare, au căutat bani și au găsit portofelul victimei, în care era suma de 50 lei, pe care au sustras-o. Partea vătămată l-a mușcat pe inculpatul H. de mână și l-a prins de picior și inculpații l-au lovit cu piciorul în cap și abdomen. Inculpații au lăsat-o pe partea vătămată în acel loc și au plecat cu autoturismul acesteia, condus de către inculpatul D. pe un traseu de câțiva km, după care au abandonat mașina ca să nu fie prinși de către organele de poliție. Banii au fost cheltuiți de către inculpați, iar autoturismul a fost restituit părții vătămate. D. raportul de constatare medico legală rezultă că partea vătămată a suferit fractura piramidei nazale, fractura osului zigomatic a arcadei zigomatice drepte și prezintă mai multe echimoze și un hematom, leziuni care au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale (f.87 dos.u.p). Situația de fapt și vinovăția inculpaților sunt dovedite cu: declarațiile inculpaților de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal constant sincere ale inculpatului H. T. și relativ sincere ale celorlalți doi inculpați, coroborate cu declarațiile părții vătămate, raportul de constatare medico- legală, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, declarațiile martorilor K. I. I. și B. S. N. In drept, fapta inculpaților de a o deposeda pe partea vătămată M. A.,prin acte de violență, de suma de 50 lei și de luarea autovehiculului acestei părți, cu scopul de a-l folosi pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în formă calificată prev.și ped. de art.211 alin.1 și 21 lit.a Cod penal. Fapta inculpatului D. S. de a conduce pe drumurile publice autoturismul menționat anterior, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.și ped. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002. D. fișele de cazier ale inculpaților rezultă că inculpatul L. R. nu este cunoscut cu antecedente penale, la fel nici inculpatul D. S., însă i-a fost aplicată măsura educativă a mustrării pentru fapta de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis, iar inculpatul H. T. a fost condamnat prin sentința penală nr.264/(...) a Judecătoriei Carei la amendă penală de 300 lei pentru infracțiunea de lovire prev.de art.180 alin .2 Cod penal. La individualizarea judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social concret al faptelor relevat de modul de săvârșire ale acestora, decircumstanțele personale ale inculpaților care au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, au fost prezenți la judecarea cauzei și au fost de acord să îi achite despăgubiri civile părții vătămate. Având în vedere aceste criterii și referatul de evaluare din care rezultă că se impune obținerea unei calificări profesionale, reținând în privința inculpatului H. T. circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a,c Cod penal, instanța a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii orientată sub minimul special prevăzut de art. 211 al.1 si 21 lit.a cod penal, potrivit art.76 alin.1 lit.d Cod penal, în cuantum de 4 (patru) ani închisoare, cuantumul pedepsei va fi de natură să asigure realizarea scopurilor, prevăzute de art.52 cod penal. Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază in contextul probelor administrate că scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fără izolare în regim de detenție. În baza art.861 cod penal a dispus suspendarea sub supravegherea S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu Mare a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 (șapte) ani stabilit potrivit disp.art.862 cod penal, inculpatul fiind obligat să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 833 al.1 și art.863 cod penal. Reținând și în privința inculpaților L. R. și D. S. circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a,c Cod penal, și prevederile art.99 alin.3 Cod penal instanța a dispus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii orientată sub minimul special prevăzut de art. 211 al.1 si 21 lit.a cod penal, potrivit art.76 alin.1 lit.d Cod penal, în cuantum de câte 3 (trei) ani închisoare, în raport de contribuția lor la săvârșirea faptei de tâlhărie în forma agravată, iar pentru infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal, condamnă pe inculpatul D. S. la o pedeapsă orientată spre minim, de 6(șase) luni închisoare, fără reținerea circumstanțelor atenuante, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, ținând cont că inculpatul minor a pus în pericol mai multe persoane participante în traficul rutier. În baza art.33 lit.a cod penal raportat la art.34 lit.b cod penal și art.35 al.1 cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului D. S., astfel că acesta va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv de 3 (trei) ani închisoare. Față de datele care îi caracterizează pe inculpații minori, conform referatelor de evaluare întocmite de către S. de P. S. M., instanța reține că cei doi au sprijinul familiilor lor, care însă i-au supravegheat deficitar. Inculpatul D. S. a intrat într-un anturaj nepotrivit odată cu frecventarea discotecii si implicarea lui în asigurarea muzicii în acest local, fiind nevoie de o supraveghere mai riguroasa si a activităților desfășurate de el în afara mediului familial,faptul că se află la o vârstă caracterizată prin vulnerabilitate crescută la influențele exterioare, responsabilizarea acestui inculpat pentru desfășurarea de activități lucrative stabile va contribui la reintegrarea sa socială. Inculpatul L. R. practică jocuri de noroc, iar pentru prevenirea reiterarii comportamentului infracțional se impune o supraveghere corespunzătoare, dezvoltarea simțului responsabilității pentru propriul comportament si abilități de a identifica soluții alternative pentru problemele cu care se confruntă, acestea fiind posibile in cadrul unor programe de dezvoltare psiho-socială, iar pentru asigurarea mijloacelor de trai licite este necesară finalizarea studiilor si obtinerea unei calificări, care sa faciliteze angajarea in domeniul muncii. Pentru aceste motive, considerând că scopul pedepsei poate fi atins si fără privarea de libertate a acestora, în baza art.861 cod penal raportat la art.110 cod penal, instanța a dispus suspendarea executării pedepselor aplicare inculpaților minori sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani stabilit potrivit disp.art.110 cod penal, obligând totodatăinculpații minori să se supună unor măsuri de supraveghere prev. de art.863 al.1 cod penal și art.863 al.3 cod penal. Până la împlinirea vârstei de 18 ani încredințează supravegherea inculpatului L. R. mamei acestuia L. P., iar a inculpatului D. S. părinților acestuia, D. T. și T., conform art.1101 cod penal. După împlinirea vârstei de 18 ani, până la împlinirea termenului de încercare, instanța încredințează supravegherea celor doi inculpați S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu Mare. Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii și s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, în baza art.71 al.5 cod penal, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare. În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras inculpaților atenția asupra dispozițiilor art.864 cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau de neîndeplinire, cu rea-credința, a măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor stabilite de instanță. În baza art.88 cod penal și art.36 al.3 cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate celor trei inculpați, durata reținerii și arestării preventive, de la (...) și până la (...) pentru inculpatul H. T. și de la (...) până la (...) pentru inculpații D. S. și L. R. În baza art.350 al.1 cod procedură penală, instanța a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpatul H. T. prin D. nr.91/(...) a T. S., având in vedere obligațiile impuse inculpatului. În ce privește soluționarea laturii civile a procesului penal s-a reținut că în cursul urmăririi penale, partea vătămată M. A. a declarat că se constituie parte civilă , fără a preciza cuantumul pretențiilor sale. La termenul din data de (...), partea civilă a precizat că solicită restituirea sumei sustrase de 50 de lei de către inculpații H. T. si L. R. La termenul din data de (...),prin apărătorul desemnat din oficiu , partea civilă a precizat că suma pretinsă de la inculpați este de 5000 lei, reprezentând daune morale.(f.357,369). La data de (...), S. J. de U. S. M. a formulat cerere de constituire de parte civilă pentru suma de 448,51 lei (f.264-265). La data de (...), S. J. de U. Z. a formulat cerere de constituire de parte civilă cu suma de 177,15 lei. (f.288-298). Instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, părțile civile făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea, administrarea tratamentului medical și efectuarea analizelormedicale ale părții vătămate M. A., astfel ca în baza art.313 din Legea nr.95/2006 a admis acțiunea civilă formulată de către S. J. de U. S. M. și S. J. de U. Z. și a obligat în solidar pe inculpați, iar pe inculpații minori în solidar și cu părțile responsabile civilmente, la suma de 448,51 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate, cu dobânda legală de la scadență - (...) și până la plata efectivă, către partea civilă S. J. de U. S. M. și la suma de 177,15 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate, cu dobânda legală de la scadență - (...) până la plata efectivă, către partea civilă S. J. de U. Z. La termenul din data de (...) , apărătorul ales al inculpatului D. S. a depus o declarație semnată de către partea civilă, la data de (...) din care rezultă că a primit suma de 1.600 lei de la partea responsabilă civilmente D. T. si că nu mai are pretenții față de acesta, motiv pentru care instanța a luat act de renunțarea părții civile M. A. la acțiunea civilă împotriva inculpatului D. S. și părților responsabile civilmente, D. T. și D. T. În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală, coroborat cu art.998-999 Cod civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă M. A. împotriva inculpatului H. T., și părții responsabile civilmente L. P., pe care i-a obligat, în solidar, la plata sumei de 37 lei reprezentând despăgubiri materiale, prejudiciu cauzat prin săvârșirea infracțiunii și la plata sumei de 3400 lei daune morale, având în vedere suferința fizică resimțită ca urmare a lovirii sale și provocarea de leziuni traumatice, disconfortul prezentării sale la diferite unități spitalicești, a internării sale dar și de restrângerea firească a sferei activităților cotidiene pe perioada recuperării. În baza art. 191 al.(2) Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la 1813 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului ( 663 lei - urmărire penală: 1150 lei - judecată) după cum urmează: 471 lei inculpatul D. S., în solidar cu partea responsabilă civilmente D. T. și T. 671 lei inculpatul L. R., în solidar cu partea responsabilă civilmente L. P. și 671 lei, inculpatul H. T., din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu av.Negrean Dalia în sumă de 600 lei (urmărire penală), av.P. M. - 150 lei, av.Fekete Eva și av.P. M., câte 200 lei fiecare( în fața instanței), vor fi avansate din fondurile M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești. În baza art.192 al.6 Cod procedură penală, instanța a statuat că cheltuielile pentru plata interpreților desemnați în cauză , ocazionate de asistarea inculpatului L. R. și a martorului B. S. N., rămân în sarcina statului. Con tr a aces te i sen tințe a decl ar at apel î n ter men P. de pe lî ng ă J. Ș. S. ,criticând-o pentru netemeinicie în privința individualizării pedepselor aplicate și pentru nelegalitate, sub aspectul soluționării laturii civile. În concluzie, se solicită tribunalului admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond, înlăturarea circumstanțelor atenuante și condamnarea inculpaților, la pedepse cu executare în regim de detenție, în limitele prevăzute de legea penală, deoarece aceștia au comis infracțiuni prin violență, asupra unei părți vătămate în vârstă. În privința laturii civile, parchetul solicită obligarea inculpatului H. T., în solidar cu inculpatul minor L. R. și cu părțile responsabile civilmente L. A. și L. P., la plata către partea civilă M. A. a sumei de 37 lei reprezentând despăgubiri materiale și a sumei de 3400 lei reprezentând daune morale. Prin decizia penală nr.141 din 9 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T. S., a fost admis apelul declarat de P. de pe lângă J. Ș. S. contra sentinței penale nr.74 din (...) a Judecătoriei Ș. S., care a fost desființată în parte, în ceea ce privește soluționarea laturii civile. Judecând din nou cauza sub acest aspect: A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. și a fost obligat în solidar pe inculpatul H. T. și inculpatul minor L. R. acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente L. P., la 37 lei despăgubiri materiale și 3400 lei daune morale, către partea civilă M. A. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale. Onorariile avocațiale pentru apărare din oficiu de câte 300 lei, pentru fiecare inculpat (total 900 lei) au fost avansate din fondul M.ui Justiției către Baroul de avocați S. T., examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate de apelant, a reținut ca relevante, în ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, următoarele texte de lege: Potrivit art.72 alin.(1) Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Potrivit art.181 alin.(2) Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut. Conform art. 74 lit.a și c Cod penal, pot fi considerate circumstanțe atenuante: conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii respectiv atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților. În sfârșit, art. 100 Cod penal, prevede că ";Față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsura educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educativenu este suficientă pentru îndreptarea minorului."; Raportat la aceste prevederi legale, prima instanță a făcut o individualizare a pedepselor cu privire la cei trei inculpați, în funcție de persoana și modul de participare a fiecăruia la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, asupra părții vătămate M. A. Astfel, în privința inculpatului major H. T. trebuie avut în vedere că inițial s-a oferit, în prezența inculpatului minor L. R., să o ajute pe partea vătămată în găsirea unei menajere, în speranța obținerii unui folos material, urmând a se întâlni în a acest scop a doua zi, când a intervenit în înțelegere și inculpatul minor D. S., care practic i-a indus în eroare, pe cei doi inculpați și implicit pe partea vătămată, spunând că știe pe cineva în localitatea C., unde este DJ, la discoteca din localitate. Pe traseu, acest din urmă inculpat le-a spus adevărul celor trei, moment în care, la propunerea inculpatului H. T., care probabil s-a simțit frustat de posibilitatea obținerii unui câștig, inculpații au coborât din mașină și i-a solicitat părții vătămate să le de-a banii promiși iar în urma refuzului, aceștia l-au tâlhărit. Rezultă așadar că cel puțin din partea acestui inculpat și a inculpatului minor L. R. nu a existat o premeditare ci este vorba de o intenție repentină, care s-a manifestat sub un anumit impuls, în condițiile tocmai arătate. În schimb, inculpatul minor comportându-se în mincinos, este foarte probabil că a urmărit în realitate tocmai tâlhărirea părții vătămate,sperând în sprijinul celor doi, fiind vorba de premeditare. De asemenea, cei doi inculpați minori au agresat-o în mod direct pe partea vătămată, lovind-o cu pumnii și picioarele, în timp ce era imobilizată de inculpatul H. T., i-au luat pormoneul și unul dintre ei, inculpatul minor D. S. a condus și autoturismul părții vătămate, deși nu avea permis de conducere, gradul de vinovăție a acestora, mai ales în cazul inculpatului D. S. fiind ceva mai mare, decât în cazul inculpatului major H. T.. În schimb, în ce privește antecedentele penale, inculpatul major H. T. a suferit o condamnare de 300 lei amendă pentru o infracțiune de lovire, în timp ce inculpații minori nu s-au confruntat până în prezent cu legea penală, astfel că "; per ansamblu"; pedepsele aplicate pentru infr. prev. și ped. de art. 211 alin.1 și 21 lit.a Cod penal, ar trebui să fie sensibil egale în privința inculpaților H. T. și L. R., respectiv ceva mai severă în cazul inculpatului minor D. S. În timpul procesului, toți trei inculpații au avut o comportare sinceră recunoscând și regretând fapta săvârșită, astfel, că raportat la pericolul social concret al acesteia, așa cum este caracterizat de prev. art.181 alin.(2) Cod penal, în mod judicios instanța a reținut în favoarea lor circumstanțele atenuante judiciare, prev. de art. 74 lit.a și c Cod penal, deoarece aplicarea pedepsei minime prevăzută de art. 211 alin.1 și 21 lit.a Cod penal respectiv art. 211 alin.1 și 21 lit.a cu aplic.art.109 alin.1 teza II-a Cod penal , de 7 ani închisoare, pentru inculpatul major (obligatoriu cu executare) și respectiv de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru inculpații minori ( față de care trebuie aplicată cu prioritate, potrivit legii, o măsură educativă), ar fi fost, în acest caz, una cu totul exagerată. În ce privește individualizarea pedepselor de 4 ani închisoare și respectiv câte 3 ani închisoare, aplicate inculpaților, prin suspendarea executării acestora sub supraveghere, potrivit legii, acestea sunt temeinice și legale raportat de data aceasta la persoana inculpaților și dispozițiile art.861 Cod penal, prima instanță apreciind corect că scopul preventiv al pedepselor poate fi atins și fără executare iar pronunțarea pedepselor constituie un serios avertisment pentru aceștia. Desigur, nu este vorba de o condamnare formală, deoarece pe toată perioada de încercare de 7 și respectiv de către 5 ani, inculpații trebuie să se conformeze măsurilor stabilite de instanță, în caz contrar și/sau săvârșirea unei noi infracțiuni în aceste termene, suspendarea se revocă iar pedepsele se execută integral respectiv se cumulează cu noua pedeapsă, după caz, potrivit legii, ceea ce constituie sau, cel puțin, ar trebui să constituie, o garanție suficient de puternică că inculpații vor înțelege severitatea pedepselor aplicate, sub forma suspendării supravegheate, pentru a-și revizui conduita antisocială. Pe de altă parte, la dozarea pedepselor, prima instanța a ținut cont de gradul de vinovăție mai mare a inculpaților minori, aplicându-le o pedeapsă legală de câte 3 ani închisoare (practic apropiată de maxim, după reținerea circumstanțelor atenuante), pe care însă tribunalul a apreciat-o prea severă, raportat la statutul lor special reglementat de art.99 și urm. Cod penal, și deci netemeinică, însă fiind în limitele prevăzute de lege, nu poate fi redusă ca urmare a apelului declarat de parchet în defavoarea inculpaților, sub aspectul laturii penale. În concluzie, criticile formulate de parchet, în sensul că pedepsele aplicate prin sentința penală nr.74/2010 a Judecătoriei Ș. S., celor trei inculpați, de 4 ani și respectiv câte 3 ani închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, după reținerea de circumstanțelor atenuante judiciare, prev. de art.74 lit.a și c Cod penal, sunt prea ușoare, nu a putut fi reținute de tribunal. În schimb, motivele de apel privind soluționarea laturii civile a cauzei sunt perfect justificate deoarece, prima instanță, luând act de renunțarea părții civile M. A. la acțiunea civilă împotriva inculpatului D. S. și părților responsabile civilmente, D. T. și D. T., a obligat pe inculpatul H. T. și partea responsabilă civilmente L. P. (mama inculpatului minor L. R.), în solidar, la plata sumei de 37 lei despăgubiri materiale și respectiv 3400 lei daune morale, către partea civilă, omițând însă să îl oblige, în același timp, în solidar cu ceilalți doi, la plata acestor sume și pe inculpatul minor L. R., așa cum era corect și legal. Drept urmare, tribunalul, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a admis apelul declarat de P. de pe lângă J. Ș. S. contra sentinței penale nr.74 din (...) a Judecătoriei Ș. S., care a fost desființată în parte, în ceea ce privește soluționarea laturii civile. Judecând din nou cauza în fond sub acest aspect a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. și a fost obligat în solidar pe inculpatul H. T. și inculpatul minor L. R., acesta din urmă în solidar și cu partea responsabilă civilmente L. P., la 37 lei despăgubiri materiale și la 3400 lei daune morale, către partea civilă M. A. Conform art.192 alin.(3) Cod procedură penală, onorariile avocațiale pentru apărare din oficiu, de câte 300 lei, pentru fiecare inculpat (total 900 lei) au fost suportate de stat și avansate din fondul M.ui Justiției către Baroul de avocați S. Împotriva acestei decizii a formulat recurs P., solicitând admiterea recursului în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., pentru motivul de casare prev.de art.385/9 pct.14 C.pr.pen. și art.385/9 pct.17/2 C.pr.pen., casarea deciziei T. S. și desființarea sentinței Judecătoriei Șimleul S. S-a arătat în motivarea recursului că hotărârile sunt netemeinice în ceea ce privește greșita individualizare a pedepselor aplicate. A.ul declarat de procuror a vizat și latura penală a cauzei chiar dacă acesta a fost admis doar sub aspectul laturii civile. C. că reținerea de circumstanțe atenuante este nejustificată sens în care solicită condamnarea inculpaților cu înlăturarea circumstanțelor atenuante la pedeapsa închisorii cu privare de libertate,întrucât inculpații au premeditat comiterea unei infracțiuni deosebit de grave. Sub aspectul laturii civile a cauzei, este un motiv de nelegalitate pentru că partea responsabilă civilmente L. A. nu a fost obligat la despăgubiri civile în favoarea părții civile. S. obligarea părților responsabile civilmente L. A. și L. P. în solidar cu inculpații, la despăgubiri civile în favoarea părții civile precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat. Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea constată că acesta este fondat,însă pentru alte motive care vor fi expuse în cele ce urmează: Potrivit art. 8 C. proc. pen., părților care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum și dreptul de a pune concluzii în instanță, prin interpret. Prin urmare, în cazul inculpaților care nu înțeleg limba română, omisiunea primei instanțe de a asigura folosirea unui interpret la dezbateri și la ultimul cuvânt al inculpatului, precum și omisiunea instanței de apel de a asigura folosirea unui interpret la judecata cauzei în apel constituie o greșită aplicare a legii, fiind incident cazul de casare prevăzut în art. 385 pct. 171 C. proc. pen. (a se vedea în acest sens D. nr. 3447 din 2 iunie 2005 a Î.C.C.J). În conformitate cu art. 128 alin. (1) din același cod, când una dintre părții sau o altă persoană care urmează să fie ascultată nu cunoaște limba română ori nu se poate exprima, organul de urmărire penală sau instanța de judecată îi asigură în mod gratuit folosirea unui interpret. Interpretul poate fi desemnat sau ales de părți; în acest din urmă caz, el trebuie să fie un interpret autorizat, potrivit legii. Așa cum rezultă din examinarea cauzei, interpretul de limba maghiară a fost prezent numai la ascultarea inculpatului L. R. , acesta necunoscând bine limba română ( a se vedea încheierea din 11 noiembrie 2009 -f.329) , și nu există nici o altă mențiune cu privire la prezența interpretului la soluționarea cauzei la prima instanță, cu ocazia dezbaterilor și nici la judecarea apelurilor. Prin urmare, ambele instanțe au încălcat prevederile art. 8 C. proc. pen., întrucât prezența interpretului de limbă maghiară a avut loc numai cu ocazia ascultării inculpaților, deși inculpatul avea dreptul să pună concluzii personal, prin intermediul interpretului, cu ocazia judecării în primă instanță, dar și în apel, în scopul asigurării complete a apărării. Așadar, atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legii, fiind incident cazul de casare invocat prevăzut în art. 3859 pct. 171 C. proc. pen. În consecință, recursul P. va fi admis , iar decizia atacată va fi casată împreună cu sentința penala 74 din 27 mai 2010 a Judecătoriei Ș. S. și va fi trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond, J. S. S. Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 900 lei onorarii pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de P. DE PE L. T. S. împotriva deciziei penale 141 din 9 decembrie 2010 a T. S., pe care o casează împreună cu sentința penala 74 din 27 mai 2010 a Judecătoriei Ș. S. si trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, J. S. S. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 900 lei onorarii pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. D. este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2011. PREȘED.TE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. Red.I.M/Dact.S.M 3 ex./(...) Jud.fond:S.M. și N.C.C. GREFIER, L. S.
| ← Încheierea penală nr. 2086/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1755/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
