Decizia penală nr. 470/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.470/R/2011
Ședința din 31 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător
JUDECĂTORI: V. G.
C. I.
G.: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. G. împotriva deciziei penale nr.8/A din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de refuz a conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Coman L., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 31 martie 2011, o cerere de amânare a judecării cauzei formulată de inculpat, cu motivarea că acesta dorește să fie prezent la judecarea recursului formulat în cauză.
Apărătorul inculpatului susține cererea de amânare, solicitând a se dispune acordarea unui nou termen de judecată. Este adevărat că prezența inculpatului nu este obligatorie, dar atâta timp cât acesta și-a manifestat dorința de a fi prezent la judecarea recursului și fiind primul termen de judecată, se impune amânarea cauzei. De altfel, recursul inculpatului a fost redactat de apărătorul ales și există posibilitatea ca acesta să se prezinte în fața instanței de control judiciar în vederea susținerii recursului declarat în cauză.
Reprezentantul Parchetului nu se opune amânării cauzei pentru motivul invocat, cererea fiind legal formulată la primul termen de judecată.
Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată în scris de inculpatul P. G., având în vedere că acesta nu a solicitat acordarea unui termen pentru angajarea unui apărător ales, ci pentru a fi prezent la judecarea recursului, însă procedura de citare estelegal îndeplinită pentru termenul de astăzi. L. cauza la a doua strigare în eventualitatea în care se va prezenta apărătorul ales al inculpatului, care a declarat recurs în cauză.
La a doua strigare a cauzei se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Coman L., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a instanței de fond și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev.de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. Susține că procesul-verbal de constatare a infracțiunii a fost întocmit de organele de poliție cu încălcarea disp.art.90, 91 și 467 C.pr.pen., în sensul că nu a fost semnată fiecare pagină de către agentul constatator și martorul asistent. Simpla descriere a refuzului de a se supune recoltării probelor biologice nu constituie infracțiune, fiind necesar ca persoana să fie încunoștințată despre consecințele unui astfel de refuz. Ori, din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatului i s-a pus în vedere care este consecința refuzului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile răspunderii penale și astfel, se impune pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate anterior.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 159 din 1 aprilie 2010 a J.ecătoriei S. M. s-a dispus condamnarea inculpatului P. G. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru infracțiunea de refuz al unui conducător auto de a se supune recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev.de art. 87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002 republicată în 2006 cu aplic.art. 37 lit.b C.pen., a art. 74 lit.c și 76 lit.d C.pen.
În temeiul art. 71 C.pen., i s-au interzis drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a C.pen.
Inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 350 lei - cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei - onorariul de avocat numit din oficiu s-a dispus a se suporta din fondurile M.ui Justiției.
În considerentele sentinței s-a reținut faptul că inculpatul a participat la o nuntă în noaptea de 12/(...) la restaurantul „. V. din S. M., unde a consumat băuturi alcoolice iar la ora 250 nunta s-a terminat, astfel că inculpatul a condus autoturismul marca „Lancia"; cu număr de înmatriculare BJ 855 LB cu intenția de a ajunge în localitatea P., dar afost oprit în trafic și supus testului de respirație din care a rezultat 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul s-a deplasat la S. M. S. M., dar a refuzat recoltarea probelor biologice pe motiv de frică. Starea de fapt a fost dovedită cu declarațiile de recunoaștere a inculpatului, procesul-verbal de constatare a infracțiunii, rezultatul alcooltest, extras din registrul de primire urgențe. Față de cele prezentate, instanța, în baza art. 345 alin.2 din C.pr.pen. a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 87 alin.5 din OUG nr. 195/2002 republicată la pedeapsa de 4 luni închisoare, reținând circumstanța atenuantă personală prev.de art. 74 lit.c C.pen. cu aplic.art. 76 lit.d C.pen. În baza art. 71 C.pen., prima instanță a dispus interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a C.pen. pe durata executării pedepsei. În baza art. 191 alin.1 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei reprezintă onorariul de avocat desemnat din oficiu. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat în ședința publică din 20 ianuarie 2011 a fi achitat, în temeiul art. 10 lit.d C.pr.pen. sau a art. 10 lit.b1 C.pr.pen., cu motivarea, în esență, că se impune a se înlătura procesul-verbal de constatare a infracțiunii de la dosar întrucât acesta constituie punctul de vedere al agentului constatator fără a fi susținut de vreun martor asistent, nu se cunoaște cine a suflat în aparatul etilotest, apelantul-inculpat a dorit să aibă un avocat astfel că trebuia să i se asigure un apărător, refuzându-i-se, în consecință, dreptul la apărare. Nu i s-au comunicat consecințele refuzului de recoltare de probe biologice. Cu privire la pericolul faptei trebuie să se facă abstracție de cazierul său, pericolul social e minim raportat la conduita și persoana sa și la conduita autorităților. Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.8/A din 27 ianuarie 2011 în baza art. 379 pct.1 lit.b C.pr.pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. G., împotriva sentinței penale nr. 159 din 1 aprilie 2010 a J.ecătoriei S. M.. În temeiul art. 192 alin.2 C.pr.pen., a fost obligat apelantul- inculpat să plătească statului suma de 360 lei - cheltuieli judiciare în apel din care suma de 200 lei reprezintă cheltuielile de transport ale martorului K. S. M. care se va avansa din fondurile Min.Justiției. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul P. G. solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se dispună achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.proc.pen.de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea prev.de art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 întrucât nu există probe certe de vinovăție, din actele dosarului nu rezultă că inculpatului i s-a comunicat ce consecințe are refuzul de a se supune probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, iar procesul verbal de constatare a infracțiunii întocmit de organele de poliție, încalcă dispoz.art.90, 91 și art.467 C.proc.pen.în sensul că nu a fost semnat pe fiecare pagină de către agentul constatator și martorul asistent. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că instanța de fond și cea de apel în mod corect a reținut pe baza probelor administrate vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 precum și faptul că aceasta a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, prev.de art.37 lit.b C.pen. Astfel, inculpatul a fost depistat de către organele de poliție la data de 13 iulie 2009, orele 2,55 pe str.Dragoș V. din S. M. și în urma testării cu aparatul alcooltest s-a stabilit că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice, fiind invitat la S. S. M. în vederea prelevării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Inculpatul a recunoscut că la spital a refuzat să se supună procedurii de recoltare a probelor biologice, declarația acestuia fiind constantă pe tot parcursul procesului penal, iar acest aspect se regăsește și în procesul verbal de constatare al infracțiunii întocmit de organele de poliție cu respectarea dispozițiilor art.91 C.proc.pen.fiind semnat doar de agentul de poliție, întrucât inculpatul a refuzat să semneze. Nu se poate lua în discuție semnarea procesului verbal pe fiecare pagină întrucât acesta are doar o pagină, fiind semnat de agentul de poliție cu mențiunea că inculpatul refuză să semneze. Deși în procesul verbal se indică numele și prenumele unui martor asistent, acest martor nu a semnat procesul-verbal, iar în cursul judecății fiind audiat în calitate de martor, a arătat că a fost de față doar la oprirea în trafic a inculpatului și testarea sa cu aparatul alcooltest. În această situație se poate considera ca valabil procesul verbal chiar în situația lipsei unui martor, inculpatul necontestând consemnările din acesta, iar împrejurarea că organele de poliție nu i-au adus la cunoștință care sunt consecințele refuzului de recoltare a probelor biologice, nu poate fi invocată deoarece pe de o parte, nimeni nu poate invoca necunoașterea legii, iar pe de altă parte, inculpatul în calitate de conducător auto a cunoscut toate dispozițiile legale care reglementează circulația pe drumurile publice inclusiv faptele care constituie infracțiuni, aceasta fiind o condiție pentru obținerea permisului de conducere. Astfel fiind, recursul declarat în cauză este nefondat și întrucât individualizarea pedepsei s-a făcut în conformitate cu dispoz.art.72 C.pen.reținându-se în favoarea inculpatului și circumstanțe atenuante, iar ca urmare s-a aplicat o pedeapsă mult redusă sub minimul special prevăzut de lege, urmează a fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. Văzând și disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. G. domiciliat în P. nr.719 jud.M., împotriva deciziei penale nr. 8/A din 27 ianaurie 2011 a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. M. B. V. G. C. I. D. S. Red.C.I./A.C. 3 ex..- (...) J..fond.N. P. I. J..apel:Alb C.; Balint C.
| ← Încheierea penală nr. 1036/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1749/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
