Decizia penală nr. 472/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.472/R/2011

Ședința din 31 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător JUDECĂTORI: V. G.

C. I. GREFIER: D. S.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.

S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr.483/A din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, privind pe inculpatul P. C. I., acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184 alin.2 și 4 C. și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.1..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Simola Larisa, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și partea vătămată P. I., lipsă fiind A. F. de protecție a victimelor străzii și partea civilă S. C. de U. C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Nuț C. T., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Apărătorul inculpatului solicită luarea unei declarații părții vătămate P. I. cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 și 4 C.

S-a procedat la audierea părții vătămate P. I., acesta arătând că nu a formulat plângere penală împotriva inculpatului, nu are pretenții de la acesta și s- a împăcat cu el, declarația fiind consemnată conform procesului-verbal depus la dosar.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG 1. la o pedeapsă în cuantum sporit, cu menținerea modalității de individualizare a executării pedepsei, iar în ceea ce privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă, solicită încetarea procesului penal, având în vedere că a intervenit împăcarea părților. P. de doar 1 an închisoare, ce a fost aplicată inculpatului de prima instanță este foarte redusă și nu este în măsură sărealizeze scopul prev.de art.52 C. Nu s-a avut în vedere alcoolemia inculpatului, care a fost una deosebit de ridicată, de 2,20 g%o, că acesta a fost implicat în două evenimente rutiere, primul soldat cu pagube materiale, iar cel de-al doilea a avut ca victimă pe numitul P. I. și că în faza de urmărire penală, inculpatul a încercat să acrediteze ideea că la volan s-ar fi aflat altă persoană, condiții în care urmărirea penală a a fost mult îngreunată. Pentru toate aceste motive, solicită majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG 1..

Apărătorul inculpatului solicită admiterea în parte a recursului declarat de P. cu privire la soluția ce se impune pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă și anume încetarea procesului penal, prin împăcarea părților. R. la pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG

1., de 9 luni închisoare, aceasta a fost just individualizată, raportat la criteriile prev.de art.72 C. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, este tânăr și are un copil minor în întreținere. La individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere faptul că inculpatul nu a recunoscut în faza de urmărire penală comiterea faptei.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei, solicitând menținerea pedepsei pentru infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG 1. și încetarea procesului penal pentru infracțiunea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.225 din 12 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Turda, în baza art. 184 alin.2, 4 C. pen., a fost condamnat inculpatul P. C. I., fiul lui I. și V., născut la (...) în T., jud. C., cetățean român, studii medii, fără ocupație, căsătorit, un copil minor, dom. în T., str. H. nr. 15, bl. D5, ap.7, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii în cuantum de 9 luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 87 alin.1 din OUG nr. 1., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit. b C. pen., au fost contopite cele două pedepse stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 C. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a C.de la data rămânerii definitive a prezentei și până la finalizarea executării pedepsei.

În baza art. 81 C., a fost suspendată executarea pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de încercare stabilit in condițiile art. 82 C.

În baza art. 71 alin. 5 C. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.pr.pen. i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate.

În baza art. 14- art. 346 C.pr.pen., art. 998-999 C.civ., a fost admisă acțiunea civila formulată de partea civilă S. C. J. P. D. O. F. - C.-N., str. C. nr. 5, jud. C. dispunând obligarea inculpatului la plata in favoarea părții civile S. C. J. P. D. O. F. a sumei de 1975,14 lei si majorări de întârziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din ziua următoare externarii-(...)- până la data achitării, cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata in favoarea statului a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

S-a constatat că A. F. de P. a V. S. (FPVS), cu sediul în B., str. V. L. nr. 40-

40 bis, Sector 2, are calitatea de garant.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele :

La data de (...), în jurul orei 21,30, Postul de poliție M. a fost sesizat despre faptul că pe DJ 103 G , respectiv pe raza localității P., s-a produs un eveniment rutier cu victime.

Poliția a constatat că pe DJ 103 G, în dreptul imobilului cu nr.1 din localitatea P., jud. C., în afara părții carosabile, în șanțul din partea dreapta a drumului, pe direcția de mers P.-M., se află un autoturism marca Fiat Regata cu nr. de înmatriculare (...) , culoare gri metalizat, cu partea laterală stângă suspendată pe un cap de pod. M. P. I., pasager față dreapta în autovehiculul în discuție, a fost găsit întins pe marginea părții carosabile și prezentând leziuni grave.

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.612/(...), întocmit de către I. C.-N., (f.60 dosar u.p.), a rezultat faptul că la ora 23.30 corespunzătoare primei probe de sânge recoltată, inculpatul avea o alcoolemie de 2.20 g%0 , iar la ora 00.30, corespunzătoare celei de a doua probe de sânge recoltată, avea o alcoolemie de 2,00 g%0.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale calcul retroactiv al alcoolemiei, în vederea stabilirii alcoolemiei inculpatului pentru momentul conducerii mașinii implicate în accident, raportul întocmit în cauză (f.70-72 dosar u.p.) concluzionând în sensul că pentru ora evenimentului rutier alcoolemia inculpatului putea să aibă o valoarea teoretică mai mare decât 2,00 g%0.

Inculpatul este deținătorul mașinii implicate în accident, proprietarul acesteia fiind H. G. din municipiul A.-I., inculpatul învederând instanței că nu deținea, la data accidentului, poliță de asigurare a autoturismului pe care îl conducea (f.27).

Potrivit art.61 alin.3 din Legea nr.136/1995, art.251 alin.10 din Legea nr.32/2000), precum și art.2 al Normelor privind F. de protecție a victimelor străzii, adoptate prin O. nr.1 din 4 martie 2008 al C. de S. a A. (Monitorul Oficial nr.287 din 14 aprilie 2008), F. îndeplinește, printre alte atribuții, și pe aceea de organism de plată a despăgubirilor.

Art. 3 al Normelor menționate stabilește că F. acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, cu condiția ca vehiculul sau tramvaiul care a provocat accidentul să fi rămas neidentificat sau să nu fi fost asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevede obligativitatea asigurării (alin.1).

Art.3 alin.4 al Normelor arată că F. intervine ca garant pentru respectarea obligației de despăgubire fără însă a putea opune persoanelor păgubite beneficiul de discuțiune în raport cu persoanele vinovate de producerea accidentului.

Prin urmare, în raport de dispozițiile menționate, F. de P. a V. S. justifică în cauză calitatea de garant.

În declarațiile inițiale, inculpatul și martora G. M. l-au indicat pe martorul

P. I. ca fiind cel care a condus autovehiculul implicat în accident.

Declarațiile acestora au venit în contradicție vădită atât cu declarația martorului ocular Sălăgean Gianina-C., care locuiește în imobilul cu nr. 1 din P., în gardul căruia s-a izbit mașina implicată în accident, cât și cu poziția leziunilor pe corpul victimei P. I., care îl plasează în mașină pe bancheta față dreapta în momentul accidentului.

Martora Sălăgean Gianina-C. (f.46-48 dosar u.p.) a confirmat faptul că în data de (...), în jurul orei 21.30, aflându-se în curtea locuinței cu nr. 1 din localitatea P. și auzind pe stradă un zgomot foarte puternic, a ieșit din curte, observând că o mașină cu nr. de înmatriculare (...) se afla ieșită în decor, în partea dreaptă a direcției de mers P.-M., cu partea din față partea dreaptă înfundată în baza din beton a gardului locuinței sale. Martora a relatat faptul că, apropiindu-se de mașină , a observat că în interior se aflau trei persoane, o femeie în partea din spate și doi bărbați în partea din față, cel mai în vârstă aflându-se pe bancheta față dreapta, imobilizat și rănit. Din mașină au coborât șoferul P. C.- I. și pasagera care s-au deplasat în partea dreaptă a mașinii unde au evaluat situația rănitului, moment în care pe carosabil a oprit o mașină în care se aflau doi tineri, rămași neidentificați, care au luat măsura sesizării poliției și care au ajutat la scoaterea victimei din mașina avariată.

Raportul de constatare medico-legală în discuție (f.55-57 dosar u.p.) a relevat faptul că persoana vătămată P. I. a suferit leziuni care au putut necesita

90-110 zile de îngrijiri medicale, fără a se putea da informații despre starea actuală a victimei având în vedere atitudinea sa de a refuza să se prezinte pentru examinarea medico-legală obiectivă.

După înaintarea dosarului la parchet, asupra declarațiilor inițiale au revenit și martorii G. M. și P. I., care au recunoscut că au dat declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la identitatea persoanei care a condus mașina implicată în accident. M. P. I. a înțeles, așa cum s-a menționat anterior, să nu participe în cauză ca parte vătămată.

La rândul său, inculpatul P. C. I., după prezentarea materialului de urmărire penală din dosar, asistat fiind de un avocat ales, a revenit asupra declarațiilor inițiale, asumându-și răspunderea pentru conducerea autovehiculului cu o alcoolemie peste limita legală și pentru producerea accidentului rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a tatălui său. În ceea ce privește mecanismul de producere a accidentului, inculpatul a relatat faptul că a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, că mașina a părăsit partea carosabilă, izbindu-se cu partea față dreapta și laterală dreapta de fundația din beton a imobilului cu nr. 1 din localitatea P. Inculpatul a confirmat faptul că a consumat alcool în momentele prealabile conducerii autovehiculului implicat în accident.

În fața instanței, inculpatul și martorii P. I., G. M. au declarat că la momentul impactului inculpatul este cel care se afla la volanul autoturismului, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice.

S-a reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului, prin nerespectarea art. 35 alin. 1 Ordonanța de U. a G. nr. 1. privind circulația pe drumurile publice.: ,,P. la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private. "

Conform art.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 1. P. la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, precum și celelalte dispoziții din prezentul regulament. "

În drept, fapta inculpatului P. C.-I., care la data de (...), în jurul orei 21.30, a condus pe DJ 1., respectiv pe raza localității P. din județul C., autoturismul marca Fiat Regata ((...)) pe direcția de mers P. - M., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de peste 2,00 g%0, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG 1.

Fapta inculpatului P. C.-I., care în aceleași circumstanțe de loc și timp, încălcând prevederile art.35 alin.1 din O.U.G. nr.1. și art.1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 1. și conducând autovehiculul menționat mai sus cu o alcoolemie peste limita legală, a pierdut controlul asupra volanului și direcției mașinii, determinând părăsirea carosabilului cu consecința izbirii violente de fundația gardului imobilului, situat pe partea dreaptă a direcției de deplasare P.-

M., și a vătămării corporale grave a pasagerului față dreapta din autovehicul, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, în modalitatea prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 C.

La individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul, instanța de fond a avut în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. si circumstanțele personale ale inculpatului, aflat la prima confruntare cu legea penala si care a avut un comportament oscilant, recunoscând în final săvârșirea faptei. Totodată instanța de fond a reținut si împrejurarea ca inculpatul a săvârșit fapta la o vârstă tânăra, astfel încât sancțiunile care se vor aplica acestuia se justifică a fi orientate spre minimul special, in concordanta cu scopurile prevăzute de art. 52 C.

Împrejurările că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut în cele din urmă săvârșirea faptei nu vor fi reținute ca circumstanțe atenuante judiciare întrucât, raportat la fiecare infracțiune comisă și urmările acestora - numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru refacerea persoanei vătămate, nu apar ca fiind favorabile într-o măsură care să justifice reducerea pedepsei. Aceste împrejurări au fost avute însă în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului.

Astfel, în baza art. 184 alin.2, 4 C. pen., a condamnat pe inculpatul P. C. I., la pedeapsa închisorii in cuantum de 9 luni pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 87 alin.1 din OUG nr. 1., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

Prin Decizia nr. 26 din 12 octombrie 2009, S. U., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 184 alin. 41 din Codul penal art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 1. privind circulația pe drumurile publice, republicată, au stabilit că fapta conducătorului de autovehicul care a produs o vătămare corporală din culpă constituie, în cazul în care conducătorul de autovehicul nu se află în stare de ebrietate, dar are o îmbibație alcoolică peste limita legală, pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real între infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. 4 din Codul penal și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 1..

Prin urmare, în baza art. 33 lit.a, 34 lit. b C. pen., a contopit cele două pedepse stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an si închisoare.

În baza art.71 alin.1 C. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a C. de la data rămânerii definitive a prezentei și până la finalizarea executării pedepsei.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, în baza art.81 C., a suspendat executarea pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de încercare stabilit in condițiile art.82 C.

În baza art.71 alin.5 C. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art.359 C.pr.pen. i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata in favoarea statului a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

S-a constatat că A. F. de P. a V. S. (FPVS) are calitatea de garant.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă

Judecătoria Turda și A. F. de P. a V. S.

P. de pe lângă Judecătoria Turda a criticat hotărârea atacată numai în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunile comise, solicitând pronunțarea unei decizii penale prin care să-i fie aplicată o pedeapsă rezultantă mai fermă inculpatului, care să reflecte gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, relevat de alcoolemia mare avută de inculpat (din care cauză acesta a pierdut controlul volanului și s-a izbit violent de fundația gardului unui imobil), de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor suferite de partea vătămată P. I., precum și de faptul că, în faza audierilor inițiale, inculpatul a încercat să evite angajarea răspunderii penale, declarând că nu el a condus autoturismul, ci partea vătămată P. I.

A. F. de P. a V. S. a criticat hotărârea atacată numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună înlăturarea garanției F. pentru cheltuielile de spitalizare și cheltuielile judiciare, la care a fost obligat inculpatul, în motivare arătându-se în esență, pede o parte, că, față de dispozițiile art.5 alin.4 din Normele puse în aplicare prin O. P. C. de S. a A. nr.(...), unitățile spitalicești care au prestat servicii medicale pentru partea vătămată P. I. vor putea recupera cheltuielile efectuate direct de la persoana vinovată pentru crearea prejudiciului, respectiv de la inculpat, fără însă a putea beneficia de garanția F., iar pe de altă parte, că, cheltuielile judiciare trebuie excluse din garanția de despăgubire a F., întrucât părțile vătămate nu au avizat F. dauna în prealabil, spre soluționare pe cale amiabilă.

Prin decizia penală nr.483 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admis apelul declarat de A. F. de P. a V. S. împotriva sentinței penale nr.225/(...) a Judecătoriei T., care a fost desființată numai în ceea ce privește constatarea calității de garant a A. F. de P. a V. S.

Pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite, a fost înlăturată din sentința atacată mențiunea conform căreia A. F. de P. a V. S. are calitatea de garant în cauză.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria

Turda, împotriva sentinței penale sus-menționate.

S-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial, parțial, din oficiu (cuvenit av. Danca Irina), sumă care se avansează din

F.M.J.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Rezultă din ansamblul probator că, la data de (...), în jurul orei 21,30, inculpatul P. C.-I. a condus pe DJ 1., respectiv pe raza localității P. din județul C., autoturismul marca Fiat Regata ((...)) pe direcția de mers P. - M., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de peste 2,00 g%0, condiții în care, încălcând și prevederile art.35 alin.1 din O.U.G. nr.1. și art.1 din

Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. nr.1., a pierdut controlul asupra volanului

și direcției mașinii, respectiv a părăsit carosabilul cu consecința izbirii violente de fundația gardului unui imobilul situat pe partea dreaptă a direcției de deplasare P.-M. și a vătămării corporale grave a numitului P. I., pasagerul din partea dreapta-față a autovehiculului.

Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită (și necontestată, de altfel, de către acesta), instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina lui, iar pedepsele aplicate, inclusiv pedeapsa rezultantă și modalitatea de executare a acesteia, au fost just individualizate, răspunzând criteriilor stabilite prin art.72 C. și fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 C.

În raport cu circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv că acesta este o persoană tânără, se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui, este căsătorit și are un copil minor în întreținere, tribunalul apreciază că nu se impune majorarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile comise (și implicit a pedepsei rezultante),argumentele invocate de P. în sens contrar, prin motivele de apel, referitoare la modul și împrejurările în care faptele au fost săvârșite, la urmările produse și la atitudinea inițială avută de inculpat în fața organelor de urmărire penale, fiind luate în considerare de către prima instanță, în mod just, la nereținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și, implicit, la nereducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește, însă, apelul formulat de A. F. de P. a V. S., tribunalul a apreciat că acesta este fondat întrucât, pe de o parte, potrivit deciziei nr.3 din data de 15 iunie 2010 a Înaltei Curți de C. și Justiție - S. U., F. de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și nu de garant, putând fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate (în speță, către persoana vătămată P. I., care însă nu a formulat pre tenții civile în cauză ), iar pe de altă parte, potrivit art.5 alin.4 din O. nr.(...) pentru punerea în aplicare a Normelor privind F. de protecție a victimelor străzii „nici o entitate care a compensat în orice fel persoanele păgubite sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite, în baza unor contracte încheiate, nu are dreptul să solicite de la F. recuperarea cheltuielilor efectuate";. Prin urmare, F. de protecție a victimelor străzii nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de spitalizare către partea civilă S. C. de U. „. D. O. F. C.-N., aceste cheltuieli urmând a fi recuperate doar de la inculpat. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare către stat, care urmează a fi recuperate tot de la inculpat, nefiind întrunite dispozițiile art.191 alin.3 C.pr.pen., câtă vreme victima accidentului rutier, numitul P. I., nu a formulat pretenții civile în cauză și, deci, F. de protecție a victimelor străzii nu răspunde în calitate de parte responsabilă civilmente în prezentul dosar.

Față de cele menționate mai sus, în baza art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen. tribunalul a admis apelul declarat de A. F. de P. a V. S., împotriva sentinței penale nr.225/2010 a Judecătoriei T., pe care a desființat-o numai în ceea ce privește constatarea calității de garant a A. F. de P. a V. S.

Pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite, tribunalul a înlăturat din sentința atacată mențiunea conform căreia A. F. de P. a V. S. are calitatea de garant în cauză.

Au fost menținute, totodată, restul dispozițiilor sentinței atacate.

De asemenea, pentru considerentele sus-expuse, în baza art.379 pct.1 lit.b

C.pr.pen tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă

Judecătoria Turda, împotriva sentinței penale sus-menționate.

Conform art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial, parțial, din oficiu (cuvenit av. Danca Irina), sumă care s-a avansat din F.M.J.

Potriviot art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs P. de pe lângă Tribunalul Cluj prin care a solicitat admiterea recursului, casarea decizie penale atacate împreună cu sentința penală pronunțată de instanța de fond și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.1. la o pedeapsă într-un cuantum sporit cu menținereamodalității de executare a pedepsei, iar în ceea ce privește infracțiunea de vătămare corporală din culpă s-a solicitat încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților.

În motivele de recurs s-a arătat că pedeapsa de doar 1 an închisoare care a fost aplicată inculpatului din prima instanță este foarte redusă și nu este în măsură să contribuie la realizarea scopului preventiv al acesteia.

Nu s-a avut în vedere alcoolemia inculpatului, care a fost de 2,20 gr.%.o, că acesta a cauzat două accidente rutiere, primul soldat cu pagube materiale iar cel de-al doilea cu vătămări corporale cauzate părții vătămate P. I. și că în faza de urmărire penală inculpatul a încercat să acrediteze ideea că la volan s-ar fi aflat o altă persoană.

Recursul formulat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj urmează să fie admis doar în ceea ce privește încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C.p.

Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că la data de 7 aprilie 2007 în jurul orelor 21,30 organele de poliție din cadrul Postului de P. M. au fost sesizate cu producerea unui accident rutier pe DJ 1. și deplasându-se la fața locului au constatat că în dreptul imobilului cu nr.1 din localitatea P. jud. C. în șanțul din partea dreaptă a drumului se afla autoturismul marca Fiat Regata cu nr. de înmatriculare (...), iar martorul P. I. pasager pe locul din dreapta față al autoturismului, a fost întins pe marginea părții carosabile cu urme de leziuni.

Inculpatul a fost condus la IML C. în vederea recoltării probelor biologice și la prima probă recoltată ora 22,30 a rezultat o alcoolemie de 2,20 gr.%.o iar la cea de-a doua probă recoltată ora 0,30 o alcoolemie de 2,00 gr.%.o.

Potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit în cauză partea vătămată P. I. a suferit leziuni, care au necesitat pentru vindecare un număr de

90-110 zile de îngrijiri medicale.

Corect au fost încadrate în drept faptele comise de inculpat întrucât acestea realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C.p. și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.1., iar pedepsele aplicate inculpatului au fost stabilite în limitele prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina acestuia, ținându-se seama de dispozițiile art.72 C.p.

În ședința publică de azi partea vătămată P. I. a relatat că nu a formulat plângere penală împotriva inculpatului (fiul său) nu a formulat pretenții civile față de acesta și că s-a împăcat cu inculpatul.

Având în vedere că împăcarea părților cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C.p. reprezintă o cauză de încetare a procesului penal în baza art.385^{15 pct.2 lit.d C.p.p. urmează să fie admis recursul formulat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr.483 din 20 decembrie 2010 a T.ui C., care va fi casată împreună cu sentința penală nr.225 din 12 mai 2010 a Judecătoriei T., iar în baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.h C.p.p. urmează să fie încetat procesul penal împotriva inculpatului cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C.p., ca urmare a împăcării părților.}

Solicitarea P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj referitoare la majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.1. nu este întemeiată, raportat la împrejurările în care au fost comise faptele și datele ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv acesta este căsătorit are un copil minor în întreținere, este tânăr, la prima confruntare cu legea penală, s-a împăcat cu partea vătămată, care este tatăl inculpatului, motive pentru care apreciem că nu se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate de instanța de fond și menținută de instanța de apel cu privire la infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.1., iar pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului.

Față de cele de mai sus urmează să fie menținută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.1., cu aplicarea art.71 alin.1 și art.64 lit.a teza a-II-a C.p.

La fel va fi menținută suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art.81 și art.82 C.p., cu aplicarea art.71 alin.5 C.p., atrăgându-i atenția asupra disp. art.83 C.p.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate urmează să fie menținute. În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A.

C. suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu care va fi suportat din FMJ.

Cheltuielile judiciare suportate de stat în recurs urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

Admite recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr. 483 din 20 decembrie 2010 a T.ui C., pe care o casează împreună cu sentința penala nr. 225 din 12 mai 2010 a Judecătoriei T. cu privire la soluționarea laturi penale si rejudecând:

In baza art. 11 pct.2 lit.b raportat la art. 10 lit.h Cod procedura penală si art. 184 al.6 Cod penal, încetează procesul penal fata de inculpatul P. C. I., pentru infracțiunea prev. de art. 184 al.2 și 4 Cod penal, prin împăcarea cu partea vătămată P. I.

Menține pedeapsa de 1 an închisoare aplicata inculpatului pentru infracțiunea rev. de art. 87 al.1 din OUG 1..

In baza art. 71 al.1 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a-II-a Cod penal.

In temeiul art. 81,82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.

Face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal.

Pune in vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Stabilește onorariu avocațial, parțial, din oficiu, in suma de 100 lei in favoarea Baroului C., onorariu care se va suporta din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare in recurs rămân în sarcina statului. Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. B. V. G. C. I.

GREFIER D. S.

Red.V.G./S.M.D.

3 ex./(...)

Jud.apel M. L./Ariana I.

← Decizia penală nr. 1375/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 956/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 472/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 472/2011, Curtea de Apel Cluj