Decizia penală nr. 49/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.49/R/2011
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. I., judecător JUDECĂTORI : L. H.
: I. M. GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul F. I. L., împotriva deciziei penale nr.304/A/2010 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev.de art.215 alin.1 și 3 C.; uz de fals, prev.de art.291 C., totul cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 lit.b C..
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul F. I. L., av.Pușcă A. E., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar lipsă fiind inculpatul F. I. L. și partea civilă L. P.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea în parte a deciziei pronunțate de Tribunalul Cluj și a sentinței penale pronunțate de J. C. N. în ceea ce privește reindividualizarea pedepsei și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate. Apreciază că din actele dosarului și încadrarea juridică a faptei se poate dispune aplicarea unei pedepse mai mici. Solicită a se avea în vedere că faptele au fost comise în anul 2002, respectiv cercetarea a durat 8 ani de zile. C. că impactul acestor fapte este mult redus. Trebuie avut în vedere că inculpatul a achitat din latura civilă, respectiv despăgubirile civile rămânând de achitat doar o dobândă. C. că se poate face aplicarea art.74 C., în ceea ce privește circumstanțele atenuante. Având în vedere că fapta din prezenta cauză este concurentă cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 4. a Judecătoriei C. N. și pentru a se evita executarea unei diferențe de pedeapsă care ar rezulta din aplicarea prezentului dosar, consideră că se poate aplica o pedeapsă de un an și 9 luni care l-ar ajuta pe inculpat. Pe de altă parte, în prezenta cauză l-a sfătuit pe inculpat să facă toate demersurile necesare pentru a achita acea diferență de 2.000 euro pentru a beneficia de prevederile art.74/1 C., dar din păcate nu s-a întâmplat acest lucru. În ceea ce privește aplicarea art.320/1 C.pr.pen., arată că este adevărat că acest articol oferă inculpaților care recunosc comiterea faptelor în fața instanței de fond privilegiul de a beneficia de reducere cu o treime a pedepsei aplicate însă ceea ce se poate pune în discuție este dacă acesta are efect și în prezenta cauză. Dacă s-ar lua aceste prevederi în materialitatea lor sub rezerva de a fi considerate ca o lege mai favorabilă, consideră că s-ar putea face aplicarea acestui articol având în vedere că a achitat cea mai mare parte din prejudiciu și nu contestă latura civilă. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., apreciază că prima instanță a procedat la o corectă individualizare a pedepsei având în vedere fapta comisă și antecedentele penale ale inculpatului, sens în care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Cu privire la aplicarea art.320/1
C.pr.pen., consideră că acesta nu se aplică în prezenta cauză.
C U R T E A
Deliberând reține că prin sentința penală nr. 303/(...) a Judecătoriei C.-N. în baza art. 11 pct. 2 lit. b din C.proc.pen. rap. la art. 10 lit. g din C.proc.pen. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul F. I. L., cetățean român, fiul lui I. și E., născut la data de 12 martie 1973, în C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în C.-N., str. L. P., nr. 73, ap. 10, jud. C., cu privire la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În baza art. 215 al. 1-3 C. cu aplicarea art. 37 lit. b C. și art. 74 al. 1 lit. c, art. 74,
80 de C. a fost condamnat inculpatul F. I. L., cetățean român, fiul lui I. și E., născut la data de 12 martie 1973, în C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în C.-N., str. L. P., nr. 73, ap. 10, jud. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni prin s.p. 4. pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca.
În baza art. 36 rap. la art. 34 lit. b C. s-a contopit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin s.p. 4. pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, stabilind pedeapsa cea mai grea de 2 ani pe care inculpatul o va executa fără spor.
În baza art. 71 al. 2 C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a
(teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.
În temeiul art. 88 C. s-a dedus perioada arestării preventive a inculpatului începând cu data de 10 februarie 2002 și până la data de 19 noiembrie 2002.
În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă L. P. cu domiciliul în Italia, Legnago Via Cavour, nr. 24 și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 2679 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând dobânda legală aferentă sumei împrumutate, calculată de la data de 10 aprilie 2002 și până la data de 3 februarie
2008.
În baza art. 348 C.proc.pen. s-a dispus desființarea înscrisului extras de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D., nr. 82, de la fila 17 din dosarul de urmărire penală.
În baza art. 191 al. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată inculpatul F. I. L. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3 C. și uz de fals pev. de art. 291 din C., cu aplicarea art. 33 lit. a C. și art. 37 lit. b C..
S-a reținut că inculpatul, la data de 8 ianuarie 2002, cu ajutorul unui extras de carte funciară fals, a indus în eroare pe partea vătămată L. P. la încheierea unui contract de împrumut cu garanție imobiliară.
Instanța a audiat inculpatul, a administrat proba cu înscrisuri, declarațiile părților și proba cu martori.
Analizând înscrisurile din dosar instanța de fond reținut că urmărirea penală a început împotriva inculpatului prin rezoluția din la data de 13 martie 2006, fiind confirmată de către procuror în aceeași zi..
Din declarația inculpatului coroborată cu celelalte probe din dosar a reținut că inculpatul l-a cunoscut pe L. P. în cursul anului 2001. La începutul anului 2002 i-a solicitat acestuia un împrumut de 5.600 USD fiind de acord să instituie, în scopul garantării împrumutului, o ipotecă în favoarea părții civile asupra imobilului situat în C.- N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C.. În fața notarului public E. J., inculpatul a prezentat extrasul de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D., nr. 82 și un contract de vânzare cumpărare a aceluiași apartament încheiat la data de 15 august 1998 între inculpat în calitate de cumpărător și J. E. în calitate de vânzător, autentificat prin încheiere nr. 981 de către BNP V. M.
În temeiul acestor înscrisuri s-a încheiat contractul de împrumut autentificat prin încheierea nr. 1. ianuarie 2002 de către BNP E. J., prin care partea civilă a împrumutat inculpatului suma de 5.600 USD, urmând ca inculpatul să restituie suma până la data de 8 aprilie 2002. Prin același contract s-a instituit o ipotecă în favoarea părții civile asupra imobilului situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C..
Din adresa nr. 41/21 mai 2002 emisă de BNP V. M. rezultă că prin încheierea nr.
981 are data de 2 martie 1998 și se referă la o declarație dată în vederea obținerii unei alocații de sprijin.
Din adresa nr. 11935, 12740/28 decembrie 2007 eliberată de către O. C. rezultă că în există două cărți funciare cu nr. 1. C., una în care este înscris imobilul situat în C.- N., b-ul 21 Decembrie 1898, nr. 47, jud. C. cu nr. topo 4878/1/III în favoarea lui A. G., iar cea de a doua pentru imobilul situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C. cu nr. topo 21561/S/XIII în favoare lui J. E. T. s-a precizat că în evidențe nu apare actul de dobândire a proprietății asupra imobilului situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C. de către J. E.
În fața instanței inculpatul a arătat că a obținut contractul de vânzare cumpărare a apartamentului situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C. încheiat la data de 15 august 1998 între inculpat în calitate de cumpărător și J. E. în calitate de vânzător, autentificat prin încheiere nr. 981 de către BNP V. M. și extrasul de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D., nr. 82, de la persoane rămase neidentificate, care îi datorau suma de 65.000 USD, iar în schimbul acestei sume au predat inculpatului acte din care să rezulte că este proprietar asupra imobilului descris mai sus. A arătat în mod expres că nu a cumpărat acel imobil și nu cunoaște împrejurările în care au fost întocmite cele două înscrisuri pe care le-a prezentat părții civile și notarului pentru încheierea contractului de împrumut. T., inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în condițiile de fapt descrise mai sus.
Instanța a reținut că fapta inculpatului care, la data de 8 ianuarie 2002 a folosit două înscrisuri, respectiv contractul de vânzare cumpărare a apartamentului situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C. încheiat la data de 15 august 1998 între inculpat în calitate de cumpărător și J. E. în calitate de vânzător, autentificat prin încheiere nr. 981 de către BNP V. M. și extrasul de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D., nr. 82 în vederea încheierii unui contract de împrumut cu instituirea unei ipoteci asupra imobilului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 din C..
Cum însă, raportat la dispozițiile art. 122 al. 1 lit. d și art. 124 din C., a intervenit împlinirea termenului de 7 ani și 6 luni de prescripție specială pentru fapta prevăzută ca și infracțiune la art. 291 din C. în baza art. 11 pct. 2 lit. b din C.proc.pen. rap. la art. 10 lit. g C.proc.pen. instanța de fond a dispus încetarea procesului penal față inculpatul F. I. L. cu privire la săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
Însă fapta inculpatului care la data de 8 ianuarie 2002, prin folosirea unor înscrisuri false, a indus în eroare partea civilă cu privire la calitatea de proprietar asupra imobilului situat în C.-N., str. Dontah, nr.82, ap. 13, jud. C., determinând-o astfel să încheie un contract autentic de împrumut pentru suma de 5.600 euro cu instituirea unei ipoteci în favoarea părții civile, în scopul de a obține un folos material injust și cauzând un prejudiciu în patrimoniul părții civile, echivalent cu suma împrumutată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. de art. 215 al. 1,
2 și 3 din C.
Instanța a reținut starea de recidivă postexecutorie a inculpatului, în condițiile art. 37 lit. b C., raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.
1884/3 noiembrie 1998, din care inculpatul a executat 9 luni și 25 de zile, iar urmare a deciziei penale nr. 4. noiembrie 1999 pronunțată e Curtea Supremă de Justiție a fost considerat grațiat restul pedepsei.
La individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, la gradul de pericol social ridicat al faptei raportat la împrejurările de fapt reținute din ansamblul probator, de starea de recidivă postexecutorie, de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și contribuit activ la aflarea adevărului și la recuperarea parțială a prejudiciului, dar și de scopul pedepsei penale raportat la trecerea unui interval de timp de 8 ani de la data săvârșirii faptei. Așa fiind în baza art. 215 al. 1-3 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b din C. și art. 74 al. 1 lit. c, art. 74, 80 de C. l-a condamnat pe inculpatul F. I. L. la pedeapsa de
2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a din C. instanța de fond a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni prin s.p. 4. pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca.
În baza art. 36 rap. la art. 34 lit. b C. a contopit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin s.p. 4. pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, stabilind pedeapsa cea mai grea de 2 ani pe care inculpatul o va executa fără spor.
În baza art. 71 al. 2 din C. i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C. ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.
În temeiul art. 88 din C. instanța de fond a dedus perioada arestării preventive a inculpatului începând cu data de 10 februarie 2002 și până la data de 19 noiembrie
2002.
Desp re a cțiu ne a civilă : P. vătămată s-a constituit parte civilă pentru sumele de
2679 euro reprezentând dobânda legală pentru suma împrumutată din data de 10 aprilie 2002 până la data de 3 februarie 2008, suma de 1300 euro, reprezentând contravaloarea deplasărilor din Italia în România pentru audierile din cursul urmăririi penale, suma de 6380 euro reprezentând valoarea actualizată a sumei împrumutate raportat la moneda euro, precum și suma de 3700 euro reprezentând daunele morale. Instanța a reținut că petitul privind daunele morale a fost formulat în fața instanței la data de 12 februarie 2010, mult după citirea actului de sesizare, încât, văzând și disp. art. 15 al. 2 din C.proc.pen., a considerat cererea ca fiind tardivă, urmând ca partea civilă să procedeze conform art. 19 din C.proc.pen.
Prin chitanța PAS/00021/17 iulie 2008 eliberată de A. B. (fila 28 din dos. UP), se atestă faptul că inculpatul a depus suma de 5.600 USD pe numele părții civile. V. principiul nominalismului, prev. de art. 1584 din C., care guvernează contractul de împrumut, cererea părții civile de restituire a sumei împrumutate raportat la moneda euroeste neîntemeiată. La fel, văzând disp. art. 1169 din C., instanța de fond a considerat neîntemeiată cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 1300 euro, reprezentând contravaloarea deplasărilor din Italia în România pentru audierile din cursul urmăririi penale.
În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C., raportat la art. 129 al. ultim din C.c., instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă L. P. cu domiciliul în Italia, Legnago Via Cavour, nr. 24 și a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 2679 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând dobânda legală aferentă sumei împrumutate, calculată de la data de 10 aprilie 2002 și până la data de 3 februarie 2008.
În baza art. 193 al. 1 din C.proc.pen. l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile cheltuielile de judecată.
În baza art. 191 al. 1 din C.proc.pen. l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor de judecată.
În condițiile art. 189 al. 1 din C.proc.pen., onorariul avocatului din oficiu a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul F. I. L. - prin apărătorul ales ce i-a reprezentat interesele cu ocazia judecării fondului cauzei-, fără a arăta în scris motivele; în fața instanței de apel, inculpatul nu s-a prezentat, deși a fost legal citat.
Prin decizia penală nr.304/(...) a T.ui C., în baza art. 379 pct.1 lit.b C.proc.pen. s- a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul F. I. L. împotriva sent.pen. nr.
303/(...) a Judecătoriei C.-N.
În baza art. 192 al.2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel în sumă de 400 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu.
În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit în favoarea B.C.A.J. C. onorariu avocațial din oficiu în sumă de 200 lei ce s-a avansat din F.M.J.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a stabilit că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, dealtfel necontestată de inculpat și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.
T. a reținut că din întreg materialul probator administrat în cauză reiese că la data de (...) inculpatul F. I. L. a folosit două înscrisuri, respectiv contractul de vânzare- cumpărare a apartamentului situat în mun. C.-N., str. D. nr.82, ap.13, jud. C., încheiat la data de (...) între inculpat în calitate de cumpărător și J. E. în calitate de vânzător, autentificat prin încheierea nr.981 de către BNP V. M. și extrasul de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII, având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D. nr. 82, în vederea încheierii unui contract de împrumut cu instituirea unei ipoteci asupra imobilului; totodată, prin folosirea înscrisurilor de mai sus, inculpatul a indus în eroare partea civilă L. P. cu privire la calitatea de proprietar asupra imobilului anterior menționat, determinând-o astfel să încheie un contract autentic de împrumut pentru suma de 5.600 Euro, cu instituirea unei ipoteci în favoarea părții civile, în scopul de a obține un folos material injust și cauzând un prejudiciu în patrimoniul părții civile.
Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina sa;
În ce privește infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C., în mod corect a constatat că a intervenit prescripția specială prev. de art. 124 C., cu consecința încetării procesului penal potrivit disp. art.10 lit.g C.proc.pen.
Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 al.1-3 C. a fost just individualizată, răspunzând criteriilor stabilite prin art.72 C. și fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 C. cu reținerea justă a disp. 37 lit.b C. privind comiterea infracțiunii deduse judecății în stare de recidivă postexecutorieraportat la pedeapsa de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin S. 1884/(...) a J. C.-N., din care a executat 9 luni și 25 zile închisoare, restul pedepsei fiind grațiată ca urmare a D. 4057/(...) a Curții Supreme de J.
În mod corect a constatat concurența infracțiunii ce face obiectul prezentului dosar cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat prin S. 4. a J. C.-N. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în speță fiind aplicabile disp. art.33 lit.a C., 36 rap. la art.34 lit.b C.
În consecință, solicitarea inculpatului -prin avocat, cu ocazia acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a apelului- în sensul reducerii pedepsei este nejustificată având în vedere gravitatea faptelor reținute în sarcina sa, persoana inculpatului care este recidivist și în condițiile în care instanța de fond a dat dovadă de clemență și a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.c C.
Latura civilă a fost corect soluționată, prejudiciul real cauzat părții civile L. P. fiind de 5.600 USD -suma împrumutată inculpatului și recuperată integral-, cu dobânda legală justificată pe perioada (...)-(...).
În mod corect instanța de fond a respins restul daunelor materiale solicitate, care dealtfel nici n-au fost dovedite în cauză; în privința daunelor morale, întradevăr, acestea au fost tardiv formulate, mult după citirea actului de sesizare, cu încălcarea disp. art.15 al.2 C.proc.pen.
În consecință, a fost apreciată ca neîntemeiată nemulțumirea inculpatului în sensul că daunele acordate de prima instanță au fost nejustificate.
Împotriva acestei decizii și, implicit, împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs inculpatul F. I. L., criticând soluțiile atacate ca fiind netemeinice și a solicitat casarea acestora și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, până la limita duratei executate din pedeapsa concurentă, prin acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante.
În motivarea recursului inculpatul a arătat că a recunoscut comiterea faptei, a recuperat prejudiciul, și că faptele, fiind comise în anul 2002, au un impact mult redus.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu vast administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatul recurent este vinovat de comiterea infracțiunilor care fac obiectul cauzei.
Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).
Din întreg materialul probator administrat în cauză reiese că la data de (...) inculpatul F. I. L. a folosit două înscrisuri, respectiv contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului situat în mun. C.-N., str. D. nr.82, ap.13, jud. C., încheiat la data de (...) între inculpat în calitate de cumpărător și J. E. în calitate de vânzător, autentificat prin încheierea nr.981 de către BNP V. M. și extrasul de carte funciară nr. 1. C.-N., cu nr. topo 21561/S/XIII, având ca obiect apartamentul nr. 13, str. D. nr. 82, în vederea încheierii unui contract de împrumut cu instituirea unei ipoteci asupra imobilului; totodată, prin folosirea înscrisurilor de mai sus, inculpatul a indus în eroare partea civilă L. P. cu privire la calitatea de proprietar asupra imobilului anterior menționat, determinând-o astfel să încheie un contract autentic de împrumut pentru suma de 5.600
Euro, cu instituirea unei ipoteci în favoarea părții civile, în scopul de a obține un folos material injust și cauzând un prejudiciu în patrimoniul părții civile.
Pe baza stării de fapt astfel stabilită, s-a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului. R. la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 C., în mod corect s-a constatat că a intervenit prescripția specială prev. de art. 124
C., cu consecința încetării procesului penal potrivit disp. art.10 lit.g C.proc.pen.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate pentru infracțiunea de înșelăciune Curtea consideră că, raportat la modul și mijloacele de comitere a faptei, cuantumul pedepsei aplicate reflectă în mod just gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni, făcându-se o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C.
Potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Raționamentul instanței de fond pentru care a reținut în sarcina inculpatului circumstanțe atenuante legale, cu consecința coborârii pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege este unul corect având în vedere că recurentul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele proceului penal, a manifestat regret și prin demersurile sale a încercat să diminueze urmările infracțiunii (a recuperat parțial prejudiciului, mai puțin dobâda).
Acordarea unei eficiențe mai sporite acestor circumstanțe nu este însă justificată deoarece un cuantum mai redus al pedepsei ar conduce la stabilirea unei sancțiuni modice și în vădită disproporție cu gradul concret al pericolului social al faptei comise, dar și apersoanei inculpatului care a mai suferit condamnări privative de libertate.
Cu privire la individualizarea executării acestei sancțiuni, Curtea va menține modalitatea privativă de libertate cu motivarea că numai prin executare în detenție a pedepsei se asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluțiile atacate se vor menține în întregime ca fiind legale și temeinice.
Inculpatului i s-a asigura asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189
C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de avocați C., suma de 200 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti fon fondul M.ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 2 recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. I. L., împotriva deciziei penale nr. 304 din 27 septembrie 2010 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER C. I. L. H. I. M. L. S.
Dact.L.H./Dact.S.M
5 ex./(...) J.fond:M.L.M.
J.apel: E.Jeler și I.N.Boiciuc
| ← Sentința penală nr. 53/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 146/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
