Decizia penală nr. 546/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
S. P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 546/R/2011
Ședința publică din data de 11 aprilie 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE: I. C. M.- judecător
JUDECĂTORI: A. D. L.
M. Ș.
GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-au luat spre pronunțare recursurile declarate de către inculpatul R. D. R., partea civilă S. C. și asigurătorul G. A. SA împotriva sentinței penale nr.
1061 din 16 decembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 aprilie
2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 11 aprilie 2011.
C U R T E A :
Deliberând reține că prin sentința penală nr.1061 din (...) pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.(...), în baza art. 178 al. 1 și 2 din C. pen. a fost condamnat inculpatul R. D.-R., fiul lui R. V. și R. A., născut la data de 10 septembrie 1986 în T., jud C., de cetățenie română, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în T., str. G. nr. 16, jud. C., posesor a CI seria KX nr. 6., eliberată de S. T., CNP 1., la pedeapsa de
2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 184 al. 2 și 4 din C. a fost condamnat inculpatul inculpatul R. D.-R. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, (parte vătămată S. C.).
În baza art. 184 al. 2 și 4 din C. a fost condamnat inculpatul inculpatul R. D.-R. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, (parte vătămată S. N. G. L.).
În baza art. 184 al. 1 și 3 din C. a fost condamnat inculpatul inculpatul
R. D.-R. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, (parte vătămată C. C.).
În condițiile art. 33 lit b din C. s-a constatat că cele patru infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul R. D.-R. prin hotărâre au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni.
În baza art. 34 lit. b din C. au fost contopite pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 6 luni închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni pe care o va fi executa în regim de detenție.
În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.
S-a constatat că pentru autovehiculul cu marca FIAT BRAVA cu nr. de înmatriculare (...) condus de către inculpat la data de 10 februarie 2006 a fost încheiată polița de asigurare RCA S. XS nr. 0847799 cu perioada de valabilitate de la data de 7 ianuarie 2006 la data de 6 ianuarie 2007 emisă de către asiguratorul S. G. A. S. -. S. A. S., care va răspunde în condițiile legii și în limita plafonului stabilit la nivelul anului 2006 de C. de S. a A.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. cu domiciliul în comuna M. V., nr. 271, jud. C. și obligă inculpatul la plata sumei de 21.974,45 lei daune materiale si suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. N. G. L. cu domiciliul în comuna M. V., str. H., nr. 1081, jud. C. și obligat inculpatul la plata sumei de 4077,52 lei cu titlu de daune materiale și suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă C. C. cu domiciliul în A. I., b-ul T., nr. 17, bl.XVI, ap. 42, jud. A. și obligat inculpatul la plata sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. J. DE U. și obligat inculpatul la plata sumei de 1405,63 lei cu majorări de întârziere începând cu data externării părții vătămate și până la achitarea integrala a debitului cheltuieli ocazionate cu internarea părții vătămate S. C. in perioada
5 iunie 2006 - 14 iunie 2006 în secția neurochirurgie.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p rap. la art. 998-999 C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. J. DE U.
și obligat inculpatul la plata sumei de 789,58 lei cheltuieli ocazionate cu internarea părții vătămate S. N. G. L.
S-a constatat ca părțile vătămate R. V., R. A., A. A., S. E. S., A. F. S., S. A. S. nu au formulat pretenții civile in cauza.
In baza art. 346 al. 4 C. s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulata in cauza de S. C. J. de U. privind cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate C. T.
S-a constatat ca S. C. DE U. DR. O. F. nu s-a constituit parte civila in cauza.
În temeiul art. 193 al. 2 și 6 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de
1600 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. C. reprezentând onorariul avocațial si la plata sumei de 6200 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. N. G. L., reprezentând onorariul avocațial.
În temeiul art. 189 al. 1 din C. onorariul avocatului din oficiu
HARANGUS F. RAVECA de 200 lei a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
În baza art. 191 al. 1 din C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de
2500 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond la reținut că la data de 10 februarie 2006 in jurul orelor la orele 12,50 lucrătorii de poliție din cadrul din cadrul I.P.J.C., S. Politiei Rutiere, au fost sesizați de către dispecerul de serviciu cu privire la faptul că pe DN1 E60 pe raza localității V. a avut loc un accident grav de circulație soldat cu decesul unei persoane si vătămarea corporala a 5 persoane.
În conformitate cu dispozițiile art. 129 si 131 din C. organele de poliție s-au deplasat la fața locului unde în prezența unui martor asistent F. M. au constatat următoarele:
Locul producerii accidentului este situat pe DN 1 E 60 la km 462+180 m, în afara localității, intr-o curba deosebit de periculoasa.
Pe porțiunea de drum unde s-a comis accidentul circulația se desfășoară în doua sensuri, pe fiecare sens exista câte doua benzi de circulație. S. de mers sunt delimitate prin marcaje longitudinale duble continue, iar benzile de circulație de pe fiecare sens sunt delimitate prin marcaje longitudinale simple discontinue. M.ajele sunt vizibile. D. nu prezintă denivelări. D. este în ușoara rampa, pe sensul de mers C. N. spre T. D. este în curba la stânga, in direcția C. N. spre T. si are o lățime de 15,70 m, sensul de mers spre C. N. are o lățime de 8 m, iar benzile de circulație pe același sens au o lățime de 4 m. D. este prevăzut cu un acostament care are o lățime de 3 m pe sensul de mers spre C. N. Pe segmentul de drum pe care s-a comis accidentul nu exista indicatoare rutiere de restricționare a circulației, curba la stânga in direcția de mers spre T. fiind semnalizata corespunzător cu panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase, vizibile si pentru circulația in direcția spre C. N.
Segmentul de drum pe care s-a produs accidentul este acoperit cu îmbrăcăminte asfaltica, carosabil uscat, cer înnorat, vizibilitatea in condițiile rulării pe timp de zi ulterior doar in timpul efectuării cercetării au căzut precipitații: ninsoare ușoara.
Reperul fixat pentru efectuarea măsurătorilor, a fost stâlpul borna kilometrica 462 aflata pe acostamentul din partea dreapta a drumului in direcția C. N. Toate măsurătorile s-au efectuat spre C. N.
În afara părții carosabile a sensului de mers spre C. N., a fost găsit orientat cu fata spre T., paralel cu axul longitudinal al drumului, autoturismul marca Fiat cu numărul (...) având următoarea poziționare metrica: de la borna kilometrica luata ca și reper pana la roata dreapta față a autoturismului menționat s-a măsurat în paralel cu axul drumului o distanță de 180 m iar de la aceiași roata pana la limita părții carosabile, perpendicular pe aceasta s-a măsurat o distanta de 3,60 m. de la roata dreapta spate pana la limita părții carosabile, perpendicular pe acea limita părții carosabile perpendicular pe aceasta s-a măsurat o distanta de 3,60 m. de la roata dreapta spate pana la limita părții carosabile, perpendicular pe aceasta se măsoară o distanta de 4 m. În autoturismul marca Fiat s-a găsit parțial în interiorul autoturismului și în exteriorul acestuia cadavrul unei persoane de sex feminin indentificată în persoana lui R. D. A. .
În afara părții carosabile a sensului de mers spre C. N., s-a găsit orientat cu fata spre T., paralel cu axul longitudinal al drumului autoturismul marca D. Matiz cu numărul de înmatriculare (...), având următoarea poziționare metrică: de la roata dreapta fata a autoturismului marca Fiat pana la roata stânga fata a autoturismului marca D., spre C. N., s-a măsurat o distanta de 1 m, în paralel cu axul longitudinal al drumului. De la roatadreaptă față a autoturismului marca D. pânaăla limita pârtii carosabile, perpendicular pe aceasta s-a măsurat o distanta de 1,10 m iar de la roata dreapta spate pana la a același reper o distanta de 1,80 m.
În afara părții carosabile a sensului de mers spre C. N., s-a găsit orientat cu fata spre T., paralel cu axul longitudinal al drumului autoturismul marca D. cu numărul de înmatriculare (...), având următoarea poziționare metrică: de la roata dreapta spate a autoturismului marca D. până la roata dreapta fata a autoturismului marca D., spre C. N., s-a măsurat o distanta de
6,30 m, în paralel cu axul longitudinal al drumului. De la roata dreapta fata a autoturismului marca D. până la limita părții carosabile. perpendicular pe aceasta s-a măsurat o distanta de 1 m iar de la roata dreapta spate pana la același reper o distanta de 1,30 m.
Pe partea carosabila a segmentului de drum pe care s-a comis accidentul, pe sensul de mers spre C. N., pe banda de lângă axul drumului, a fost găsit orientat cu fata spre C. N., paralel cu axul longitudinal al drumului autoturismul marca R. cu numărul B 04 V V F, având următoarea poziționare metrică: de la roata dreapta spate a autoturismului marca D. pana la roata dreapta spate a autoturismului R. s-a măsurat o distanta de 25 m, spre C. N., in paralel cu axul longitudinal al drumului. de la roata dreapta spate a autoturismului marca R. pana la limita pârtii carosabile s-a măsurat o distanta de 5,60 m iar de la roata dreapta fata a autoturismului pana la același reper s- a măsurat o distanta de 6 m.
Pe partea carosabila pe sensul de mers spre C. N. au fost identificate 2 urme de frânare provenind de la autoturismul marca R. cu numărul (...). și care au început la o distanta de 5 m fata de roata dreapta fata a autoturismului marca Fiat cu numărul (...), spre T. si 5 m față de limita părții carosabile ( cea în stânga) și la o distanță de 4m față de aceeași roata, spre C. N. si 3,70 m față de limita părții carosabile ( cea din stânga ). U. aveau o lungime de 45 m și se sfârșeau sub roțile față ale autoturismului marca R..
La fața locului a fost identificat conducătorul autoturismului marca R. cu numărul B 04 V V F în persoana lui A. E. D. care nu a suferit leziuni în urma impactului. Conducătorul auto a declarat faptul ca în timp ce conducea autoturismul marca R. cu numărul B 04 V V F în direcția T. spre C. N., pe banda de lângă axul drumului a observat cum un autoturism marca Fiat care circula din conautoturismul marca Fiat care circula din contrasens si care a intrat in derapaj, a pătruns pe sensul sau de deplasare unde a intrat in impact cu un autoturism marca Matiz care circula in direcția T. spre C. N. pe banda de lângă axul drumului, în fața sa, după care a fost proiectat și a intrat în impact cu un autoturism marca D. care circula spre C. N. pe banda de lângă acostament. D. acest impact autoturismul marca Fiat, a fost proiectat în fața autoturismului marca R. care l-a acroșat în partea din spate fiind proiectat ulterior în afara pârtii carosabile.
La C. de C. III C. N. a fost identificat conducătorul autoturismului marca D. Matiz cu numărul (...) în persoana lui S. C. și care a suferit în urma impactului armatoarele leziuni: coma grad 2/3 fractura humerus drept și femur drept, amizocorie, hematom în monoclu tivii drept, edem fronto parietal.
La C. de C. I C. N. a fost identificat pasagerul autoturismului marca D.
Matiz cu numărul (...) în persoana lui S. G. L. ce a suferit in urma impactului următoarele leziuni: fracturi multiple maxilofaciale, fractura clavicula si ambeoase antebraț drept, TCC.
La C. de C. I C. N. s-a identificat conducătorul autoturismului marca D. cu (...) in persoana lui C. C. ce a suferit in urma impactului următoarele leziuni: fractura de epifiza dreapta, fractura os temporal drept, TCC.
La C. de C. I C. N. a fost internat pasagerul autoturismului marca D. cu numărul (...) numita C. T. ce a suferit în urma impactului următoarele leziuni: TCC mediu, leziuni multiple cerebrale, edem cerebral persoana care si- a retras plângerea penala.
Conducătorul autoturismului marca Fiat cu numărul (...) inculpatul R.
D. R. a suferit la rândul sau în urma impactului următoarele leziuni: suspect fractura femur drept, TCC prin accident rutier fiind transportat la C. de C. I C. N.
În urma accidentului produs starea autovehiculelor implicate se prezenta astfel: autoturism marca Fiat Brava cu numărul de înmatriculare (...), a fost distrus in proporție de cca 90 %,autoturism marca Matiz cu numărul de înmatriculare (...), proprietatea SC E. SA distrus ‚în proporție de cea. 75%. autoturism marca D. cu numărul de înmatriculare (...), distrus în proporție de cea 50% iar autoturismul marca R. cu numărul de înmatriculare B 04 V V F prezenta avarii auto: masca fata, bara fata, capota motor, faruri fata, parbriz.
La fața locului a fost identificat martorul ocular C. M. Din declarațiile conducătorului auto A. E. D. reiese faptul că după producerea accidentului și până la sosirea organelor de polițe nu au fost aduse modificări câmpului producerii accidentului.
Pe timpul cercetării la fata locului s-au efectuat fotografii judiciare de orientare și detaliu de către specialistul criminalist și tot la fața locului a fost executata schița locului accidentului care fac parte integrantă din proces verbal.
Din probele administrate în prezenta cauză a rezultat că la data de 10 februarie 2006, inculpatul R. D. R., atunci în vârstă de 20 ani, circulând la volanul unui autoturism marca "Fiat", pe DN 1 E 60 , în direcția C.-N. - T., datorită neadaptării vitezei, într-o curbă deosebit de periculoasă, a pierdut controlul autoturismului, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu trei autovehicule care circulau regulamentar din sens opus, rezultând decesul victimei R. D. accidentarea gravă a părților vătămate S. C. și S. N. G. L. și vătămarea numiților C. C., respectiv C. T.
La data de 10 februarie 2006, inculpatul R. D. R., în jurul orei 12,50, conducea autoturismul marca „Fiat Brava", cu numărul de înmatriculare (...), dinspre C.-N. spre T., pe DN 1-E 60, la km 462 + 160 m, iar într-o curbă deosebit de periculoasă la stânga, semnalizată corespunzător, circulând pe banda de lângă axul drumului, în condiții de carosabil uscat, datorită vitezei, a pierdut controlului direcției de deplasare, a pătruns pe contrasens și a lovit trei autovehicule care circulau regulamentar înspre C.-N.
Astfel, autoturismul condus de către inculpat a intrat în coliziune cu autoturismul marca „Matiz", cu numărul de înmatriculare HR-1Q-EUB, condus de către partea vătămată S. C. cu autoturismul marca "D.", cu numărul de înmatriculare (...), condus de către partea vătămată C. C. și cu autoturismul marca „R. Clio", cu numărul de înmatriculare B-04-WF, condus de către martorul A. E.
A. a fost deosebit de grav, a rezultat avarierea celor patru autoturisme și decesul, la fața locului, a pasagerei de pe locul din dreapta-față al autoturismului condus de către inculpat respectiv sora acestuia, victima R. D.-A. .Au intervenit echipajele de urgență și au fost internate la C. C. I și C. III din C.-N. celelalte patru persoane vătămate.
Conform raportului de expertiză medico-legală întocmit de I. de M. L. C.- N. sub nr. 4248/ll/b/175, la data de (...) anterior fiind întocmit un raport de constatare medico-legală, la data de (...) părții vătămate S. C., i-au fost cauzate în accidentul rutier leziuni ce necesită 220-250 zile de îngrijiri medicale. E. încadrat, după numeroase internări în unități spitalicești, în gradul II de invaliditate și prezintă „Hemipareză dreaptă sechelară. encefalopatie posttraumatică., pareză de nerv sciatic popliteu extern dr. posttraumatică.", capacitatea de muncă fiind pierdută total.
Părții vătămate S. N. G. L. i-au fost cauzate leziuni vindecabile în 110-
115 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 7251/ll/b/253 din (...), al I.ui de M. L. C.-N., suferind numeroase fracturi și traumatisme.
Părții vătămate C. C. i-au fost cauzate prin accident leziuni corporale vindecabile în 50-55 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 1767 raportului de constatare medico-legală nr. 1767/ll/b/77 din (...), al I.M.L. C.-N.
Părții vătămate C. T., care se deplasa cu autoturismul "D.", condus de partea vătămată C. C., a suferit leziuni vindecabile în 40-45 zile de îngrijiri medicale dar la data de (...) a declarat că își retrage plângerea penală formulată împotriva inculpatului R. D..
Tot actele medicale întocmite in cauza stabilesc ca moartea numitei R.
D. A. a fost violentă, și s-a datorat hemoragiei interne prin ruptura de aortă și cord, leziunile fiind produse în cadrul accidentului rutier.
S-a apreciat că, în urma amplului probatoriu administrat în cauză, rezultă culpa inculpatului R. D. R. în producerea accidentului de circulație din data de 10 februarie 2006.
În declarația data la (...), inculpatul arata că, rulând pe banda de lângă axa drumului cu o viteză de circa 90 km/h, într-o curbă largă la stânga, ar fi simțit că autoturismul său a fost lovit în partea din spate de o altă mașină, ce rula în același sens și astfel ar fi fost proiectat pe contrasens, rezultând producerea accidentului.
Audiat pe parcursul derulării procesului penal inculpatul prezintă o versiune total diferita de restul probelor administrate în cauza variantă care rămâne doar la nivel declarativ niciunul din martorii audiați nu confirma susținerea inculpatului ba mai mult nici chiar inculpatul nu este în măsura să elucideze și să clarifice împrejurarea prezentată instanței arătând ca nu a văzut autoturismul care l-a lovit și nici nu a reușit sa -l identifice ulterior nici chiar pe parcursul celor 4 ani nu a intrat in posesia unor informații de natura a reuși identificarea mașinii sau șoferului acesteia cu privire la care susține că l-ar fi lovit din spate.
Probele administrate infirmă susținerile inculpatului în sensul că ar fi lovit în spate de o altă mașină, accidentul s-a datorat nereducerii vitezei, într-o curbă periculoasă, astfel că a pierdut controlul autoturismului, pătrunzând pe contrasens. E. adevărat că pentru inculpat este mai ușor sa accepte o astfel de variantă întrucât in urma accidentului a rezultat decesul surorii sale gemene așa încât a încercat sa arunce responsabilitatea în întregime pe umerii altei persoane care este mai degrabă una imaginara, creându-și astfel un confort la nivel psihic și justificându-și lipsa vreunei vinovăției în vreun fel de decesul surorii sale, negând orice împrejurare ce ar putea conduce la stabilirea unei culpe in sarcina sa.
În primul rând probele testimoniale nu confirmă apărarea inculpatului în sensul că ar fi fost lovit din spate de o altă mașină. Martorii C. M. A. și A. E.
D., aflați în trafic la locul și momentul accidentului, declară că nu era nici un autoturism în spatele mașinii conduse de inculpat pe banda acestuia de deplasare ci,era singura mașina si mașina acestuia a derapat, intrând pe contrasens.
Depozițiile acestor martori oculari singurii de fapt obiectivi în cauza urmează a fi analizate în detaliu având o valoare probatorie de o deosebită importanță tocmai prin aceea ca succesiunea etapelor evenimentului de circulație a fost reprodusă de martori păstrând aceleași date de la început de când au fost audiați de organele judiciare ceea ce conferă întreaga credibilitate a declarațiilor acestor persoane. I. de fond a reținut că cei doi și-au amintit fără nicio ezitare un element deosebit de important legat de cauza care a dus la producerea accidentului susținând amândoi ca autoturismul condus de inculpat a intrat în derapaj a pătruns pe contrasens și a lovit cele trei autoturisme ce veneau din sensul opus al său, fără ca din spate autoturismul inculpatului sa fie lovit de o alta mașină întrucât pe acel sens de circulație nu se afla alta mașină în afara celei conduse de inculpat. De altfel martorii au fost audiați în fata instanței de judecata și aceștia în mare au relatat aceleași aspecte precizând că anumite împrejurări nu și le mai aduc aminte întrucat a trecut o perioadă lungă de timp de la aceea data 4 ani de zile, dar și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală în întregime recunoscând ca urmare a citirii acestora ca cele consemnate corespund adevărului astfel ca nu se poate spune că omisiunile strecurate în declarațiilor martorilor între fazele procesuale la care au fost audiați sau micile confuzii constituie contradicții sau ca depozițiile din urmărire penală sunt unele mincinoase. Dimpotrivă, faptul ca martorii nu au redat cu lux de amănunte situația pe care a perceput-o in sensul de a reproduce declarațiile din urmărire penală denota sinceritatea acestora care pe fondul menținerii celor anterior declarate au înțeles să prezinte instanței doar ceea ce îsi mai aduc aminte în prezent.
În cauză au fost audiați în calitate de martori inclusiv cei doi ofițeri de poliție care au efectuat cercetarea de la fata locului G. Florin si Bolboaca
C. cu privire la anumite aspecte legate de implicarea altui autoturism în accident care a părăsit locul faptei dar care a lovit autoturismul condus de inculpat și l-a proiectat pe contransens aceasta audiere apreciindu-se ca fiind utilă întrucât inculpatul precum, și părțile civile R. părinții inculpatului au susținut împrejurarea potrivit căreia în cauza nu s-a dorit aflarea adevărului nu s-a dorit identificarea celui care a lovit autoturismul inculpatului din spate cu toate ca organele de politie cunoșteau aceste aspecte. Din depozițiile celor doi martori se desprinde cu claritate faptul conform căruia niciun moment la data efectuării măsurătorilor a cercetă rii de la fata locului imediat după accident nu s-a vehiculat o astfel de ipoteza inculpatul nu a fost prezent în acel timp iar părinții inculpatului în speță cu tatăl acestuia cu numitul R. V. nu s-a stat deloc de vorba cu atât mai puțin să i se expună o versiune diametral opusa fata de constatările făcute ba mai mult martorii prezenți nu au făcut referiri la implicarea vreunui alt autoturism in accident și care ar fi părăsit locul accidentului. Nu mai departe cei doi martori aduc elemente deosebit de importante ce conferă susținerii inculpatului caracterul mincinos al versiunii acestuia și anume dacă ar fi fost implicat încă un autoturism în accident în modul de prezentarea a succesiunii etapelor premergătoarea impactului descris de inculpate la fata locului s-ar fi constat urme caracteristice unui impact premergător, de frânare sau bucăți de noroi căzute pe sosea aspecte ce nuau fost identificate la fața locului. De altfel, varianta inculpatului referitoare la implicarea unui alt autoturism în producerea accidentului a fost pentru prima data vehiculată tocmai de către acesta, după un anumit interval de timp scurs de la producerea evenimentului rutier, atunci când a fost audiat în calitate de făptuitor aspect ce denotă că inculpatul având timpul necesar și-a pregătit o varianta de natura a-l exonera de reținerea vreunei culpe în producerea accidentului fiindu-i mult mai ușor să accepte ca urmările grave decesul surorii sale s-a datorat altei persoane.
În vederea stabilirii împrejurărilor și cauzelor în care s-a produs evenimentul rutier, la solicitarea inculpatului s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză criminalistică de către L. I. de E. C. C.
S-a întocmit astfel de către L. I. de E. C. C. R. de expertiză criminalistică nr. 57/31 martie 2008 care a răspuns la următoarele obiective: dinamica producerii accidentului; viteza de deplasare inițială, respectiv din momentul impactului, a autoturismelor implicate in accident cauza producerii accidentului și posibilitățile de evitare a producerii evenimentului rutier.
La întocmirea expertizei a fost folosit programul specializat de simulare, ziua de 10 februarie 2006, in jurul orei 1250, autoturismul marca Fiat Brava, cu nr. de înmatriculare (...), condus de numitul R. D. R., se deplasa pe DN 1 E 60, în direcția C.-N. - T. In același timp, dar în sens contrar, pe banda a doua, se deplasa autoturismul marca D. Matiz, înmatriculat cu nr. (...), condus de numitul S. C. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că, în zona km 462 + 180 m, într-o curbă deosebit de periculoasă și semnalizată ca atare, la stânga având în vedere sensul de mers al autoturismului Fiat, a avut loc impactul celor două autoturisme. În urma coliziunii acestea au fost antrenate în mișcări plan-paralele, autoturismul
Fiat rămânând pe partea carosabilă si intrând în impact cu autoturismul marca R. Clio, cu nr. (...), condus de numitul A. E. D., care, ulterior impactului, a acționat intensiv sistemul de frânare. P. finale, a autoturismului Fiat și a autoturismului R., sunt consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului și în schița accidentului. În urma impactului cu autoturismul Fiat, autoturismul D. a evoluat spre marginea din dreapta a părții carosabile, intrând în coliziune cu autoturismul marca D. 1310, care se deplasa pe banda întâi, în sensul de mers T. - C.-N. În urma acestei coliziuni, ambele autovehicule au părăsit partea carosabilă, pozițiile finale ale acestora fiind, de asemenea, consemnate în cercetarea locului faptei.
Ca urmare a traumatismelor suferite a survenit decesul numitei R. D.
A., pasageră pe scaunul din dreapta față al autoturismului Fiat. In urma evenimentului rutier au suferit leziuni și numiții R. D. R., S. C., S. G. L., pasager în autoturismul D., C. C. și C. T., aceasta din urmă, pasageră în autoturismul D..
La locul faptei s-a constatat prezența unor urme imprimate de pneurile autoturismului R. în cursul procesului de frânare, în lungime maximă de 45 m, iar ca alte mijloace materiale de probă reținem prezența, pe partea carosabilă și în afara acesteia, a unor urme create prin proiectarea unor fragmente ale subansamblurilor avariate în urma coliziunii și a unor obiecte aparținând victimelor.
Segmentul de drum pe care a avut loc evenimentul rutier este într -o curbă periculoasă și semnalizată ca atare, carosabilul asfaltat și în ușoară pantă (0,1 % la locui impactului) are o lățime de 15,7 m și este mărginit, în partea dreaptă având în vedere sensul de mers T. - C.-N. de un acostament lat de 3 m. C. este organizată pe patru benzi, câte două pentru fiecare sensde mers, sensurile de deplasare fiind delimitate prin marcaj longitudinal dublu continuu. În zonă sunt incidente indicatoarele de avertizare „. succesive pentru curbe deosebit de periculoase". La data și ora producerii evenimentului rutier partea carosabilă era uscată, vizibilitatea fund specifică desfășurării normale a traficului rutier pe timp de zi. F. 1 prezintă locul producerii accidentului, observându-se pozițiile finale ale autoturismelor implicate în coliziune. La locul faptei nu s-au constatat urme imprimate de pneurile autoturismelor Fiat, D. și D., fiind menționată doar existența unor urme de frânare, imprimate de autoturismul R. în cursul procesului de frânare intensivă până la oprire. U. se finalizează în dreptul punții din față a autoturismului și au lungimea maximă de 45 m (urma din stânga lungimea maxima de 45 m urma din stânga). Din fotografiile judiciare rezultă că urmele sunt rectilinii și paralele, neconstatându-se, de-a lungul traiectoriei acestora, o schimbare de direcție care sa nuna m evidenta impactul dintre autoturismul R. si autoturismul Fiat Brava În aceste condiții, se admite că impactul dintre aceste două autoturisme a avut loc aproximativ în debutul urmelor de frânare, iar avariile dispuse în partea dreaptă față a autoturismului R. și în partea laterală dreaptă spate și în cea din spate a autoturismului Fiat.
Dată fiind viteza superioară a autoturismului R. față de cea a autoturismului Fiat (care a suferit anterior o coliziune caracterizată printr-un consum energetic semnificativ) rezultă, prin coroborare cu poziția în care s-a constatat debutul urmelor de frânare în raport cu poziția finală a autoturismului Fiat, o deplasare a acestui autoturism, în urma coliziunii cu autoturismul R., în sensul de mers T. - C.-N. De asemenea, dată fiind viteza superioară a autoturismului D. în raport cu cea a autoturismului D. din momentul coliziunii lor (cât și masa superioară), rezultă că, în urma coliziunii, și aceste două autovehicule au avut direcții ale vectorilor viteză ai centrelor de masă îndreptate tot în sensul de mers T. - C.-N., evident având o oarecare înclinație înspre partea dreaptă a părții carosabile sre acostament In aceste condiții, în momentele coliziunilor cu autoturismele R. și D., ambele autoturisme Fiat și, respectiv, D., au ocupat poziții situate mai înspre T. in raport cu pozițiile lor finale ca atare in urma coliziunii lor autoturismele
Fiat si D. au evoluat înspre marginea din dreapta a părții carosabile.
În vederea determinării vitezelor de deplasare ale autoturismelor Fiat și D. și a locului în ideea de a determina vitezele de deplasare a autoturismelor Fiat si Matiz a locului impactului coliziunea a fost simulată, într-o primă fază, utilizându-se programul PC Crash 7.1. în cadrul simulării efectuate s-a pornit de la pozițiile finale aproximative ale celor două autovehicule, conforme ipotezelor menționate anterior, stabilindu-se pozițiile relative probabile ale autovehiculelor din momentul coliziunii acestora și traiectoriile descrise de acestea în faza post-coliziune. Impactul dintre autoturismele D. și Fiat a avut loc pe sensul de mers T. - C.-N., în poziția de angajament maxim Îacel moment, axele longitudinale ale autoturismelor închideau un unghi de cea 292 de grade.
Dispunerea impactului, în planul transversal al drumului, ca fiind pe sensul de mers al autoturismului D. este confirmată de urmele create în acest impact cu referire la dispunerea fragmentelor subansamblurilor avariate, observându-se în acest sens. faptul că acestea s-au situat, în exclusivitate, pe sensul de mers T. -C.-N.
Evoluția pe partea carosabilă a autoturismului Fiat în urma coliziunii, alături de poziția la impact, indică existența unui proces de derapare lateralăa acestuia, anterior impactului. Cu alte cuvinte, traiectoria post-coliziune a autoturismului Fiat, coroborată cu dispunerea avariilor în partea laterală dreaptă a acestuia, indică faptul că direcția vectorului viteză al acestui autoturism, anterior coliziunii, nu a fost paralelă cu axa longitudinală a acestuia, respectiv, anterior impactului, a fost depășită limita aderenței pe direcție transversală. Din acest motiv autoturismul Fiat a avut o direcție înclinat spre stânga față de axul drumului, pe sens, concomitent cu o rotație, și nu una perpendiculară pe axul drumului, mă orientării axei longitudinale din momentul impactului.
În urma coliziunii autoturismelor Fiat și D., acesta din urma a evoluat ocupând banda întâi a sensului de mers T. - C.-N., M. de reconstituire a traiectoriilor a fost utilizat pentru a determina direcțiile vectorilor viteză ai autoturismelor Fiat și D., necesare rezolvării sistemului de ecuații format pe baza legilor conservării impulsului și a energiei. Aceasta metodă, denumită în literatura de specialitate EES M., presupune cunoașterea direcțiilor vectorilor viteză post-coliziune pentru ambele autovehicule și direcția vectorului viteză de impact pentru unul dintre acestea. Unghiul vectorului viteză de impact pentru celalalt autovehicul va fi utilizat ca o valoare de control a determinării efectuate. S.ul de ecuații format va fi utilizat pentru determinarea vitezelor autovehiculelor din momentul impactului, cu mențiunea că o parte din energia cinetica a sistemului se regăsește în lucru mecanic de deformare a elementelor caroseriilor acestora. Prin analiza avariilor caroseriilor, atât cât au puțut fi ele observate în fotografiile judiciare, prin compararea cu autovehicule aflate în baza de date a instituției valori ale parametrului EES de cca 60 km/h pentru autoturismul D. și de cea 40 km/h pentru autoturismul Fiat (EES - E.rgy Equivaient Speed - viteza autovehiculului la care energia lui cinetică este egală cu energia consumată pentru deformarea plastică a caroseriei).
Studiul evitabilității presupune stabilirea momentului declanșării stării de pericol iminent, care pune în evidență momentul din care conducătorii auto trebuiau și puteau să ia măsurile de evitare. T. spus că declanșarea stării de pericol îi privește în egală măsură pe toți participanții la trafic, cu deosebirea că cel care a declanșat-o avea posibilitatea de a o preveni prin respectarea normelor legale în materie. In acest sens, starea de pericol iminent pentru numitul S. C. s-a declanșat în momentul în care autoturismul Fiat a depășit axul longitudinal al drumului, pătrunzând, astfel, pe o traiectorie ce urma să o intersecteze ireversibil pe cea a autoturismului
D.. Acesta reprezintă momentul din care numitul S. C. trebuia și putea să ia măsurile de evitare, obligațiile conducătorilor auto având un caracter autonom, ele neanulându-se prin faptul că și alții, la rândul lor, nu respectă anumite obligații ce le revin.
Spațiul de care a dispus conducătorul autoturismului D. pentru luarea măsurilor de evitare (cea 7,6 m) este inferior celui necesar pentru oprire de la viteza cu care acesta se deplasa (cea 15,9 m), drept pentru care S. C. nu putea evita, în condițiile date, producerea accidentului. În cursul derulării evenimentului rutier se disting alte două stări de pericol iminent, declanșate pentru numiții C. C. și A. E. D. odată cu producerea, pe sensul lor de mers, a impactului dintre autoturismele Fiat și D.. Din simularea realizată a rezultat faptul că timpul scurs din momentul impactului autoturismelor Fiat SI D. și până în momentul în care autoturismul ajunge în poziția celui de-al doilea impact, desfășurat pe banda întâi a sensului de mers T. - C.-N., a fost de 0,9 s D. fiind pozițiile finale apropiatealeautovehiculelor se constată că coliziunile dintre autoturismele D. și Matiz
șiautoturismele R. și Fiat au survenit aproximativ în același timp. Ca atare
A. E. D. a dispus de un timp aproximativ egal cu cel de care a dispus numitul C. C. pentru luarea măsurilor de evitare, insuficient astfel, pentru oprirea autoturismului R. respectiv D. de la vitezele inițiale cu care acesta se deplasau.
Vehiculele circulă pe partea dreaptă a drumului public în direcția de mers, conducătorii acestora având obligația de a avea controlul asupra vitezei astfel încât aceștia să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. Aceasta se traduce în practică prin deplasarea cu o viteză care să permită păstrarea controlului asupra direcției, cu menținerea unei traiectorii corespunzătoare segmentului de drum. M. se impune cu atât mai mult în curbe periculoase unde, de altfel, datorită pericolului potențial specific ce caracterizează deplasarea pe astfel de segmente de drum, se impune reducerea vitezei.
Astfel inculpatul R. D. R. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi redus viteza de deplasare, astfel încât aceasta să-i permită să se deplaseze pe partea dreaptă a drumului public, fără a depăși axul longitudinal al acestuia. Curba în care a avut loc evenimentul rutier reprezintă o curbă periculoasă și semnalizată ca atare, alcătuită din două clotoide și un arc de cerc, are o rază de 200 m, iar viteza de proiectare a acesteia este de 60 km/h, inferioară celei de deplasare a autoturismului Fiat (chiar și celei din momentul impactului), fapt care justifică pătrunderea pe contrasens a autoturismului, în urma depășirii limitei aderenței pe direcție transversală, urmată de o redresare bruscă a traiectoriei. În condițiile date, autoturismul Fiat a suferit avarii în partea din spate și în partea laterală dreaptă spate, dar aceste avarii se datorează impactului dintre acest autoturism și autoturismul R..
Ca atare, nu există elemente care să justifice un impact între autoturismul Fiat și un alt autoturism, anterior pătrunderii acestuia pe contrasens. A. s-a produs din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului Fiat, cu nr. (...), datorată nereducerii vitezei de deplasare în curba periculoasă existentă pe acel segment de drum, de către conducătorul acestuia, inculpatul R. D. R.
Concluziile raportului de expertiza sunt următoarele:
Viteza autoturismului Fiat, din momentul primului impact, a fost de cea 8., iar cea a autoturismului D., de cea 32 km/h; vitezele inițiale de deplasare ale autoturismelor Fiat și D. nu s-au putut stabili viteza inițială probabilă a autoturismului R. a fost de cea 95 - 100 km/h;viteza posibilă a autoturismului D., din momentul impactului cu autoturismul D., a fost de cea 60 km/h; viteza inițială de deplasare a autoturismului D. nu s-a putut stabili impactul dintre autoturismele D. și Fiat a avut loc pe sensul de mers T. - C.-N., în poziția de angajament maxim autoturismul Fiat depășind cu cea 4 m axul longitudinal a! drumului public. Iar în condițiile date, numiții S. C., C. C. si A. E. D. nu puteau evita producerea accidentului. A. s-a produs din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului Fiat, cu nr. (...), datorată nereducerii vitezei de deplasare în curba periculoasă existentă pe acel segment de drum, de către conducătorul acestuia R. D. R. care trebuia sa circule cu o viteza care sa-i permite sa se deplaseza pe partea dreapta a drumului fără a depăși axul longitudinal al acestuia și nu s-au constatat elemente care să justifice unimpact între autoturismul Fiat și un alt autovehicul, anterior pătrunderii acestuia pe contrasens
Prin apărător ales, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize criminalistice, de către I. N. de E. C., numind inculpatul și un expert-parte.
Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 113/22 iulie 2009, al I.N.E.C, întocmit de trei experți, se confirmă concluziile primului raport de expertiză criminalistică, iar concluziile experților de la I. N. de E. C. sunt în sensul că nu rezultă „un eventual impact al autoturismului „Fiat" cu un alt autovehicul, anterior pierderii controlului asupra direcției de deplasare a autoturismului condus de inculpat" C. pătrunderii autovehiculului condus de inculpatul R. D. R. pe contrasens, concluzionează experții, "este pierderea controlului asupra direcției de declasare a acestuia în cadru! unui proces de derapare" R. de expertiză criminalistică se coroborează cu declarațiile martorilor oculari și cu conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului.
La efectuarea expertizei a fost încuviințată participarea, expertului criminalist autorizat P.scu, recomandat și ales de către inculpatul R. D. R. expert asistent ce a concluzionat în lucrarea sa următoarele:
Concluziile la care a ajuns expertul parte pe lângă ca sunt în disonanță cu regulile in materie privind efectuarea lucrărilor de specialitate și cu legislația în vigoare, fiind subiective și vădit în favoarea părții care l-a angajat pe expert și care are interes să obțină o soluție în favoarea sa. E. adevărat ca a face afirmații de genul că aceste concluzii în parte nu corespund adevărului are o gravitate sporită, dar acest lucru se evidențiază din însăși conținutul lucrării care în loc să analizeze obiectiv probele puse la dispoziție ia în considerare exclusiv versiunea inculpatului ignorând ansamblul probator administrat. Expertul a plecat de la premisa ca autovehiculul condus de către inculpat a fost lovit în partea din dreapta spate de un alt autovehicul care circula în același sens, determinând intrarea pe contrasens, iar apoi a construit o argumentare care să sprijine premisa devenita concluzie. Oricum , pe lângă faptul că lucrarea este vădit părtinitoare, aceasta nici nu conține argumente de natura sa convingă ca cele reținute au corespondent în metodele uzual folosite. Pentru lipsa de corectitudine a interpretării datelor puse la dispoziție si a subiectivismului lucrării instanța va înlătura concluziile expertului parte P.scu ca nefiind concordante cu materialul probator administrat în cauză. De altfel, la o analiza succinta si preliminara, chiar și în lipsa declarațiilor constante si detaliate ale martorilor audiați în cauza, vom reține ca în condițiile efectuării unui viraj larg spre stânga, acroșarea autovehiculului din partea dreapta spate, respectiv în aripa dreapta spate, conduce spre orientarea cate partea dreapta a punții și a roților din față, nicidecum de accentuarea virajului spre stânga cu consecința intrării pe contrasens. Pe lângă detaliile oferite de martorii audiați și de rapoartele de expertiză, se va reține un amă nunt semnificativ relatat chiar de către inculpat, acela ca autovehiculul era echipat cu cauciucuri de vară, în condițiile în care se circula pe timp de iarna, la data de 10 februarie 2006. Lipsa unor pneuri adecvate condițiilor de drum, constituie o împrejurare determinanta pentru pierderea aderenței, consistența materialelor folosite pentru cauciucurile de iarna asigurând o aderență mai buna și în condiții de temperatura scăzută.
Analizând starea de fapt mai sus menționată, prin prisma probelor administrate în cauză, la producerea accidentului care a avut ca urmare decesul numitei R. D., vătămarea corporala a parților vătămate S. C. S. N. G. L. C. C. a existat exclusiv culpa inculpatului.
Așa cum s-a arătat în detaliu mai sus în acest sens sunt concludente declarațiile martorilor A. E. si C. M. prin conținutul precis, prin concordanța elementelor cuprinse in depozițiile acestora, raportat și la momentul optim al audierii lor ceea ce conferă mai multă acuratețe reproducerii datelor și înlătură posibilitatea distorsionării acestora prin interacțiunea cu părțile în cauză, prezența nemijlocită a martorilor în contextul producerii accidentului rutier și imediat după aceasta cu o percepție adecvată a evenimentului, a derulării acestuia datorită locului în care se aflau de unde avea o bună vizibilitate, atenția sporită la situația existentă ca și participanți la trafic în calitate de conducători auto, armonizarea declarațiilor martorilor audiați și cu declarațiile părților vătămate, toate acestea formând convingerea că relatările exprimă adevărul cu privire la producerea evenimentului rutier din culpa inculpatului.
Examinând pozițiile declarative ale inculpatului și ale martorilor prin prisma caracteristicilor segmentului de drum pe care s-a produs accidentul rutier descrise pe fondul procesului-verbal de cercetare a locului faptei precum și a condițiilor meteo-rutiere favorabile unei deplasări în condiții de siguranță și de vizibilitate foarte bună, s-a concluzionat că situația periculoasă care s-a finalizat cu decesul numitei R. D., și vătămarea corporala a părților vătămate S. C. S. N. G. L. C. C. a fost generată de inculpat din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului Fiat, cu nr. (...), datorată nereducerii vitezei de deplasare în curba periculoasă existentă pe acel segment de drum, de către conducătorul acestuia R. D. R. care trebuia să circule cu o viteza care să-i permite sa se deplaseze pe partea dreapta a drumului fără a depăși axul longitudinal al acestuia.
Au fost expuse declarațiile martorilor care cunoșteau aspecte legate de dinamica producerii accidentului rutier, de comportamentul inculpatului imediat după impact, care coroborate cu conținutul raportului de expertiză criminalistică expus anterior, duc la concluzia certă că accidentul rutier s-a produs din culpa inculpatului.
Pentru ca vinovăția, element constitutiv al infracțiunii prev. de art. 178
C. respectiv art 184 C. penal să îmbrace forma culpei este necesar și suficient pe de o parte să existe o normă de conduită profesională, care în raport cu unele situații determinate fie să impună, fie să interzică efectuarea unei anumite activități și pe de altă parte este de asemenea necesar și suficient ca acea condiție impusă sau prohibită de normă să nu fi fost respectată de către inculpat.
În cauza examinată în raport cu situația concretă, inculpatul era obligat să se conformeze următoarelor norme de conduită prevăzută în
Regulamentul de aplicare a OUG 1. respectiv a art. 35 pct.1, art 41 pct.1 și art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată și modificată, precum și art. j pct. 2 din Regulamentul de aplicare a O., în sensul că nu a adaptat viteza condițiilor de drum pentru a se deplasa în siguranță și, astfel, a încălcat linia dublă continuă și a pătruns pe contrasens provocând accidental.
Neprocedând în modul impus de dispozițiile legale citate și neadaptându-
și conduita în raport cu comportamentul celorlalți participanți la trafic, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale, dar a sperat fără temei că el nu se va produce , ceea ce înseamnă că a acționat din culpă în sensul art. 19 pct .2 lit.a C. și deci a comis infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art 178 alin 1, 2 C. alături de 3 infracțiuni de vătămare corporala din culpă.
Faptele și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului , schița accidentului și CD cu imagini CFL, planșele fotografice aferente cercetării la fața locului ; proces verbal de recunoaștere după planșa fotografică declarațiile martorilor: raportul de expertiză criminalistică , buletin de examinare clinică, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie , raport de expertiză medico-legală - calcul retroactiv al alcoolemiei, declarațiile inculpatului.
Fapta inculpatului R. D. R., care în data de (...), în jurul orelor 12,50 a condus autoturismul marca Fiat Brava, cu număr de înmatriculare (...), în direcția C.-N. - T., pe DN 1 - E 60, într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, derapând și pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu trei autoturisme care circulau regulamentar accident în urma căruia a survenit decesul victimei R. D. A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 C.
Fapta inculpatului R. D. R., care în data de (...), în jurul orelor 12,50 a condus autoturismul marca Fiat Brava, cu număr de înmatriculare (...), în direcția C.-N. - T., pe DN 1 - E 60, într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, derapând și pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu trei autoturisme care circulau regulamentar accident în urma căruia s-a produs vătămarea corporală a părții vătămate S. C. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 220-250 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin 2,4 C.
Fapta inculpatului R. D. R., care în data de (...), în jurul orelor 12,50 a condus autoturismul marca Fiat Brava, cu număr de înmatriculare (...), în direcția C.-N. - T., pe DN 1 - E 60, într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, derapând și pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu trei autoturisme care circulau regulamentar accident în urma căruia s-a produs vătămarea corporală a părții vătămate S. N. G. L. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 110-115 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala din culpă, prevăzută de art. 184 alin 2,4 C.
Fapta inculpatului R. D. R., care în data de (...), în jurul orelor 12,50 a condus autoturismul marca Fiat Brava, cu număr de înmatriculare (...), în direcția C.-N. - T., pe DN 1 - E 60, într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, derapând și pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu trei autoturisme care circulau regulamentar accident în urma căruia s-a produs vătămarea corporală a părții vătămate C. C. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 50-55 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala din culpă, prevăzută de art. 184 alin 1,3 C.
La individualizarea judiciară a pedepselor care s-au aplicat inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social concret al acestora, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
I. de fond a constatat că limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 C. sunt cuprinse între 2 ani și 7 ani, iar pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpa limitele de pedeapsă sunt cuprinse de la 6 luni la 3 ani sau amenda ori pentru art 184 alin 1, 3 de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Referitor la gradulde pericol social al infracțiunilor, instanța de fond a apreciat că acesta este unul ridicat, având în vedere că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice cu o viteza mare, pe timp de iarna fără sa fie echipat corespunzător, a provocat evenimentul rutier având culpa exclusivă în producerea acestuia, accidentul a avut urmări deosebit de grave, respectiv decesul unei persoane tinere și care a lăsat urma de suferința iremediabile în mijlocul familiei sale, inclusiv asupra inculpatului precum si vătămarea a încă
4 persoane dintre care una si-a retras plângerea, vătămări ce au necesitat un număr impresionant de zile de îngrijiri si au condus inclusiv la pierderea capacitții de muncă a părții vătămate S. și la instalarea unui grad de invaliditate.
Inculpatul a avut o conduită din care a rezultat dezinteresul acestuia față de starea victimelor iar atitudinea acestuia inclusiv în fata instanței a fost una de reproș fata de organele judiciare cărora le imputa ca nu doresc sa facă dreptate în cauza, întrucât nu au găsit persoana ce l-a lovit și care a cauzat accidentul. Nu mai departe comportamentul inculpatului nu pare a fi unul de natura sa dovedească adevărata sa căință ori regretul față de cele întâmplate. Aceasta atitudine într-o oarecare măsura poate fi înțeleasă prin prisma faptului că a decedat în urma accidentului sora inculpatului aflată in autoturismul condus de către acesta și atât părinții victimei cât și inculpatul încearcă să se disculpe și să creadă ca moartea unuia dintre copii respectiv, a surorii inculpatului s-a datorat fiului lor, dar o asemenea scuză nicidecum nu poate fi acceptată în fața probelor irefutabile și a celor patru ani trecuți de la evenimentele nefericite și deosebit de grave din data de 10 februarie 2006. E. evident că inculpatul nu a urmărit producerea unei asemenea tragedii dar nici nu a încercat să limiteze efectele negative ale faptei analizându-și doar propria situație și a modului în care poate să scape fără să fie tras la răspundere penală.
Un alt criteriu care trebuie avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepselor este cel legat de persoana inculpatului. I. de fond a apreciat că trebuie analizate atât aspectele care caracterizează persoana inculpatului anterior săvârșirii faptelor care fac obiectul cauzei, pentru a se stabili dacă este vorba de o persoană cu predispoziție spre adoptarea unui comportament infracțional, cât și aspectele care rezultă în privința inculpatului din modul de săvârșire al faptelor și conduita ulterioară a acestuia, pentru ca atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare să ducă la atingerea scopului sancționator și preventiv al acesteia, la îndeplinirea funcțiilor pedepsei.
În ce privește conduita anterioară a inculpatului, instanța de fond a constatat că acesta este o persoană care deși nu are un loc de munca este integrată în societate, nu este cunoscut cu antecedente penale, aflându-se la prima confruntare cu legea penală.
Daca trecutul sau nu dezvăluie în privința acestuia un profil moral caracterizat prin predispoziție spre săvârșirea de fapte antisociale sau perseverență în încălcarea normelor de conduită socială după comiterea prezentei fapte, atitudinea acestuia s-a concretizat ca fiind una oscilantă de refuz de a coopera cu organele judiciare, ba chiar de nesinceritate prin versiunile oferite despre o alta mașina, despre care nu poate oferi nicio informație și pe care însăși inculpatul susține că nu a văzut-o. Inculpatul a încercat să inducă în eroare organele judiciare să-si nuanțeze depozițiile de fiecare dată cu elemente favorabile și care să-i diminueze cât se poate de mult răspunderea penală, ceea ce denotă ca regretul pe care inculpatul îl susține cafiind prezent este doar unul formal, unul declarativ făcut în speranța exclusivă a obținerii unei pedepse mai ușoare sau exonerării de la răspundere penală și nu pentru ca dovedește o adevărata căința care ar fi trebuit sa rezulte încă din primele momente după accident, cu atât mai mult cu cât numărul victimelor a fost unul impresionant și erau preponderent persoane tinere. Pe lângă aceste aspecte legate conduita inculpatului, faptele inculpatului au creat părților civile o suferință iremediabilă, iar în rândul opiniei publice au generat o stare de indignare profundă, mai ales că în ultima perioadă conducerea pe drumurile publice și producerea de evenimente rutiere care au ca urmare pierderea de vieți omenești a luat o amploare deosebită, devenind un fenomen infracțional. Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate. Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravate de circumstanțele reale ale săvârșirii lor dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu a avut o atitudine sinceră cu privire la faptele comise.
Pedeapsa produce efecte atât asupra conduitei infractorilor, contribuind la reeducarea lor, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care sunt supuși aceștia, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. F. cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 - , potrivit căruia scopul pedepsei este prevenireasăvârșirii de noi infracțiuni. Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelorinterne, specifice faptei și făptuitorului. Faptele sunt neîndoielnic grave, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, instanța nu va ignora atitudinea în ansamblul ei, atitudine care demonstrează că resocializarea inculpatului viitoare pozitivă nu este posibilă decât prinaplicarea unei pedepse ferme care să fie în deplin acord cu dispoz.art.1 din
Codul penal, ce prevăd că "legea penală apără…persoana, drepturile și libertățile acesteia,proprietatea precum și întreaga ordine de drept.
Toate elementele referitoare la conduita bună anterioară a inculpatului, pe care instanța a apreciat-o ca fiind pe deplin dovedită, nu au fost valorificate ca și circumstanțe atenuante și nici cu privire la posibilitatea suspendării executării pedepsei având în vedere circumstanțele concrete în care au fost săvârșite infracțiunile, la consecințele iremediabile produse, constând în vătămarea a patru persoane si decesul unei tinere, precum și la atitudinea ulterioară a inculpatului.
I. nu a avut în vedere în favoarea inculpatului ca și circumstanțe atenuante aspectele reieșite din atitudinea anterioara a inculpatului persoana la rândul ei tânără și care nu este cunoscuta cu un comportament antisocial, dar vor fi analizate prin prisma aplicării unor pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege.
Judecând în aceste limite, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin 2 C., o pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare, pentru fapta prev de art. 184 alin 2, 4 C. - partea vatamata S. C., o pedeapsa de 1 an închisoare, pentru fapta prev de art. 184 alin 2, 4 C. - partea vătămata S. N. și 6 luni închisoare pentru fapta prev de art. 184 alin 1,
3 C. - partea vătămata C. C. , ca fiind în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive și reeducative ale legii penale conform art. 52 C.
În temeiul art. 33 lit. b C. instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în forma concursului ideal de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. a dispus contopirea pedepselor în pedeapsa cea mai grea, rezultând pedeapsa de 2 ani și 6 luni, pe care inculpatul o va executa fără spor în regim de detenție.
În privința modului de individualizare a executării pedepsei, instanța de fond a apreciat că se impune executarea pedepsei în regim privativ de libertate de către inculpat, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor săvârșite de acesta, precum și conduita manifestată pe parcursul procesului penal.
În temeiul art.71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Cu privire la latura civilă: s-a reținut că părțile civile R. V. și R. A. nu au formulat pretenții civile in cauza.
Pentru a-și exprima pozițiile procesuale în eventualitatea existentei unor prejudicii instanța a dispus citarea și introducerea în cauza în calități de părti vătămate și a lui A. A. proprietarul autoturismului marca D. AB-02-Gar, SC E. SA proprietara autoturismului marca Matiz (...) , A. F. SRl proprietara autoturismului R. Clio (...), S. A. pentru autoturismul D. asigurat facultative potrivit unui contract de asigurare de tip C., dar niciuna dintre acestea nu au formulat pretenții civile in cauza.
În cauză s-au constituit părți civile numiții S. C. cu suma de 21.974,45 lei daune materiale și 200.000 euro daune morale, S. N. G. L. cu suma de
30.000 euro sau contravaloarea în lei de 120.000 lei daune materiale și morale,C. C. cu suma de 30.000 lei majorată la 40.000 lei cu titlu de daune morale precum și S. C. de U. C.
Având în vedere că vinovăția inculpatului în producerea evenimentului rutier a fost dovedită din probele administrate în cauză rezultând existenta legăturii de cauzalitate între conduita culpabilă a acestuia și urmărileaccidentului, concretizate în vătămarea corporala a părților civile S. C. ,S. N. G. L. si C. C. Î. cuantumul pretențiilor de natură civilă a fost contestată de către inculpat, în cauză s-a dispus admiterea probelor testimoniale.
Despăgubirile materiale pretinse de S. C. au fost cuantificate intr-o sumă globală, însa au fost și evidențiate în detaliu, constând în suma de
21.974,45 lei daune materiale contravaloarea medicamentelor si 200.000 euro daune morale.
Sub aspectul daunelor materiale instanța de fond a constatat că partea civilă a justificat în totalitate cuantumul acestora.
Din înscrisurile depuse la dosar chitanțe, facturi fiscale a rezultat împrejurarea că partea civilă S. C. a efectuat cheltuieli în urma accidentului de circulație pe care le-a putut justifica cu chitanțe, a urmat un tratament medicamentos recomandat de cadrele medicale constând în analgezice care au fost cumpărate de partea vătămată. Raportat la cele de mai sus partea civilă a fost în măsura să facă dovada sumei pe care a solicitat-o și anume 21.974,45 lei despăgubiri materiale, iar împrejurarea potrivit căreia întinderea pagubei mai exact cuantumul prejudiciului a fost estimat la o suma totală nefiind defalcat în funcție de natura cheltuielilor nu înseamnă ca nu se poate acorda cu atât mai mult cu cât dovada existentei sale a fost făcută cu prisosința. În aceeași ordine de idei părții vătămate nu i se poate imputa faptul ca a cumpărat medicamentele în loc sa le obțină prin medicul de familie compensat sau gratuit întrucât inculpatul nu este în situația în care poate să impună ca regulile stabilite unilateral de către acesta sa fie respectate de persoana ce a suferit un prejudiciu ca urmare a conduitei necorespunzătoare a inculpatului. D. cum bine se cunoaște în asemenea situații în care se pune problema sănătății este la ordinea evidenței ca nimeni nu este interesat și nu urmărește evitarea sau reducerea unor cheltuieli care sunt de natura a contribui pozitiv la însănătoșirea sa, or, atâta timp cât aceste cheltuieli nu depășesc limita decentei, nefiind făcute în mod ostentativ în scopul șicanării celui vinovat de producerea lor și nici pentru a-i diminua acestuia mai mult patrimoniul se apreciază de către instanța că pot fi acordate fără nicio cenzură a părții vătămate.
În privința daunelor morale solicitate instanța de fond a apreciat că este dincolo de orice îndoială faptul că părții civile i-a fost cauzat un prejudiciu moral de gravitate ridicată, constând în suferința psihică aferentă traumelor accidentului precum si handicapului cu care a rămas cu capacitatea de muncă pierduta total și gradul II de invaliditate.
Legiuitorul român nu a prevăzut nici un criteriu după care trebuie evaluat cuantumul despăgubirii pentru repararea prejudiciului moral. În literatura de specialitate și practica judiciară au fost stabilite anumite criterii de apreciere a prejudiciului moral, legate de: importanța valorii morale lezate; durata si intensitatea durerilor fizice si psihice; tulburările si neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral. Aprecierea trebuie făcută in concreto, de la caz la caz, în funcție de toate circumstanțele si împrejurările cazului dat. În cauza de față prin conduita culpabilă a inculpatului, s-a cauzat o traumă psihică iremediabilă.
Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă S. C. în suma totală de 200.000 euro, instanța de fond a apreciat că aceste pretenții sunt întemeiate doar în parte având în vedere atât suferința fizică și psihică pe care partea civilă a avut-o de suportat. E. indubitabil că partea vătămată a suferit în urma accidentului fiind supusă unei intervenții chirurgicale, a unui tratament recuperator de durată, altfel pus traumele provocate în contextulevenimentului rutier au fost destul de puternice încât restabilirea părții vătămate a presupus o perioadă relativ îndelungată de suferințe fizice, de acuze funcționale motorii, posibil de înlăturat prin tratament de specialitate.
Într-un asemenea context nu poate fi negat faptul că datorită sechelelor posttraumatice partea vătămată a fost supusă succesiv unor noi suferințe fizice, mai mult, aceste tulburări funcționale au determinat o limitare a activităților la care putea participa, iar necesitatea de a-și supraveghea, doza și limita eforturile este de natură a prejudicia viața socială și profesională a acesteia.
De asemenea, intervențiile chirurgicale, pierderea capacității de muncă tratamentul urmat în cazul unei persoane de 36 ani sunt cu mult mai greu resimțite de o astfel de persoană aflat la o vârstă în plina ascensiune socio- profesională.
Toate aceste efecte suportate de partea vătămată, inclusiv traume cu care a rămas în urma accidentului trebuie compensate prin acordarea unor daune morale și fără a avea pretenția că suma cuvenită ar putea compensa suferința morală a părții civile, instanța de fond a considerat că se impune repararea în acest mod a prejudiciului fizic și psihic resimțit, urmând a se stabili nivelul prejudiciului real încercat de partea civilă și care să reflecte cât mai fidel suferința victimei dar să nu constituie o îmbogățire exagerată și nejustificată a celui prejudiciat in dauna autorului faptei. Pe de altă parte pe lângă gravitatea prejudiciului moral, care în această cauză se situează la un nivel ridicat, pentru stabilirea indemnizației destinate reparării daunelor morale, trebuie avut în vedere și un alt criteriu, respectiv cel al echității, pentru ca indemnizația să fie justă, raționala, echitabila, stabilită în așa fel încât sa asigure o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit. Astfel instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 50.000 euro daune morale sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua platii.
În al doilea rând despăgubirile solicitate de partea civila S. N. G. L. au fost cuantificate intr-o sumă globală si anume 30.000 euro sau contravaloarea în lei de 120.000 lei însa au fost și evidențiate în detaliu, constând în sumă de 1350 lei contravaloarea cheltuielilor de deplasare a soției victimei de la domiciliu la spital fiind vorba de 45 transporturi a cate 30 lei /deplasare suma de 1831,20 lei cheltuieli regim alimentar, suma de 1200 lei supliment regim alimentar o perioada de 6 luni zile 120 zile a cate 10 lei /zi, suma de 510,21 lei medicamente, contravaloarea recuperării medicale în suma de 8oo lei fiind vorba de 20 zile a cate 40 lei /zi, reducerea salariului cu suma de 353 lei pe perioada concediului medical, 300 lei suma plătită unei persoane pentru efectuarea în locul parții civile a lucrărilor de construcție la imobil, suma de
1100 lei achiziționarea aparatelor ortopedice și cărucior.
Sub aspectul daunelor materiale instanța de fond a constatat că partea civilă a justificat doar în parte cuantumul acestora.
Din declarațiile martorului B. I., a rezultat împrejurarea că partea civilă a efectuat cheltuieli în urma accidentului de circulație pe care insă nu le-a putut justifica cu chitanțe. Martorul a arătat însă că după accident partea vătămată S. N. G. L. a fost vizitat la spital zilnic de soția sa, iar după externare martorul a transportat-o și pe partea vătămată de câteva ori la controalele medicale ce se impuneau efectuând circa 45-47 deplasări cu soția victimei respective 7 deplasări cu partea vătămate pentru fiecare deplasare primind suma de 30 lei în total rezultând suma de 1350 lei platită martorului pentru transport.
De asemenea este de la sine înțeles ca în urma unui accident de circulație vătămările corporale cauzate părții civile au impus și urmarea unui tratament medicamentos care s-a ridicat așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar la suma de 510,21 lei iar din factura fiscală nr 1126/2010 reiese că partea civila a achitat contravaloarea unor prestații medicale în suma de 180 lei. În aceeași ordine de idei din adeverința nr 285/2010 eliberată de la locul de muncă al părții civile rezultă că în ultimele trei luni de zile ale concediului medical salariul acesteia s-a diminuat prejudicial constând în suma de 353 lei., și întrucât atât din contractul de închiriere privind aparatul ortopedic cât și din procesul verbal de donație reiese ca partea civilă având nevoie de ambele aparate a închiriat pentru trei luni de zile aparatul ortopedic cu suma de 200 lei lunar plătită anticipat și 500 lei plata căruciorului în total dovedindu-se suma de de 1100 lei. Cu privire la cheltuielile solicitate de partea civilă cu titlu de alimentație suplimentară instanța va reține ca fiind dovedite și justificate doar în parte acestea în limita sumei totale de 700 lei ajungându-se la aceasta apreciere ca urmare a analizei facturilor și chitanțelor depuse de partea civilă eliminând acele cheltuieli cu produse de genul băuturilor alcoolice vin Cotnari, șunca, ness cafe, ciocolata set 6 șosete, mici, brânza burduf etc, care nu pot constitui nici pe departe un aport alimentar suplimentar în astfel de situații cu cât mai mult însăși partea civilă în declarația dată în fața instanței susține ca după accident datorita fracturii de maxilar o perioada de 6 luni alimentația sa a fost bazata pe produse lichide, or înscrisurile depuse la dosar vizează mai degrabă aprovizionarea unui magazin mixt decât alimentația necesara recuperării în urma unor vătămări corporale. Mai mult repararea prejudiciului se reflectă în asemenea situații în existența unor cheltuieli suplimentare față de cele făcute în condiții de normalitate ori așa cum se conturează situația de față în cazul părții civile avem mai degrabă o perioadă în care a făcut economii deoarece cheltuiala făcută se pare a fi mai mică decât una obișnuita. De altfel legiuitorul a înțeles să acorde despăgubiri doar pentru o pierdere efectiva pentru surplusul cheltuit nu și pentru aceeași cheltuiala normala bazata ins ape un alt regim alimentar si datorita acestor aspecte cu o marja mare de înțelegere instanța a acordat cu acest titlu suma de 700 lei.
În cauza a fost audiat și martorul I. persoana care a arătat că a lucrat în construcția imobilului părții civile o perioada de 10-11 zile fiind remunerat cu
30 lei/zi dar care precizează un aspect deosebit de relevant și anume acela potrivit căruia partea civilă, chiar dacă era sănătoasă nu ar fi putut presta munca pentru care el a fost remunerat astfel că în cauza nu s-a dovedit ca suma solicitata are legătură cu vătămarea părții civile și că s-a datorat accidentării acesteia. De asemenea pentru a fi acordate despăgubirile materiale acestea trebuie dovedite sarcina probei potrivit art 1169 C. civil revenindu-i în totalitate părții care face o propunere în fata instanței de judecata și anume părții civile proba pe care partea civila S. N. G. L. nu a reușit să o facă nici cu înscrisuri și nici cu probe testimoniale în ce privește costul deplasării făcute la T. pentru tratamentul de recuperare.
Raportat la cele de mai sus partea civila a fost în măsură să facă dovada parțiala a sumei pe care a solicitat-o si anume 4077,52 lei despăgubiri materiale.
Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă în suma totală de
106.175,59 lei, instanța de fond a apreciat că aceste pretenții sunt întemeiate doar în parte având în vedere atât suferința fizică și psihică pe care partea civilă a avut-o de suportat. E. indubitabil că partea vătămată a suferit în urmaaccidentului fiind supusă unor intervenții chirurgicale, a unui tratament recuperator de lungă durată, altfel pus traumele provocate în contextul evenimentului rutier au fost destul de puternice încât restabilirea părții vătămate a presupus o perioadă relativ îndelungată de suferințe fizice, de acuze funcționale motorii, posibil de înlăturat prin tratament de specialitate.
Intr-un asemenea context nu poate fi negat faptul că datorită sechelelor posttraumatice partea vătămată a fost supusă succesiv unor noi suferințe fizice, mai mult, aceste tulburări funcționale au determinat o limitare a activităților la care putea participa , iar necesitatea de a-și supraveghea, doza și limita eforturile este de natură a prejudicia viața socială și profesională a acesteia.
Toate aceste efecte dezagreabile suportate de partea vătămată, inclusiv traume cu care a rămas în urma accidentului trebuie compensate prin acordarea unor daune morale și fără a avea pretenția că suma cuvenită ar putea compensa suferința morală a părții civile, instanța de fond a considerat că se impune repararea în acest mod a prejudiciului fizic și psihic resimțit, urmând a se stabili nivelul prejudiciului real încercat de partea civilă și care să reflecte cât mai fidel suferința victimei, dar să nu constituie o îmbogățire exagerată și nejustificată a celui prejudiciat în dauna autorului faptei. În acest context, instanța de fond a apreciat că suma de 7.0.000 lei, este în măsură a acoperi suferința și traumele de natură fizică și psihică suferite de partea vătămată, fiind judicios și echilibrat cuantificată.
În al treilea rând partea civila C. C. s-a constituit parte civilă încă din faza de urmărire penală cu suma de 30.000 lei (f. 307 d.u.p ) majorată în fata instanței la suma de 3510 daune materiale și suma de 40.000 lei daune morale.
Raportat la majorarea pretențiilor civile formulate de către partea civilă
C. C. s-a apreciat ca acestea nu sunt tardiv formulate.
E. adevărat că partea vătămată se poate constitui parte civilă în cursul urmăririi penale precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare, care are loc la primul termen de judecată când procedura este legal îndeplinită, după acest moment constituirea ca parte civilă se poate face numai dacă inculpatul nu se opune și nu se prejudiciază buna desfășurare a procesului penal. Constituirea de parte civilă este admisibilă în acest context numai până la citirea actului de sesizare, dar formularea pretențiilor, precizarea acestora în sensul diminuării sau majorării lor se poate face în tot cursul cercetării judecătorești, fiind in concordanță cu disp. art. 132 alin. 2 pct. 2 C.proc.civilă, așa încât dacă victima cere o sumă în plus în cursul dezbaterilor, cererea nu poate fi tardivă din moment ce constituirea ca parte civilă s-a făcut în termenul legal, ori în speță partea vătămată C. C. și-a exprimat în mod indubitabil manifestarea sa de voință prin constituirea de parte civilă în procesul penal anterior citirii actului de sesizare, sumă pe care și-a majorat-o pe parcurs, înainte de închiderea dezbaterilor.
În privința daunelor materiale partea civilă nu a depus nicio probă pentru dovedirea existentei prejudiciului sau a cuantumului acestuia declarația martorului G. C. autentificata de către notar nu a fost avută în vedere de către instanța de judecată, astfel ca instanța de fond a respins pretențiile civile materiale solicitate ca nedovedite. În schimb in privința daunelor morale solicitate de către partea civila C. C. instanța de fond a acordat drept compensație morală traumelor suferite de către aceasta parte în suma solicitată de 25.000 lei.
S. C. J. de U. s-a constituit parte civilă în cauză pentru cheltuielile suportate cu internarea părților vătămate S. C. internat în perioada (...)-(...) în secția neurochirurgie cu suma de 1405,63 lei cu majorări de întârziere începând cu data externării părții vătămate și cu suma de de 3415,14 lei cheltuieli ocazionate cu internarea părților vătămate S. N. G. L. în suma de
789,58 lei și C. T. în suma de 2625,56 lei .
Î. partea vătămată C. T. și-a retras plângerea încă din faza de urmărire penală neavând calitate de parte în prezentul dosar urmează ca aceste cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții vătămate să se soluționeze separat excedând actualului cadru procesual în schimb pretențiile civile solicitate în cuantumul de 1404,63 lei ,respectiv de 789,58 lei urmând a fi admise așa cum au fost formulate. T. precizat ca S. C. de urgenta Dr. O. F. inițial s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 3707,70 lei în urmărire penală, dar tot în aceeași fază a procesului penal a revenit asupra poziției procesuale arătând că nu are pretenții de natura materială în cauza păstrându-și în fața instanței aceeași opțiune .Referitor la părțile civile S. L. și C. C. nu s-au formulat pretenții civile din partea unităților spitalicești.
Față de cele menționate anterior referitor la daunele morale solicitate de părțile civile, instanța de fond a admis în parte pretențiile formulate de părțile civile sub acest aspect și în temeiul art. 14, 346 alin. 1 C., raportat la art. 998 și urm. C. a dispus obligarea inculpatului R. D. R. la plata urmatoarelor sume de bani:
- către partea civilă S. C. suma de 21.974,45 lei daune materiale și suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plații cu titlu de daune morale și a respins restul pretențiilor civile solicitate ca neîntemeiate;
-către partea civilă S. N. G. L. suma de 4077,52 lei daune materiale și suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale și a respins restul pretențiilor civile solicitate ca neîntemeiate.
-către partea civilă C. C. suma de 25.000 lei cu titlu de daune morale și a respins restul pretențiilor civile solicitate ca neîntemeiate
- către S. C. J. de U. suma de 1405,63 lei cu majorări de întârziere începând cu data externării părții vătămate și până la achitarea integrala a debitului cheltuieli ocazionate cu internarea părtii vătămate S. C. în perioada (...)-(...) în secția neurochirurgie
- către S. C. J. de U. suma de 789,58 lei cheltuieli ocazionate cu internarea părții vătămate S. C.
A fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauza de S. C. J. de U. privind cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate C. T. cauza
S-a constatat ca S. C. de U. Dr. O. F. nu s-a constituit parte civila în
S-a constatat că părțile vătămate R. V. , R. A. , A. A. ,SC E. SA , A. F.
S. ,SC A. nu au formulat pretenții civile în cauza
I. de fond a constatat că în cauză are calitatea de asigurător SC G. A.
SA -. SC A. SA, prezenta hotărâre fiindu-i opozabila și a garantat repararea prejudiciului în limita legii a plafonului stabilit la nivelul anului 2006 de C. de S. a A., autoturismul implicat în accident fiind asigurat la această societate conform poliței de asigurare RCA S. XS nr 0. valabilitate de la (...)-(...) fără a dispune obligarea inculpatului alături de această societate la plata daunelor, având în vedere că răspunderea asigurătorului intervine în baza contractului de asigurare încheiat, potrivit principiilor și regulilor răspunderii civilecontractuale asiguratorul va garanta recuperarea prejudiciului produs în limita plafonului stabilit la nivelul anului 2006.
Sub aspectul cheltuielilor judiciare efectuate de părți potrivit chitanțelor de la dosar a rezultat faptul că partea civila S. C. a achitat suma totală de
1600 lei reprezentând onorar avocat ales cheltuieli ce au fost acordate fiind dovedite ,iar partea civila S. N. G. L. a achitat suma totală de 6200 lei reprezentând onorar avocat ales cheltuieli ce au fost acordate fiind dovedite cu chitanțele de la doar și plata prin bancă.
În temeiul art. 193 alin. 2, 6 C.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1600 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. C. reprezentând onorariul avocațial și la plata sumei de 6200 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. N. G. L. reprezentând onorariul avocațial.
În temeiul art. 191 alin.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată.
Conform art 189 C.p onorariul avocatului desemnat din oficiu a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal inculpatul R. D. R., partea civilă S. C. și S. de A. G. S.
În motivarea recursului părții civile S. C. se arată cu privire la latura penală, că în mod temeinic și legal, raportat la atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul întregului proces verbal, inclusiv în fața instanței de fond, numărul mare al părților vătămate și al infracțiunilor pentru care acesta a fost condamnat, consecințele dezastruoase asupra vieților părților vătămate, instanța fondului a aplicat pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni cu executare în regim de detenție.
Cu privire la latura civilă, soluția adoptată este în parte ca netemeinică și nelegală, întrucât, raportat la suferințele încercate de către partea civilă prin imobilizarea sa la pat timp de peste 5 ani, nerefacerea fizică permanentă, pierderea în integralitate a capacității de muncă, distrugerea oricăror speranțe a unui viitor de om normal, obișnuit, numărul foarte mare de îngrijiri medicale și traumele fizice și psihice încercate pe parcursul acestor 5 ani, distrugerea viitorului acestuia, la data comiterii faptelor de către inculpat, era o persoană tânără, în plină afirmare profesională, cu rezultate deosebite și cu planuri de viitor de a-și întemeia o familie, toate acestea fiind spulberate din vina exclusivă a inculpatului, considerând că este îndreptățit pe deplin la acordarea sumei de 200.000 euro cu titlu de daune morale, pentru compensarea prejudiciului moral încercat de către acesta.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și în urma rejudecării și pronunțându-se o nouă hotărâre în privința laturii civile,să se dispună admiterea în întregime a constituirii de parte civilă , inclusiv în privința daunelor morale în cuantumul solicitat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în recurs în sumă de
600 lei .
În motivarea recursului inculpatului R. D. R. se arată că, instanța de fond nu a respectat dispozițiile art 52 Cod procedură penală , astfel că raportat la probele administrate în faza de cercetare penală, instanța a încuviințat doar probe ale acuzării, respingând încă de la primul termen de judecată orice altă cerere în probațiune în favoarea inculpatului. U. acestui fapt au fost încălcateexigențele dreptului la un proces echitabil, așa cum sunt reglementate în art. 6 par.3 lit d din CEDO. Astfel era necesar ca instanța de fond să analizeze viteza de deplasare a tuturor autoturismelor implicate în evenimentul rutier care au avut aceleași condiții de deplasare, existând posibilitatea ca și unii dintre ceilalți participanți la trafic să fi avut o viteză neadaptată apropierii de o curbă semnalizată cât și periculoasă putând fi luată în calcul existența unei culpe comune și nicidecum exclusive, aspect important și pentru rezolvarea corectă a laturii civile. De asemenea, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, însă stabilirea culpei sale exclusive în producerea accidentului fără analizarea tuturor pieselor dosarului nu este justificată în totalitate. Cu privire la latura civilă cuantificarea finală a despăgubirilor civile, în special a daunelor morale stabilite pe baza evaluării instanței de fond este excesivă raportat la practica judiciară. Referitor la pedeapsa aplicată, se arată că inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise și a fost de acord cu plata despăgubirilor solicitate doar în cuantumul dovedit, inculpatul este student, este un element care se poate integra în societate și fără executarea în regim de detenție a pedepsei, face parte dintr-o familie organizată și există toate premisele necesare ca scopul pedepsei să poată fi atins și fără executarea ei în regim de detenție făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 81 și 82 Cod penal, art 861 și următoarele Cod penal. Ca atare, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și rejudecând pe fond, dispunerea reindividualizării pedepsei aplicate de către instanța de fond, cu aplicarea dispozițiilor at 81-82 Cod procedură penală sau art. 861 și urm. C. sau achitarea inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 178 alin 1 și 2 Cod penal, art 184 alin 1 și 3 Cod penal, art. 184 alin 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit b Cod penal, făcând aplicarea dispozițiilor art. 10 lit e Cod procedură penală raportat la art 47 Cod penal. În motivarea recursului asiguratorului, în esență că se arată de către reprezentantul asigurătorului că, în ceea ce privește deliberarea asupra daunelor morale, instanța trebuie să țină cont împrejurările concrete ale fiecărui caz, însă cu respectarea dispozițiilor legale și fără a se depăși limitele maxime prevăzute de lege .Aceste sume trebuie să reprezinte o reparație a suferinței pricinuite și trebuie avut în vedere că, de fapt, nici o sumă nu poate acoperi o asemenea pierdere, tragicul eveniment s-a produs datorită unei neșanse care totuși face parte din riscurile oricărei persoane. Prin sentința pronunțată, se face o gravă eroare, prin acordarea daunelor morale în euro sau echivalentul în lei, încălcând astfel prevederile legii speciale în materie de asigurări, conform dispozițiilor cărora „calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor….se face la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR a R. la data producerii accidentului";.În ceea ce privesc pretențiile formulate de către unitatea spitalicească, solicită excluderea obligării societății asigurător, la partea de despăgubiri ce se referă la majorăride întârziere precum și la actualizarea acestor despăgubiri pe considerentul că orice majorare sau dobândă presupune o întârziere a unei plăți, întârziere imputabilă debitorului plății care astfel este sancționat pentru neîndeplinirea obligației la termen. Ca atare, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună cu privire la latura civilă, referitor la obligarea societății în calitate de asigurător la plata daunelor materiale și daunelor morale, iar prin decizia care va fi pronunțată să se dispună diminuarea cuantumului daunelor la care au fost obligați. Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate de către inculpat și partea civilă sunt fondate, iar recursul asiguratorului este nefondat. I. de fond ca urmare a administrării unor probe utile , pertinente și concludente, respectiv , proces-verbal de cercetare la fața locului, schița accidentului și CD cu imagini CFL, planșele fotografice aferente cercetării la fața locului ; proces verbal de recunoaștere după planșa fotografică declarațiile martorilor: raportul de expertiză criminalistică , buletin de examinare clinică, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie , raport de expertiză medico-legală - calcul retroactiv al alcoolemiei, declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpatului și declarațiile martorilor, a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptelor se circumscrie elementelor constitutive ale infr. de ucidere din culpă , prev. și ped. de art. 178 alin1. C., a infr. de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin.2 și 4 C. ( 2 fapte ), și a infr. de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin.1 și 3 C.( 1 faptă). Astfel în esență, inculpatul R. D. R. în data de (...), în jurul orelor 12,50 a condus autoturismul marca Fiat Brava, cu număr de înmatriculare (...), în direcția C.-N. - T., pe DN 1 - E 60 și într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, derapând și pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu trei autoturisme care circulau regulamentar accident în urma căruia a survenit decesul victimei R. D. A. ,de asemenea s-a produs vătămarea corporală a părții vătămate S. C. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 220-250 zile îngrijiri medicale și vătămarea corporală a părții vătămate S. N. G. L. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 110-115 zile îngrijiri medicale și vătămarea corporală a părții vătămate C. C. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 50-55 zile îngrijiri medicale. E. superfluă susținerea inculpatului că i s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil prin prisma disp. art. 6 din CEDO, din moment ce inculpatul a fost asistat de către apărător inițial desemnat din oficiu, iar ulterior ales, la toate termenele de judecată derulate la instanța de fond, iar probele au fost administrate în condițiile de contradictorialitate, nemijlocire și oralitate, prev. de art. 289 C. Inclusiv apărătorii inculpatului au formulat cereri în probațiune, iar unele instanța de fond le-a respins motivat ca nefiind pertinente, concludente și utile cauzei, ( având în vedere practicaua încheierii de ședință din data de (...) -dos. inst. de fond),inclusiv cea referitoare la efectuarea unei contraexpertize tehnică deoarece expertizele existente la dosar au fost efectuate de către experți autorizați în cursul urmăririi penale, iar rapoartele de expertiză conțin concluzii similare și au analizat inclusiv vitezele de deplasare a tuturorautoturismelor implicate în accident tocmai pentru a se stabili o stare de fapt în conformă cu realitatea. În acest context nu se constată de către instanța de recurs că respingerea motivată a unor cereri în probațiune formulate de către apărătorii inculpatului nu echivalează cu faptul că acestuia i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deci sub acest aspect recursul inculpatului nu este fondat, iar trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea unor noi probe la instanța de fond este inoportună. Probele menționate mai sus, ce au condus la reținerea stării de fapt confirmă vinovăția inculpatului sub aspectul culpei exclusive, astfel că o soluție de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. e C. este exclusă. Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora , urmările produse, respectiv decesul unei persoane și vătămarea a încă 4 persoane, precum și persoana inculpatului care este integrat în societate, nu are antecedente penale, însă a manifestat o atitudine oscilată în ceea ce privește culpa sa exclusivă în producerea accidentului , astfel că instanța de fond i-a aplicat inculpatului pedepse cu închisoarea pentru infracțiunile comise, iar în urma contopirii acestora, deoarece faptele au fost comise în condițiile concursului ideal de infracțiuni, s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și s-a dispus să fie executată în regim de detenție, însă această modalitate de executare a pedepsei nu este oportună. Având în vedere că inculpatul nu avea alcoolemie în momentul producerii accidentului , iar persoana decedată R. D. era sora sa geamănă ceea ce l-a marcat pe plan psihic pe inculpat, poziția procesuală manifestată de către părinții inculpatului R. V. și R. A. , marcați profund de acest tragic eveniment , însă care si-au exprimat sprijinul și înțelegerea față de inculpat care este fiul lor ,conduita inculpatului pe parcursul procesului penal care s- a prezentat la toate termenele de judecată, împăcarea intervenită între inculpat și partea vătămată C. T. care și-a retras plângerea penală, disponibilitatea pe care a manifestat-o inculpatul de a achita despăgubirile civile părților civile în măsura în care acestea vor fi dovedite , absența antecedentelor penale și că împrejurarea că inculpatul este student conduc la concluzia că reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privarea de libertate, astfel că fiind îndeplinite condițiile art. 86 indice 1 C. , Curtea în baza art.38515 pct.2 lit.d Cpp va admite recursul inculpatului R. D. R. împotriva sentinței penale 1061/(...) a Judecătoriei C.-N. pe care o va desființa în parte și rejudecând va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința recurată inculpatului R. D. R., iar în baza art.71 alin.5 Cp va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Pe durata termenului de încercare condamnatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere : a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Cluj b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;e) să nu conducă niciun vehicul. În baza art.359 Cpp va atrage atenția inculpatului R. D. R. asupra prevederilor art.864 coroborate cu art.83 și 84 Cp a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar , însă cuantumul daunelor morale acordate părții civile S. C. nu reflectă o apreciere reală a suferințelor psihice care rezidă din leziunile corporale suferite de această parte civilă, și care au implicat în esență , o spitalizare îndelungată, privarea de o viață socială corespunzătoare vârstei sale, pierderea integrală a capacității sale de muncă, fiind o persoană tânără, impunându-se deci o majorare a acestui cuantum . Ca atare, Curtea va admite și recursul părții civile S. C. împotriva sentinței penale 1061/(...) a Judecătoriei C.-N. și rejudecând îl va obliga inculpat să plătească părții civile S. C., suma de 75.000 Euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății reprezentând daune morale. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate. Curtea conform art.38515 pct.1 lit. b Cpp va respinge ca nefondat recursul declarat de către asigurător S. G. A. SA -. aceleiași sentințe având în vedere că despăgubirile civile, atât cele materiale cât și cele morale, inclusiv sub aspectul majorărilor de întârziere către spitalul C. J. de U. au fost stabilite pe baza unor criterii obiective și pe baza probelor de la dosar ,după constatarea vinovăției inculpatului , iar plata acestora se va efectua de către societatea de asigurare conform dispozițiilor legale raportat la clauzele contractului de asigurare. În baza art.193 alin.1 Cpp va obliga pe inculpat să plătească părților civile S. C. și S. N. G. L. suma de 600 lei și respectiv 2232 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acestea în recurs. În baza art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 cu titlu de onorariu parțial ce se va achita din FMJ pentru av. Ploscar L.. În baza art. 189 C. va obliga asiguratorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului, conform art.192 alin.2 și 3 Cpp. PENTRU ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: În baza art.38515 pct.2 lit.d Cpp admite recursurile promovate de către inculpatul R. D. R. și partea civilă S. C. împotriva sentinței penale 1061/(...) a Judecătoriei C.-N. pe care o desființează în parte atât sub aspectul individualizării modalității de executare a pedepsei aplicate ,cât și sub aspectul cuantumului daunelor morale și rejudecând : Dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința recurată inculpatului R. D. R., fiul lui V. și A., n. la (...) în T., domiciliat în T., str. G. nr.16, CNP 1.fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, pe un termen de încercare de 6 ani , conform prevederilor art.861 și art.862 Cp., iar în baza art.71 alin.5 Cp dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere : a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Cluj b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență; e) să nu conducă niciun vehicul. În baza art.359 Cpp atrage atenția inculpatului R. D. R. asupra prevederilor art.864 coroborate cu art.83 și 84 Cp a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Obligă inculpatul să plătească părții civile S. C., domiciliat în Comuna M. Viteazu, nr.271 , jud. C., suma de 75.000 Euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății reprezentând daune morale. Menține restul dispoziițiilor sentinței atacate. Conform art.38515 pct.1 lit. b Cpp respinge ca nefondat recursul declarat de către asigurător S. G. A. SA - fosta S. A. S. cu sediul procedural în C. N., str. G. Barițiu nr.1 împotriva aceleiași sentințe. În baza art.193 alin.1 Cpp obligă inculpatul să plătească părților civile S. C. și S. N. G. L. suma de 600 lei și respectiv 2232 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acestea în recurs. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 cu titlu de onorariu parțial ce se va achita din FMJ pentru av. Ploscar L.. Obligă asiguratorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului, conform art.192 alin.2 și 3 Cpp. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I. C. M. A. D. L. M. Ș. GREFIER M. N. Red.I.C.M./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.fond. Mihăiță L. M
| ← Decizia penală nr. 120/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1183/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
