Decizia penală nr. 556/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR. 556/R/2011
Ședința publică din 12 aprilie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A.
JUDECĂTORI : I. M.
: ANA C.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. F., împotriva deciziei penale nr. 499/2004 pronunțată în dosar nr.10118/2004 al
T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii silvice, fals în înscrisuri și evaziune fiscală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. F. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Milchiș O. Stelian, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului, arată că cererea formulată de inculpat ar fi făcută pe disp.art.522/1 C., întrucât inculpatul a lipsit la întreaga judecată a procesului. Nu era vorba despre un recurs peste termen ci o rejudecare după extrădare.
Reprezentantul Parchetului, arată că se poate discuta pe art.522/1 C., în sensul trimiterii la prima instanță dar strict pe calea de atac aleasă, aceasta este tardivă. Inculpatul a fost încarcerat în (...) și a declarat recurs la data de
(...).
Inculpatul C. F., arată că s-a întârziat cu declararea recursului pentru că a venit de la B. la C. apoi la Penitenciarul Gherla și consideră că nu din vina lui este întârzierea.
Apărătorul inculpatului, solicită a fi întrebat inculpatul la ce dată a făcut recurs.
Inculpatul C. F., arată că a completat cererea de recurs pe data de 9 dar nu a venit nimeni să o ia și i s-a spus să o mai facă o dată.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 779/(...) a Judecătoriei Dej a fost condamnat inculpatul C. F., la pedepsele de: 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tăiere de arbori din pădurea proprietate de stat, fără drept a unei cantități mai mari de 50 mc. prev. de art.322 alin.3, rap. la art.322 alin.4 din Legea nr.141/1999; 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prev. de art.98 alin.3 din L.26/96; 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 alin.1 Cod penal; 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.13 din L.87/1994, cu aplic. art.13 Cod penal și cu aplicarea art.41, 42, 37 lit.a și 33 lit.a Cod penal și art.83 Cod penal. În temeiul art. 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În temeiul art. 83 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală 41/1997 a Judecătoriei Dej și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând să execute: 4 ani 6 luni închisoare cu executare în detenție. În temeiul art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 Cod penal, pe durata executării pedepsei pronunțate. În temeiul art.346 și 14 lit.a Cod procedură penală, comb. cu art.998 cod civil, s-a admis și acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la 133.124.784 lei despăgubiri către O. S. DEJ, cu dobânda legală aferentă până la acoperirea prejudiciului, constatând recuperat parțial prejudiciul în limita sumei de 9.272.718 lei. În temeiul art.445 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate. De asemenea a mai fost obligat inculpatul și la 3.767.776 lei către bugetul de stat - A. F. P. A M. DEJ, cu majorări de întârziere până la acoperirea prejudiciului. În temeiul art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 6.000.000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 4 aprilie 2000 în jurul orelor 19,30 lucrători din cadrul Poliției municipiului Dej, au oprit pentru efectuarea controlului rutier, autospeciala (...) care transporta bușteni din lemn. La volanul acestei autospeciale se afla martorul M. I.-E. din G., care fiind întrebat, a precizat că documentele cu privire la materialul lemnos, sunt la delegatul care îl însoțește, respectiv inculpatul C. F. care s-a prezentat ca fiind patron la S. I. I.-E. S. D. A. a prezentat pentru control avizul de însoțire a mărfii seria CJ AAA nr.4354207 din 4 aprilie 2000, pe care are menționată cantitatea de bușteni stejar - 6 mc. și bușteni cireș - 6 mc. ca furnizor era trecut S. I. I.-E. SRL - DEJ, iar la cumpărător: M. G., județul C.. Pentru că polițiștilor li s-a părut comportamentul inculpatului suspect, autospeciala cu marfă a fost reținută în incinta S. SOMTRANS S.A. DEJ, iar la cântărirea materialului lemnos s-a constatat că în realitate în urma cântăririi materialului lemnos, cubajul avea 7.023 mc. în loc de 3,636 mc. cât era trecut în aviz. Dată fiind neconcordanța între cantitatea trecută în acte și cea reală din autospecială, materialul lemnos a fost reținut în vederea confiscării, fiind demarată cercetările în cauză. Din verificările efectuate, s-a stabilit că materialul lemnos, stejar și cireș, provine din pădurea aparținând la acea dată de O. S. DEJ, terenul fiind situat în cantonul silvic V., în hotarul comunei P., unde pădurar este numitul B. P. Totodată a reieșit că s-a mai efectuat astfel de transporturi, lemnul fiind livrat în localitatea M.-G. la gaterul aparținând S. METALIC PROD S.- G.. Extinzându-se cercetările și la acest gater, a reieșit că în baza avizului de însoțire a mărfii s-au transportat către această firmă, de la S. I. I. E. S. DEJ, 46 mc. material lemnos. S-a mai stabilit că o cantitate de 5 m.c. de cherestea de stejar a fost ridicată de la acest gater și vândută către Penitenciarul Gherla. Fiind identificat acest material lemnos, a fost lăsat în custodia acestei instituții. Din Adresa O.ui S. Dej, nr.317/(...), rezultă că volumul de material lemnos ridicat și recuperat de la S. I. E. S. totalizează 61,660 mc, corespunzător unei valori de 37.550.679 lei. Întrebat fiind, inculpatul a susținut că materialul lemnos provine de pe raza satului V. din hotarul comunei B., făcându-se cu acordul și încuviințarea pădurarului B. Pantelimon care i-ar fi și indicat locurile de unde să taie arborii. A mai precizat de asemenea că arborii au fost tăiați în perioada noiembrie - decembrie 1999, cu motofierăstrăul, de către martorul L. I. și fiind trași la marginea pădurii cu ajutorul tractorului, de către martorii C. I. și S. V., la tăierea și transportul acestora participând și martorul K. A. și M. E., martori care nu au avut cunoștință că inculpatul C. F. nu are acte de proveniență sau aprobarea legală necesară pentru asemenea operațiuni. Numitul B. Pantelimon a negat cu desăvârșire că și-ar fi dat acceptul pentru a tăia și transporta material lemnos din cantonul de care răspunde în calitate de pădurar. Mai mult, la 6 aprilie 2000 i-a întocmit inculpatului proces-verbal de săvârșire a infracțiunii silvice, reținându-se că a tăiat și transportat 66,6 mc materiale lemnos, din locul numit popular „Obîrșie";. Din adresa O.ui S. Dej nr.986/11 aprilie 2000, volumul de material lemnos ridicat și recuperat de la S. I. I. E. S., este de 61,66 mc. valoarea pagubei produsă fondului forestier, proprietatea statului, calculată în conf. cu prevederile L.81/1993 este de 142.397.502 lei din care se scade valoarea materialului lemnos recuperat de 9.272.718 lei, rămânând valoarea de 133.124.784 lei. În fața acuzațiilor privind furtul și tăierea fără drept de material lemnos, inculpatul a arătat că, de fapt, a avut acceptul adevăratului proprietar al terenului, martorul P. A. căruia i-ar aparține terenul împădurit de unde s-a tăiat materialul lemnos. A prezentat astfel un înscris sub semnătură privată intitulat "convenție"; încheiat la 5 ianuarie 2000 între F. C. în calitate de patron și P. A., proprietar de pădure, conform căruia inculpatul se obliga să-i plătească martorului P. A. câte 300.000 lei pentru fiecare mc. de lemn tăiat - sumă ce urma să fie plătită până la 15 februarie 2000. Astfel de susțineri nu pot fi acceptate și sunt contrazise de întreg materialul probatoriu care s-a administrat și din care rezultă cu certitudine că inculpatul a tăiat și transportat material lemnos fără aprobarea legală necesară. De asemenea s-a mai reținut că martorul P. A., la acea dată nici nu fusese pus în posesie cu suprafața de teren, prin delimitare strictă a vecinătăților, acesta deținând doar o adeverință provizorie a dreptului de proprietate și un extras CF, iar nu un titlu de proprietate. La acea dată, terenul făcea parte din domeniul public al statului, aflându-se în administrarea O.ui S. D. Prin urmare, singura instituție care îi putea acorda permisiunea de a exploata masa lemnoasă, cu respectarea procedurilor legale în vigoare și prin organizarea unei licitații, era O. S. D. Pe de altă parte, s-a reținut că prețul trecut în convenție nu i-a fost plătit martorului P. A. până în prezent și totuși lemnul a fost tăiat și transportat în perioada noiembrie - decembrie 1999, iar așa zisul "acord"; de exploatare datează din ianuarie 2000. La data de 28 martie 2000, un inspector de specialitate din cadrul Administrației Financiare Dej - Serviciul control fiscal, a efectuat un control a verificării modului de respectare a prevederilor legale privind calculul și virarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat de către S. I. I.-E. S. Dej, al cărei administrator și unic asociat era inculpatul. P. supusă controlului a fost octombrie - decembrie 1999, iar din concluziile procesului-verbal încheiat, s-a reținut că prin activitățile desfășurate, inculpatul s-a sustras cu bună știință de la plata obligațiilor către bugetul de stat în sumă totală de 3.767.776 lei dincare : impozit pe profit 2.331.680 lei ; impozit pe venit 25.000 lei și TVA - 1.405.096 lei. Împotriva sentinței penale nr.779/2004 a Judecătoriei Dej a declarat apelinculpatul C. F. criticând hotărârea atacată ca nelegală și netemeinică și a solicitat pronunțarea unei decizii penale prin care să se dispună, în principal achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.civ., raportat la art.10 lit.e C.pr.civ., iar în subsidiar să se rețină ca temei al achitării dispozițiilor art.10 lit.d C.pr.civ. Inculpatul a motivat apelul arătând că, în speță, operează eroarea de fapt, aceasta fiind o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor. În subsidiar a invocat lipsa vinovăției în comiterea infracțiunilor. Prin decizia penală nr.499 din 13 decembrie 2004 al T.ui C., a fost respinsca nefondat apelul declarat de inculpatul C. F. (fiul lui V. și M., născut la (...) în Bobâlna, jud.C., recidivist, dom. în Dej, str.Valea Codorului nr.23, jud.C.) împotriva sentinței penale nr. 779/(...) a Judecătoriei D. A fost stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 400.000 lei, reprezentând onorar pentru apărător din oficiu, ce s-a plătit din fondul M.ui Justiției. A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea Baroului de A. C. suma de 400.000 lei, reprezentând onorar pentru apărător din oficiu. A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 700.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu. Procedând la judecarea apelului prin prisma motivelor invocate și potrivit art.371 și urm. C., tribunalul a constatat următoarele: Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză. Susținerea inculpatului că a comis infracțiunea din eroare și rară vinovăție este nesinceră. Astfel, inculpatul în mod constant și în baza aceleiași rezoluții a procedat la tăierea de arbori rară a avea aprobarea legală în acest sens, după care a transportat materialul lemnos la sediul firmei sale în vederea procesării. Apărarea inculpatului în sensul că ar fi avut acceptul martorului P. A. pentru tăierea și transportul materialului lemnos nu înlătură existența infracțiunilor prev. de art.32/2 alin.3 rap. la art.32/2 alinA lit.a din Legea nr.141/1999 și art.98 alin.3 rap. la art.98 alinA din Legea nr.26/1996. În primul rând, martorul de mai sus, chiar deținător a unei adeverințe provizorii a dreptului de proprietate, nu era pus în posesie la data comiterii infracțiunilor (respectiv octombrie - decembrie 1999), astfel că, sus-numitul nu putea să dispună de materialul lemnos existent pe terenul indicat de inculpat. C. și în ipoteza în care martorul ar fi fost pus în posesie pentru exploatarea materialului lemnos se impune a existența aprobărilor legale și respectarea dispozițiilor referitoare la volumul maxim pentru care se puteau efectua tăieri. De asemenea, nici apărarea referitoare la existența unui acord al pădurarului B. Pantelimon nu poate fi primită atâta timp cât acesta nu avea nici o atribuție în aprobarea exploatării materialului lemnos. În al doilea rând, infracțiunile de fals și evaziune fiscală sunt dovedite obiectiv prin aceea că, inculpatul a întocmit facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii în care a inserat date nereale cu privire la cantitatea reală a materialului lemnos transportat, aceste înscrisuri fiind depuse la dosar iar neînregistrarea activităților privind procesarea materialului lemnos și sustragerea de la plata impozitului pe profit a fost stabilită fără dubiu în urma verificării scriptelorcontabile de la societatea administrată de inculpat, rezultând că inculpatul, în mod repetat a omis înregistrarea unor operațiuni de procesare a materialului lemnos, fapt ce a condus la neplata impozitului pe profit în sumă de 3.767.776 lei. Așa fiind, tribunalul a constatat că inculpatul a acționat cu intenție în comiterea infracțiunilor, iar cazul prevăzut de art.51 C. nu a fost dovedit. Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a dat o încadrare juridică legală infracțiunilor comise de inculpat, iar pedepsele aplicate au fost judicios individualizate în raport de prev. art.72 C. Pentru toate aceste motive, în temeiul art.379 pct.2 lit.b C. s-a respins ca nefondat apelul inculpatului iar hotărârea atacată s-a menținut în întregime ca legală și temeinică. Inculpatului i-a fost asigurată asistență juridică din oficiu astfel că, în temeiul art.189 C. s-a stabilit suma de 400.000 lei în favoarea BCAJ C. ce s-a avansat din FMJ. Potrivit art.192 alin.2 C. inculpatul a fost obligat să plătească 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul ,acesta fiind înregistrat la Tribunalul Cluj,care prin D. penală nr.58/31 ianuarie 2011 și-a declinat competența în favoarea Curții de A. Analizând recursul formulat se constată însă că acesta este tardiv,aceasta întrucât decizia atacată a fost pronunțată la data de 13 decembrie 2004 iar recursul a fost formulat la data de (...). Conform art.385/3 rap. la art.363-365 C. termenul de recurs este de 10 zile ,iar pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri cât si la pronunțare,cum este cazul în speță,termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv ,care a avut loc la data (...). Prin urmare,recursul fiind tardiv ,Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.a C. îl va respinge . Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul C. F., împotriva deciziei penale nr. 499 din 13 decembrie 2004 a T.ui C.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. D. este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. I. M. ANA C. GREFIER, LEUNȚA S. Red.I.M/Dact.S.M 4 ex./(...) Jud.fond: L.C./E.Mornăilă
| ← Decizia penală nr. 220/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 47/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
