Decizia penală nr. 559/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR. 559/R/2011
Ședința publică din data de 12 aprilie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A., judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de
C. O. și T. - S. T. C. - reprezentat prin P. - D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. A., împotriva încheierii penale din 16 martie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui B. N., având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art.. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 2 din Legea nr.
143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul B. A. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Țicudean C., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se constate că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. A., solicită revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Din probele administrate până în prezent nu rezultă existența unui pericol concret și nu se ajunge la ideea că infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată converg la luarea acestei măsuri. Solicită a se ține seama de toate motivele referitoare la practica C. invocate în scris de către inculpat. P. toate acestea, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Consideră că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și pentru buna desfășurare a procesului p vxyenal este necesară menținerea acestei măsuri. Susține că la dosar există probe temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa iar pe de altă parte condițiile prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., sunt îndeplinite în cauză. Apreciază că există un pericol social concret în cauză având în vedere complexitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului.
Inculpatul B. A., având ultimul cuvânt, solicită punerea lui în stare de libertate pentru ași continua școala, arătând că este student la F. de E. F. și S.
Mai mult, arată că ar vrea să se căsătorească în viitorul apropiat.
C U R T E A
Prin încheierea penală f.n. din 16 martie 2011 a T.ui B.-N., în temeiul dispozițiilor art. 300/2 Cod procedură penală rap. la art. 1. Cod procedură penală;
A fost menținută ca legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpații M. V. E., zis „Sile";, fiul lui V. și A., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., Intr. Pârcălabului, nr. 3, sc. B, ap. 13, jud. B.-N., CNP-1. și B. A., zis „Alex";, fiul lui L. și L., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., Intr. Fagului, nr. 2, sc. A, ap. 10, jud. B.-N., CNP-1., ambii în prezent aflați în Penitenciarul Gherla.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. P. a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin R. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. de I. a I. de C.
O. și T. - B. T. B.-N. din 7 decembrie 2010, întocmit în dosar penal nr.
70D/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. V. E., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 și 14 lit. c din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și B. A., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art.. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr.
70D/P/2010, s-a reținut următoarele :
Prin încheierea penală nr. 53/CC/(...) dată de T. B.-N. în dos. P. Nr. (...), în baza disp. art. 149/1 alin. 9 Cod procedură penală, s-a admis propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT- B. T. B.-N. în dosarul nr. 70D/P/2010 cu privire la inculpații M. V. E. și B. A., pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu 14 septembrie 2010 ora 14,20, în temeiul disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală rap. la art. 143 Cod procedură penală.
P. a dispune în această modalitate s-au reținut următoarele :
Prin Rezoluția din 6 septembrie 2010 s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților M. V. E. și B. A. (precum și împotriva altor învinuiți), pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc, în formă continuată, fapte prev. de art. 2 alin. 2 din Legea
143/2000 modif. prin OUG nr. 6. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv art. 4 alin. 2 din Legea 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ulterior aceștia fiind reținuți pe durata a 24 de ore conform Ordonanțelor de reținere aflate la dosar (f. 78 și 84).
Prin Ordonanța emisă de procuror la data de 13 septembrie 2010, f. 83, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului M. V. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., art. 41 alin. 2
Cod penal și prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin
OUG nr. 6., art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, fapte constând în aceea că, în perioada mai-septembrie 2010, a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre consum și a vândut în mai multe rânduri pe raza mun. B. și a altor localități din județ, diferite cantități dindrogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; zis „. de baie";, mai multor consumatori sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând diferite sume de bani și că în aceeași perioadă a procurat și deținut pentru consum propriu în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de mare risc anterior menționat.
Prin Ordonanța din 13 septembrie 2010 (f. 90) a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului B. A. pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 modificată și completată prin OUG
6., art. 41 alin. 2 Cod penal și procurare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. 2 din Legea 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., art. 41 alin. 2 Cod penal, fapte constând în aceea că în perioada mai-septembrie 2010 a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre vânzare și a oferit spre consum , în mai multe rânduri pe raza mun. B. și a județului B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; zis „. de baie"; mai multor consumatori sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând sume de bani. De asemenea, în aceeași perioadă inculpatul a procurat și a deținut pentru consum propriu în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de risc „4-metilmetcatinonă"; denumit și „. de baie";, pe care le-a consumat.
S-a constatat că există indicii și probe suficiente, în sensul art. 143 Cod procedură penală de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați în modalitatea descrisă în referatul procurorului (cuprinzând propunerea de arestare preventivă) și în mod succint în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale.
S-a reținut incidența disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, deoarece faptele reținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, respectiv între 10 și 20 de ani și interzicerea unor drepturi(în cazul traficului de droguri de mare risc) și între 2 și 5 ani închisoare(în cazul procurării/deținerii de droguri de mare risc pentru consum propriu) și lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea pericolului pentru ordinea publică s-a arătat că nu se poate face abstracție de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, reflectată în limitele de pedeapsă în cazul infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și de posibilitatea săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare din partea autorităților judiciare față de cei bănuiți autori ai unor astfel de infracțiuni.
S-a reținut că din probele dosarului nu rezultă că inculpații ar avea un loc de muncă, astfel că instanța a apreciat că lăsați în libertate există riscul real ca aceștia să continue săvârșirea de infracțiuni de același gen în situația cercetării lor în libertate, având în vedere că prin vânzarea drogurilor încasau sume însemnate de bani (f. 99-100). Pe de altă parte, s-a apreciat că, măsura arestării este justificată și de împrejurarea că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații nu sunt clar stabilite, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex din care să rezulte fără echivoc implicarea acestora în activitatea infracțională și corecta încadrare juridică a faptelor pentru care sunt cercetați. În acest context este necesar a fi împiedicată orice posibilitate a inculpaților de a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea declarațiilor martorilor și ale altor persoane cercetate în cauză, cu atât mai mult cu cât, în pofida probelor administrate până în acest moment, nu recunosc săvârșirea faptelor de trafic de droguri.
S-a mai apreciat și că măsura arestării preventive se impune și pentru buna desfășurare a procesului penal.
Măsura arestării preventive dispusă față de inculpați s-a menținut și prin încheierea penală nr. 125/R/21 septembrie 2010 dată de Curtea de A. C. prin respingerea recursului declarat de către inculpați, această măsură fiind ulterior prelungită de T. B.-N. prin încheierea penală nr. 62/CC din 8 octombrie 2010 și respectiv încheierea penală nr. 71 /CC/ din 5 noiembrie
2010, încheieri menținute în calea de atac, de asemenea, de către Curtea de A.
C.
Cu ocazia verificării din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, la 9 decembrie 2010, s-a ridicat excepția nulității absolute a propunerii de arestare preventivă din data de (...), prin prisma disp. art. 197 alin. 2 și art. 150 alin. 1 Cod procedură penală, deoarece după punerea în mișcare a acțiunii penale nu s-a procedat la ascultarea inculpatului, măsura arestării inculpatului putând fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror și judecător. Pe cale de consecință, s-a apreciat că încălcarea dispozițiilor procedurale referitoare la ascultarea inculpatului( art. 150 alin. 1
Cod procedură penală) care reprezintă o garanție a dreptului fundamental la apărare atrage nulitatea absolută a sesizării instanței.
Excepția invocată de către apărătoarea inculpatului M. V. E., a fost respinsă ca nefondată, deoarece cu privire la aceasta s-a pronunțat Curtea de A. C., prin încheierea nr. 125 din 21 septembrie 2010, cu ocazia soluționării recursului declarat de inculpați împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea inculpaților, statuându-se că excepția este una sancționată cu nulitatea relativă și că nu a fost invocată în termen.
Prin încheierea penală din 9 decembrie 2010 pronunțată în camera de consiliu de T. B.-N. s-a menținut ca legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, măsură menținută și prin încheierea camerei de consiliu din 3 februarie 2011.
Recursurile declarate de inculpați împotriva ambelor încheieri sus menționate s-au respins de către Curtea de A. C. prin deciziile penale nr.
1028/R/ 16 decembrie 2010 și respectiv nr. 2. februarie 2011.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților se apreciază că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestora subzistă, impunându-se menținerea acesteia. A., în privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, cerința cuprinsă în teza I a acestui articol(referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații) este îndeplinită. Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, pentru a se constata existența acestei condiții cerute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, se pornește și de la pericolul social al infracțiunilor de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a acestora, ceea ce impune ca aceste noțiuni să fie privite interdependent și nu izolat.
Cu toate că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă că pentru aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie să se facă abstracție de gravitatea faptei. Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu pot fi avute în vedere numai date legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la faptele acestora, de cele mai multe ori acestea din urmă sunt de natură a creaîn opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei ce concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Pericolul concret pentru ordinea publică poate fi definit ca un ansamblu de circumstanțe reale și personale rezultate din săvârșirea unor fapte penale de o anumită gravitate, care justifică presupunerea rezonabilă a existenței unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
În cauză, s-a reținut că inculpații sunt bănuiți că au oferit droguri, obținând venituri importante din vânzarea acestora și au deținut pentru consumul propriu droguri, existând pericolul ca aceștia să continue săvârșirea infracțiunilor de același gen în ipoteza continuării cercetărilor în stare de libertate. E. vorba despre bănuiala legitimă a comiterii unor infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancționării de către legea penală, dar și din aceea că astfel de fapte aduc o gravă atingere moralității și stării de sănătate fizică și psihică a victimelor.
Circumstanțele personale invocate în apărare existau și în momentul luării și prelungirii măsurii arestării preventive, aceste circumstanțe pot fi eficientizate într-un alt stadiu procesual.
Pe de altă parte, timpul scurs de la luarea măsurii preventive față de inculpați nu a făcut să se diminueze pericolul social concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunilor presupus a fi săvârșite de către inculpați, la modalitatea de comitere a faptelor, la perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională, la consecințele faptelor pentru starea de sănătate a populației și pentru ei înșiși.
P. toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 300/2 Cod procedură penală rap.la art. 1. Cod procedură penală s-a menținut ca legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpații M. V. E., zis „Sile";, fiul lui V. și A., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., Intr. Pârcălabului, nr. 3, sc. B, ap. 13, jud. B.-N., CNP-1. și B. A., zis„Alex";, fiul lui L. și L., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., Intr. Fagului, nr. 2, sc. A, ap. 10, jud. B.-N., CNP-1., în prezent deținuți în Penitenciarul Gherla și menține această măsură.
În temeiul disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs inculpatul B.
A.,solicitând revocarea măsurii arestului preventiv arătând în motivare că nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea arestării preventive; a menționat că în acest interval pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat având în vedere că nu are antecedente penale, este student și se bucură de sprijinul familiei.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, instanța de fond a reținut în mod corect că temeiurile prevăzute de art. 143, respectiv art. 148 lit. f C.proc.pen., subzistă și impun în continuare cercetarea inculpatului recurent în stare de arest preventiv.
În mod temeinic prima instanță a reținut că inculpatul recurent a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul din 7 dec.2010 pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 C.p. și 14 lit.c din Legea nr. 143/2000 și pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. A mai reținut că inculpații au fost arestați la data de 14 sept.2010 în temeiul disp. art. 148 alin.1 lit.f C.p.p.
În sarcina inculpatului recurent s-a reținut prin actul de sesizare că în perioada mai-septembrie 2010 a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre vânzare și a oferit spre consum , în mai multe rânduri pe raza mun. B. și ajudețului B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; zis „. de baie"; mai multor consumatori sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând sume de bani. De asemenea, în aceeași perioadă inculpatul a procurat și a deținut pentru consum propriu în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de risc „4-metilmetcatinonă"; denumit și „. de baie";, pe care le-a consumat.
Pe lângă aceste aspecte nu poate fi omisă împrejurarea că în sarcina inculpatului s-a mai reținut că, în repetate rânduri,cu ocazia mai multor chefuri la care au participat mai multe persoane a pus la comun pentru consumul tuturor sare de baie ce se presupune că a fost prizată de mai multe persoane, contribuind astfel la lărgirea numărului de consumatori tineri.
În același timp, aspectele referitoare la datele personale favorabile inculpatului nu pot fi avute în vedere pentru revocarea arestării preventive, fiind preexistente acesteia, iar rezonanța socială a faptelor de care este acuzat recurentul nu s-a diminuat din luna septembrie până în prezent, tocmai datorită numărului mare al persoanelor implicate.
P. toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.proc.pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat. În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.proc.pen., se va stabili onorariu avocațial în favoarea Baroului C. și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs. P. ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. A., împotriva încheierii penale f.nr. din 16 martie 2011 a T.ui B.-N.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. GREFIER, L. S. Red.I.M/Dact.S.M 4 ex./(...) Jud.fond: D.B.
| ← Decizia penală nr. 238/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1063/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
