Decizia penală nr. 588/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.588/R/2011
Ședința publică din 14 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I., judecător
JUDECĂTORI: M. B.
V. G.
G. : D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. N. I. împotriva sentinței penale nr.20 din 23 februarie 2011 a J.ecătoriei T. L., pronunțată în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecatî pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208, art.209 alin.1 lit.g și i C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Bădău C., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei, este o persoană tânără, a avut o conduită bună înainte și după săvârșirea infracțiunii, s-a prezentat în fața autorităților ori de câte ori a fost nevoie, iar la dosar nu există constituire de parte civilă. În fața primei instanțe, inculpatul a solicitat aplicarea disp.art.320/1 C.pr.pen., respectiv ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Ca modalitate de executare, solicită să se facă aplicarea art.81 C.pen. respectiv să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este pe măsura gravității faptei comise.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărător, solicitând reducerea pedepsei aplicate. Regretă fapta comisă și întrebat fiind dacă are un loc de muncă, arată că este cioban la oi.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.20 din (...) pronunțată de J. T. L. în dosarul nr.(...), în temeiul art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. „g"; și „i"; Cod penal, cu aplicareaart. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, art.74 alin.1 lit. c Cod penal și art.76 alin.1 lit.d Cod penal, a fost condamnat inculpatul B. N. I., fiul lui I. P. și Ana, născut la data de (...) în localitatea B. M., județul Maramureș, CNP 1., cetățean român, studii 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, cunoscut cu antecedente penale, domiciliat în comuna C., sat L., nr. 160, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 6 luni închisoare, în regim de detenție.
I s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată F. I., domiciliat în comuna C., sat L., nr.
1., județul Maramureș nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul
B. N. I. la plata sumei de 470 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în faza de judecată, avocat R. E. O., ce a fost avansat din fondul special al M.ui
Justiției, iar suma de 50 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în faza de judecată, avocat G. L., ce a fost avansat din fondul special al
M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în ziua de (...), inculpatul B. N. I. a consumat băuturi alcoolice prin sat pe la diferiți prieteni și la barurile din localitatea L., iar în jurul orelor 17,00, fiind în stare avansată de ebrietate, s-a dus la locuința sa și s-a culcat. În jurul orelor 22,00 -23,00, inculpatul s-a trezit și realizând că este târziu, iar barul din localitate este închis, s-a hotărât să meargă la vecinul său, partea vătămată F. I., pentru a-i mai da niște țuică să bea, însă, constatând că acesta dormea în bucătăria de vară a locuinței și cunoscând faptul că în casa mare acesta are depozitată o cantitate de țuică, a hotărât să se autoservească. Inculpatul a încercat să forțeze cu o șurubelniță ușa de la intrare, însă nu a reușit, astfel că a spart cu un par de lemn un geam din spatele casei și a pătruns prin acesta în locuință. În interior, cu ajutorul unei brichete, a căutat țuica pe care știa că vecinul său o are în casă, găsind-o într-un șifonier aflat într-o cămară, unde se aflau depozitate mai multe bidoane de 5 litri fiecare, pline cu țuică, luând un bidon. În holul casei a găsit un flex marca Makitta, pe care l-a pus într-o plasă de rafie aflată lângă flex, cât și un set de burghiuri, pe care le-a găsit pe pervazul geamului. Cu aceste bunuri a părăsit locuința părții vătămate prin același mod în care a intrat, și anume prin geamul spart și s-a dus la domiciliul său, ascunzând bunurile sustrase în șura casei, lângă scara care face accesul în podul șurii, sub fân. Din bidonul de țuică a consumat aproximativ 500 ml, după care a adormit, iar a doua zi a consumat restul cantității de țuică rămase.
În timpul cercetărilor la domiciliul inculpatului a fost descoperită sub fân plasa în care se afla flexul și setul de burghiuri, pe care partea vătămată le-a recunoscut ca fiind ale sale, fiind predat pe bază de dovadă acesteia.
Starea de fapt menționată și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu proba testimonială, declarațiile inculpatului și cu toate celelalte mijloace probele administrate în faza de urmărire penală și enumerate mai sus.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate, instanța a constatat că în drept, fapta inculpatului B. N. I. care la data de (...), pe timp de noapte și singur, a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate F. I., prin spargerea geamului și escaladarea acestuia, de unde a sustras unflex marca Makitta, un set de burghiuri și un bidon de 5 litri de țuică pe care le-a pus într-o plasă de rafie aflată la locul săvârșirii faptei și pe care le-a ascuns ulterior în șura casei sale, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu de 1.200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și i Cod penal și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani.
Potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța a constatat întrunite aceste condiții, astfel că va condamna inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. g și i Cod penal.
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 209 alin.1 Cod penal modificate prin aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 din Codul de procedură penală, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Odată reținute dispozițiile art. 320 ind. 1 alin. 7 din Codul de procedură penală, limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt calificat în forma prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime, situație în care acestea se situează între 2 ani închisoare și 10 ani închisoare.
La stabilirea cuantumului pedepsei instanța a reținut, în temeiul art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, cu titlu de circumstanță atenuantă judiciară, respectiv atitudinea după săvârșirea infracțiunii, care s-a raportat la cooperarea cu organele judiciare și la prezentarea în fața autorităților.
Odată reținută circumstanța judiciară, instanța a fost obligată să îi acorde și eficiență legală și de aceea, în temeiul art.76 lit. d Cod penal, conform căruia, când minimul special al pedepsei închisorii este de 1 an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general.
În continuare, având în vedere activitatea infracțională anterioară foarte bogată a inculpatului astfel cum rezultă din copia de pe cazierul judiciar al acestuia, instanța apreciază că scopul pedepsei și implicit reeducarea acestui inculpat în sensul formării unei atitudini responsabile față de valorile sociale ocrotite de legea penală, atenționării asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare. Această pedeapsă în regim de detenție îi va fi întrutotul favorabilă inculpatului întrucât i se acordă posibilitatea de a-și însuși programele de reabilitare și reintegrare învederate de factorii educativi din mediul penitenciar și îi va permite să reflecte asupra faptei săvârșite dar și asupra consecințelor pe care le implică activitatea infracțională în general.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, având în vedere jurisprudența
Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst c. Marii Britanii, hotărârea din 30 martie 2004) și decizia nr. 74/2007 de admitere a recursului în interesul legii, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I Cod penal ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, acesta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În acest sens, s-a apreciat că, față de natura și circumstanțele reale desăvârșire a faptei, dreptul de a alege al inculpatului nu ar trebui să fie afectat, astfel încât aplicarea acestei pedepse accesorii nu se impune, în schimb va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 2 Cod penal raportat la art. 64 lit. a teza a II
- a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
S-a reținut totodată că prejudiciul cauzat părții vătămate și evaluat la suma de 1.200 lei a fost recuperat, astfel că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză (fila 11 din dosarul de urmărire penal).
În temeiul art. 191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul B. N. I. la plata sumei de 470 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în faza de judecată, avocat R. E. O., ce a fost avansat din fondul special al M.ui
Justiției, iar suma de 50 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în faza de judecată, avocat G. L., ce a fost avansat din fondul special al
M.ui Justiției.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia cu motivarea că a recunoscut și regretat fapta comisă este tânăr, a avut o bună conduită în societate înainte de săvârșirea infracțiunii, s-a prezentat în fața autorităților ori de câte ori a fost chemat iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Ca modalitate de executare a pedepsei inculpatul a solicitat suspendarea condiționată a executării acesteia.
Recursul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat, în sensul că în noaptea de 7/8 mai 2010, acesta a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate F. I. prin spargerea geamului și escaladarea acestuia, de unde a sustras un flex, un set de burghiuri și un bidon de 5 litri de țuică pe care le-a pus într-o plasă de rafie aflată la locul săvârșirii faptei și pe care le-a ascuns ulterior în șura casei sale, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 1200 lei.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a solicitat să fie judecată cauza doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit art.3201 C.p.p. Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g și i C.p. iar pedeapsa aplicată acestuia a fost stabilită în limitele prevăzute de lege, ținându-se seama de dispozițiile art.72 C.p. art.3201 C.p.p. referitoare la reducerea cuantumului pedepsei cu o treime, precum și circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.c C.p., aplicându-i inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție. Solicitarea inculpatului de a-i fi redusă pedeapsa sub limita stabilită de instanța de fond nu este întemeiată raportat la fapta comisă de inculpat și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, respectiv pătrunderea pe timp de noapte, prin efracție în locuința părții vătămate prin spargerea unui gen și sustragerea anumitor bunuri despre care inculpatul avea cunoștință că dispune partea vătămată. Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatului referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece raportat la fapta săvârșită,modalitatea de comitere a infracțiunii, personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului persoanei, precum și infracțiuni silvice, iar executarea acestor pedepse în regim de detenție nu au fost în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului (f.27 d.u.p.). Având în vedere că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului sub limita stabilită de instanța de fond și nici schimbarea modalității de executare a acesteia, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus în baza art.38515 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.20 din (...) a J.ecătoriei T. L. urmează să fie respins ca nefondat. În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu care va fi suportat din FMJ. În baza art.192 alin.2 C.p.p. inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. N., domiciliat in comuna C., sat L., nr. 160, jud. Maramureș împotriva sentinței penale nr. 20 din 23 februarie 2011 a J.ecătoriei T. L.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2011 . PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. I. M. B. V. G. G. D. S. Red.V.G./S.M.D. 3 ex./(...) J..fond.B. C.
| ← Decizia penală nr. 465/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1550/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
