Decizia penală nr. 616/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.616/R/2011

Ședința publică din 20 aprilie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : ANA C., judecător

JUDECĂTORI : M. R.

L. M. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. Ș. împotriva deciziei penale nr.60 din 31 ianuarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/1 alcool pur în sânge, prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, privind circulația pe drumuri publice, republicată.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. Ș., - av.Ilea I. M. și apărător ales av.P. C. Iustin, ambii avocați din cadrul Baroului C. cu delegațiile la dosar, lipsă fiind inculpatul C. Ș.

P. de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului C. S., solicită admiterea recursului,m casarea deciziei atacate și rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 al.2 lit.a C.pr.pen., rap.la art.10 lit.b C.pr.pen.

In motivarea recursului, în esență, arată că la dosar există proba științifică privind recalcularea alcoolemiei inculpatului, care, în varianta a II-a evidențiază că la momentul opririi în trafic alcoolemia acestuia era sub limita prevăzută de lege și anume la 0,65 grame alcool pur în sânge. Acest calcul retroactiv este o probă științifică efectuată de către specialiști din cadrul institutului de medicină-legală și se coroborează cu probele existente la dosar

și anume declarația martorului M. F., care confirmă consumul pe care inculpatul l-a avut la acea dată când a fost oprit de organul de poliție în trafic.

Astfel, solicită achitarea în baza textelor menționate și anume art.10 lit.b C.pr.pen., rap.la art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., toate probele administrate ducând spre această concluzie. A. ca subiectivă susținerea instanței de fond și înlăturarea apărărilor inculpatului.

Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul C. Ș., împotriva deciziei penale nr.60 din (...) a T.ui C. și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În susținerea poziției procesuale arată că apărările și solicitările recurentului în sensul de a se dispune achitarea sa de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, nu sunt întemeiate, având în vedere probele administrate pe tot parcursul procesului penal. O analiză a probelor și colaborare a acestora s-a realizat de către instanța fondului, după cum această analiză a fost supusă controlului judiciar din decizia penală nr.60/2011, care de asemenea consfințește ca fiind întemeiată corect analiza și înlăturarea probelor nesincere administrate în această cauză.

Împrejurarea că, față de martorul M. nu s-a formulat o sesizare cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, nu impietează în nici un mod asupra analizării probei în cursul judecății. De altfel, simpla sesizare cu privire la existența unor indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, nu este în măsură a determina înlăturarea acestei declarații. A. că s-a făcut corect înlăturarea acestei declarații, fiind evident subiectivismul martorului, motiv pentru care nu au putut fi luate în considerare nici concluziile subsidiare ale expertizei efectuate pentru calcularea alcoolemiei inculpatului întrucât aceste valori stabilite se bazează pe realitatea datelor comunicate de inculpat cu privire la cantitatea de alcool consumate, la consumul alimentar și la intervalul orar. In mod evident, la momentul producerii evenimentului rutier, inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și valoarea alcoolemiei era extrem de ridicată, fapt ce rezultă și din împrejurări de fapt, respectiv starea de ebrietate a inculpatului a fost percepută fără putință de tăgadă de către martorii oculari care au și sesizat organele de poliție.

Toate aceste argumente și coroborarea corectă a probelor administrate pe parcursul procesului penal fac să apară ca nejustificate solicitările apărării de achitare, în sensul că alcoolemia nu se situează la limita care atrage răspunderea penală.

În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 619/(...) a J. C.-N. a fost condamnat inculpatul C. Ș., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 la o pedeapsă de 2 ani închisoare în regim de detenție;

- în temeiul art. 71 alin. 2 C. penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art. 71 alin. 2 C. penal;

- în temeiul art. 191 alin. 1 C. proc. P.ă a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 800 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de (...), lucrătorii din cadrul postului de politie A., în jurul orelor 21,20 au fost sesizați telefonic de către dispecerul de serviciu din cadrul IPJ C. despre faptul ca pe DN 1C E. după intersecția cu DJ 161 J înspre A. s-a produs un accident de circulație soldat cu victime omenești și pagube materiale.

Deplasându-se la fața locului la km 12+900 m înspre Dej pe D. E. în localitatea A. în dreptul imobilului cu numărul 131 pe banda de mers dinspre Dej spre C.- N. a fost identificat autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare (...) condus de inculpatul C. Ș. aflat într-o stare avansata de ebrietate fiind transportat la U. pentru recoltarea de probe biologice de sânge testarea cu aparatul alcooltest nefiind posibilă datorită stării avansate de ebrietate în care se afla fiindu-i recoltate două probe biologice de sânge la interval de o ora. La fața locului pe sensul de mers dinspre C.-N. spre Dej a fost identificată autocaravana cum nr. de înmatriculare BZ 332 ZB condusă de S. A. și care a fost acroșată de autoturismul condus de inculpat ce a pătruns pe contrasens culpa producerii accidentului aparținând în totalitate inculpatului în autocaravana aflându-se alături de conducătorul acesteia un număr mare de persoane respectiv 7 persoane dintre care una a suferit vătămări corporale dar nu a formulat plângere penală.

C. autoturismului marca Renault a fost identificat în persoana inculpatului C. Ș.

Din probele administrate a reieșit faptul că în data de (...), în jurul orelor

21:20 autoturismul cu numărul de înmatriculare (...), marca Renault, de culoare albă, condus de inculpatul C. Ș., se deplasa pe D. 1C-E. din direcția

Dej spre C.-N., iar în dreptul km 12+900 înspre Dej, a pierdut controlul volanului intrând pe sensul opus de mers unde a acroșat autocaravanul cu numărul de înmatriculare B., marca Mercedes, de culoare albă, condus de numitul S. A., care circula regulamentar pe sensul de mers C.-N. înspre D.

Așa cum am arătat mai sus în urma impactului a rezultat vătămarea corporală a numitei G. I. ce se afla în autocaravan și care a fost transportată la UPU 1 C.-N. unde i-a fost stabilit diagnosticul: TCC minor grad 0, contuzie cervicală și contuzie cotul stâng. Tot la aceeași unitate de urgență au fost transportat și inculpatul C. Ș. pentru acordarea de îngrijiri medicale însă s-a constatat că în urma impactului nu a suferit leziuni corporale.

În urma accidentului la solicitarea numitului S. A. care a apelat la telefonul de urgență 112 organele de poliție s-au deplasat la fața locului însă C. Ș. a refuzat testul cu fiola alcooltest însă din declarația martorilor S. A. și S. S. rezultă că acesta era într-o stare atât de avansată de ebrietate încât practic nu putea să sufle în fiola alcooltest, motiv pentru care a fost condus la recoltarea de probe biologice.

Astfel, inculpatului i-au fost recoltate probe biologice la orele 22.4o și la orele 23.40

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 9228/IX/a/341 din

(...) eliberat de IML C. rezultă că la prima probă biologică respectiv la orele

22.40 inculpatul avea o alcoolemie de 2,40 gr%o iar la cea de -a doua probă biologică respectiv la orele 23.4o avea o alcoolemie de 2,25 gr%o C. auto S. A. care a fost implicat în accident datorită intrării pe contrasens a inculpatului a fost testat cu aparatul alcooltest marca Drager seria ARRK-

0390 care la poziția nr. 521 avea valoarea de 0 mg/l alcool pur în aerul expirat

și care nu a suferit vătămări corporale, motiv pentru care nu a avut și nu are nici o pretenție față de inculpat.

În primele momente după accidentul de circulație și după ce a ajuns la unitatea spitalicească inculpatul C. Ș. fiind întrebat cu privire la circumstanțele consumului de alcool de către medicul de gardă arată că a consumat 300 ml vin în intervalul orar 01:00-02:00 din data de (...) fără a avea aport alimentar aspecte consemnate în buletinul de examinare clinica întocmit la datarespectiva. Cu ocazia audierii în calitate de făptuitor la scurt timp după producerea accidentului de circulație la data de (...), inculpatul C. Ș. în declarația scrisă olograf precizează că în ziua de (...) în jurul orelor 21.oo a plecat de la domiciliu cu autoturismul proprietate personală cu nr. de înmatriculare (...) singur deplasându-se spre C.-N., iar după aproximativ 500 de metri parcurși pe DN1 C înspre C.-N. a pătruns pe contrasens și a accidentat un autoturism marca Mercedes în final inculpatul precizează că nu mai dă nici o altă declarație până nu se consultă cu un apărător ales.

Deci în data de (...), în cursul zilei, inculpatul a consumat băuturi alcoolice aproximativ 300 ml vin fără aport alimentar. În jurul orelor 21,00 -

21,20 din data de (...) deși era vizibil sub influența alcoolului, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Renault cu nr. de înmatriculare (...) rulând cu acesta pe drumurile publice de pe raza comunei A., pe traseu însă nu după mult timp a intrat în coliziune cu un alt autoturism ce circula regulamentar pe sensul opus de circulație astfel că la fața locului a sosit un echipaj de politie. Î. inculpatul prezenta un comportament specific persoanelor aflate sub influenta alcoolului și deoarece nu s-a reusit testarea conducătorului auto cu aparatul electronic etilotest din dotare, inculpatul a fost condus la unitatea sanitară UPU I C.-N., unde i s-au recoltat probe biologice doua probe la interval de câte o ora de sânge, în vederea determinării gradului concret de alcoolemie, din buletinul de analiză toxicologică nr.

9228/IX/a/341 din (...) eliberat de IML C. rezultă că la prima probă biologică respectiv la orele 22.40 inculpatul avea o alcoolemie de 2,40 gr%o iar la cea de-a doua probă biologică respectiv la orele 23.4o avea o alcoolemie de 2,25 gr%o.

Au fost audiați martorii S. A. și S. S. persoane care au fost prezente la momentul la care inculpatul a produs accidentul de circulație fiind conducătorul celui de al doilea autoturism respectiv pasager în acel autoturism acroșat de mașina condusă de inculpat și care relatează aspecte deosebit de importante legate de atitudinea inculpatului aflată în strânsă corelare cu obiectul prezentei cauze și anume unanim și constant martorii arată faptul că inculpatul conducea autoturismul și a intrat pe contrasens ajungând pe sensul lor de deplasare ce era dinspre C. spre Dej, ca deși s-a încercat evitarea impactului de către conducătorul autocaravanei nu s-a reușit, iar după coliziune inculpatul a încercat să fugă de la locul accidentului dar a fost oprit de către martorul S. A. care a și anunțat organele de poliție. În aceeași ordine de idei martorii arată că în autoturismul în care se aflau era un număr total de

8 persoane iar inculpatul se afla într-o avansată stare de ebrietate, se clătina pe picioare, era incoerent neputându-se înțelege cu acesta, inculpatul intenționând să fuga de la locul accidentului fiind oprit din intenția sa de a fugi și adus din locul respectiv lângă autoturismul avariat de către martorul S. A. organele de poliție fiind anunțate de același martor și nu de către inculpat așa cum acesta susține în versiunile date organelor de urmărire penală.

Ulterior după un interval de timp de 2 luni de zile de la eveniment la data de (...) inculpatul asistat de aceasta data de apărător ales și după ce i-au fost aduse la cunoștință rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie în care la proba I avea o alcoolemie de 2,4o gr%o iar la proba a doua 2,25 gr %o, și-a schimbat declarația cu referire la consumul de alcool și surprinzător se poate reține cu stupoare faptul potrivit căruia odată cu trecerea timpului memoria inculpatului revine din ce în ce mai mult aducând precizări exacte asupra consumului de alcool, ora la care a băut cantitatea consumatăîntrezărindu-se varianta că până la finalul procesului penal inculpatului să ii revină memoria într-atât de bine încât să ajungă la situația că nici nu a avut consum de alcool în aceea zi, ipoteza pe care inculpatul nu este exclus să o aibă în vedere reținând maniera în care procedează. Revenind la declarația data în data de (...) în calitate de învinuit inculpatul revine și precizează

amintindu-și"; că în data de (...) în jurul orelor 20,00 s-a deplasat la domiciliul numitului M. F. din A. str. M. V. nr. 1A persoana care la o superficială analiză reiese că este vecinul inculpatului care locuiește la numărul 2 pe aceeași stradă și unde la început a consumat băuturi nealcoolice.

Pentru a induce în eroare organele judiciare inculpatul C. Ș. face afirmații puerile pentru a-i dovedi prietenului său „că nu este sub papucul soției"; declară că la ora 21.oo chiar înainte de a se urca la volanul autoturismului a consumat 300 ml de țuică de prune de 50 grade tărie, fapt despre care nu face nici o afirmație în prima declarație scrisă de mână și nici la momentul la care este întrebat de medicul de garda de la UPU 1. De asemenea a mai afirmat că în doar 10 minute, respectiv de la orele 20.5o la orele 21.oo a consumat un grătar cu cartofi prăjiți, solicitând în final efectuarea unui nou calcul retroactiv al alcoolemiei raportat la aceste date.

Pentru a lipsi de relevanță rezultatul analizei toxicologice-alcoolemie, inculpatul C. Ș. a recurs la o apărare ce a devenit o practică a ultimilor ani, respectiv a încercat să dovedească consumul unei cantități mari de alcool, de concentrație ridicată, într-un interval foarte scurt de timp, cât mai aproape de momentul producerii evenimentului rutier, cu un aport alimentar consistent.

Prin urmare, inculpatul a înțeles să declare că a consumat aproximativ 300 ml țuică de prune de 50 grade tărie, „ d i n t r -o s i n g u r ă

înghițitură";în jurul orelor 21,1o, după care s-a urcat direct la volan și a plecat încât practic timpul de la consum până la producerea evenimentului rutier ora 21.3o să fie cât mai apropiat, de aproximativ 15-20 de minute.

Î. prin declarația dată la 19 ianuarie 2010 inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize medico legale s-a dispus efectuarea acesteia ce avea ca principal obiectiv stabilirea gradului de concentrație alcoolică avut de inculpat la data de (...) ora 21,20 calcul ce să aibă la bază datele din dosarul cauzei respectiv în prima varianta consumul a 300 ml vin fără aport alimentar interval orar 01,00-02,00 și a doua variantă consumul a 300 ml țuică tărie 50 grade în data de (...) orele 21,10 cu aport alimentar.

Concluziile raportului de expertiză medico legală nr. 685/IX/d/21 din

(...) prima varianta sunt următoarele: consumul de băuturi alcoolice din declarațiile inculpatului nu justifică valorile alcoolemiilor stabilite la analiza care sunt consecința unui consum de alcool mai mare decât cel declarat, calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiza ținând cont atât de faza toxicocinetică cât și de intervalul de timp existent intre evenimentul rutier și prima recoltare indica pentru ora evenimentului rutier,

21,20 o alcoolemie mai mare de 0,80 grame%o cu o valoare apropiată de 2,55 grame %o

Rezultatul expertizei medico legale stabilit pe baza primelor declarații nu îi era favorabil astfel că inculpatul încearcă o altă variantă susținând un consum de alcool cu aport alimentar cu puțin timp înainte de a produce evenimentul rutier iar prin a doua variantă a raportului de expertiză medico legală s-a concluzionat că ținând cont de consumul de băuturi alcoolice declarat, faza toxicocinetică, calculul retroactiv efectuat pe baza valoriloralcoolemiilor stabilite la analiza raportat la intervalul de timp scurt intre evenimentul rutier și prima recoltare stabilește că la ora evenimentului rutier inculpatul putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 grame %o cu o valoare teoretica apropiata de 0,60 grame %o. A. din urmă susținere dovedește încă o dată nesinceritatea inculpatului cu privire la intervalul de timp în care a consumat alcool și cu privire la felul alcoolului consumat. Astfel este greu de crezut ca inculpatul a consumat alcool în jurul orelor 21,10, dintr-o singură înghițitură în speță tărie de 50 grade că a și reușit să mănânce substanțial într-un termen scurt iar în circa 10 minute a reușit să ajungă de la domiciliul numitului M. pe drumul național unde a produs accidentul rutier. În al doilea rând inclusiv afirmația inculpatului potrivit căreia a consumat alcool pentru a dovedi vecinului său că nu este sub papucul soției continua șirul divagațiilor inculpatului care se prevalează de orice justificare vizând penibilul sperând că poate fi credibilă aspect total eronat rămas izolat doar la nivelul capacității de percepție a inculpatului. Pe de altă parte inculpatul nu a fost în măsură să convingă organele judiciare asupra verosimilității variantei expuse ultima versiune pe lângă că nu este susținută de alte mijloace de probă nici măcar nu poate fi avută în vedere întrucât inculpatul chiar și așa după consumul de alcool nu avea ce anume căuta la volanul autoturismului pe drumurile publice orice problemă putând fi rezolvată fără folosirea autoturismului cu atât mai mult cu cât nu era o situație de strictă necesitate cumpărarea de țigări aceasta neînscriindu-se în niciuna dintre condițiile justificative ba mai mult reținând că inculpatul este vecin cu martorul orice deplasare de la martor spre domiciliul său nu implică o distanță mare și nu impunea folosirea vreunui autoturism aceasta apărând motivată în condițiile în care inculpatul a riscat și s-a deplasat pe un traseu de drum intens circulat, pe drumul principal al comunei A. întrucât avea un cu totul alt scop decât cel pe care la invocat. D. niciuna dintre variantele de consum de alcool menționate de către inculpat nu a fost susținută așa cum acesta spera de martorii audiați în urmărire penală și care arata că inculpatul a consumat mâncare și alcool fără a preciza cu exactitate cantitatea, felul alcoolului și intervalul orar rămânând la nivelul general relatarea acestora persoane care prin natura relației de prietenie referindu-ne la martorul M. G. F. pe care o are cu inculpatul dovedesc un grad ridicat de subiectivism fiind părtinitoare așa încât instanța de fond a înlăturat depoziția subiectivă a acestui martor inculpatul crezând în mod ușuratic că declarația martorului va convinge instanța de realitatea declarațiilor sale ceea ce însă nu a fost în măsură să o facă din contră atitudinea inculpatului este una total nesincera iar a martorului se înscrie în aceleași limite. În fața instanței audiat fiind inculpatul prezintă în linii mari aceeași situație oferind unele completări a stării de fapt față de cele anterioare dar nu aduce „ noutăți „ cu privire la intervalul orar în care a consumat alcool susținând ultima versiune și care i-a reflectat o alcoolemie sub limita legală.

Continuând în aceeași manieră nesinceră expunerea etapelor succesive ale evenimentelor din seara zilei de (...) inculpatul arata ca în jurul orelor

20,00 s-a urcat la volanul autoturismului pentru a se deplasa la un magazin de unde să-și cumpere țigări pe drum trecând prin fața imobilului în care locuiește martorul M. G. l-a văzut pe acesta în curte și a oprit pentru a se întâlni și discuta cu martorul în continuare intrând în casă urmărind împreună cu M. G. la televizor o repriză din meciul de football apoi a servit masa cu familia martorului și în final între 21,00-21,10 înainte de plecare la insistentele aceluiași martor a consumat 300 ml țuică tărie 50 grade pentru a-idemonstra acestuia așa cum s-a arătat și mai sus că „nu este sub papucul soției"; după care s-a urcat la volanul autoturismului pe care l-a condus provocând accidentul de circulație. A. ultimă variantă prezentată de inculpat mult mai elaborată și completată cu amănunte de ultimă oră este de natura a lămuri instanța de judecată asupra totalei nesincerități a inculpatului care încercând să ofere cât mai multe date pentru a convinge asupra realității celor afirmate nu face decât să se încurce în propriile susțineri și să nu poată oferi explicații verosimile la întrebările puse de către instanța de judecată în ideea lămuririi stării de fapt. De atfle și martorul M. G. audiat în cauza propus de către inculpat a redat ca o poezie varianta inculpatului acesta neputând la rândul sa ofere un răspuns pertinent și convingător la aceleași întrebări adresate de către instanța de judecată și inculpatului aspect în măsură să dovedească împrejurarea potrivit căreia cei doi în prealabil au purtat o discuție cu privire la ce anume sa declare și s-au înțeles să prezinte aceeași situație legată de consumul de alcool al inculpatului așa se explica faptul ca a doua zi după accident inculpatul s-a deplasat din nou la domiciliul martorului pentru a-l întreba ce cantitate de alcool a băut împrejurare ce nu are relevanta decât în situația în care se încercă constituirea de probe în dovedirea variantei susținute de inculpat. M. mai departe trebuie avut în vedere un element deosebit de important relatat de inculpat și anume acela potrivit căruia cantitatea de alcool consumata de 300 ml țuică nu a fost dintr-o singură înghițitură ci succesiv a băut în trei rânduri la intervale scurte de timp cate

100 ml țuică inculpatul susținând că într-adevăr primul pahar l-a băut pentru a-i demonstra martorului ca nu este sub papucul soției însă cu privire la celelalte două pahare cu alcool consumate nu are nicio explicație, nu știe motivul care a stat la baza consumului de alcool nemaifiind cel anterior de a demonstra independența sa față de soție. Nu mai departe inculpatul arată că nu are dependenta față de fumat - drept urmare se oprește la domiciliul martorului unde stă o perioadă lungă de timp fără să fumeze ceea ce este aproape imposibil pentru o persoană dependenta-dar totuși pleacă de acasă să-și cumpere țigări fără să poată explica pertinent motivul deplasării. În al doilea rând inculpatul susține că trecând prin fața porții imobilului în care locuiește martorul l-a văzut pe acesta în curte ceea ce este de-a dreptul imposibil întrucât la data de (...) la orele 20,00 afară este întuneric așa încât vizibilitatea unei persoane aflata la volanul unui autoturism pe care îl conduce în mișcare pe timp de noapte este redusa neexistând posibilitatea ca în condițiile date inculpatul să-l vadă pe martor în curte. În al treilea rând inculpatul susține că accidentul de circulație nu s-a datorat consumului de alcool ci faptului că își căuta telefonul pentru a-și suna soția să-i spună că este după țigări afirmație care este tot mincinoasă întrucât așa cum s-a dovedit inculpatul când a plecat de acasă i-a spus soției sale unde pleacă iar pe de altă parte dacă aceasta ar fi fost cu adevărat îngrijorată trecând un interval mai mare de timp decât cel necesar unui simplu drum dus -întors la și de la magazin cu siguranță l-ar fi sunat pe inculpat ceea ce nu s-a întâmplat. De altfel, declarația inculpatului conține o multitudine de neadevăruri și fără vreo justificare plauzibila inculpatul prefera să mintă și cu privire la aspecte ce nu au legătură cu obiectul cauzei dar care se reflecta asupra caracterului sau în sens negativ și anume inculpatul cu toate ca este prins, stopat în încercarea de a fugi de la locul accidentului și readus la locul impactului de martorul S. A. și dat în grija martorei S. S. totuși acesta susține contrar evidentei probelor administrate în mod mincinos ca nici un moment nu s-a îndepărtat de mașinaci a stat în spatele acesteia de unde a fost adus de martor și de asemenea cu privire la consumul de alcool declarat cu ocazia examinării clinice de 300 ml vin în intervalul orar cuprins între 01,00-02,00 din data de (...) inculpatul arată că acest consum nu este adevărat cu atât mai mult cu cât nu a băut în timpul zilei deoarece a fost împreună cu cei doi copii la cumpărături cu autoturismul așa încât atunci când se afla cu cei doi copii ai săi nu consuma alcool dar surprinzător inculpatul nu da dovadă de aceeași grijă și protecție față de aceleași valori dar față de alți copii în cauză deoarece în seara aceleași zile potrivit propriilor susțineri a consumat alcool apoi a condus autoturismul a provocat un accident de circulație iar în autoturismul pe care l-a lovit se aflau 8 persoane din care 3 copii cu vârste cuprinse între 1 an și 8 ani cel mic căzând din pat ceea ce denota într-un prim caz indiferenta de care da dovadă inculpatul în raport cu valorile ce nu îi aparțin și într-un al doilea caz mai degrabă incident în speța acela că inculpatul din nou a denaturat adevărul respectiv ori a consumat alcool în timpul zilei și a fost și împreună cu cei doi copii cu mașina ori a consumat alcool și i-a menționat pe cei doi copii care nu au fost prezenți folosindu-se de un asemenea argument pentru a convinge instanța neavând altul la indemnă demn de a-l invoca. A. versiune expusă de către inculpat de ultima ora necoroborata cu alte mijloace de proba în contextul în care inculpatul a susținut pe parcursul derulării procesului penal diverse consumuri de alcool, intervale distincte este făcută în scopul exclusiv a obține eronat o altă valoare a concentrației alcoolice în sânge la ora producerii evenimentului rutier. Pe de altă parte aceasta apărare a inculpatului apare ca fiind de circumstanță fără un suport probator de natura a-i oferi credibilitatea inculpatului ajungându-se în final ca la fiecare termen acesta cu cât curge mai mult timpul să-și aducă aminte reîmprospătându-și memoria ca a consumat băuturi alcoolice de altă natură, alte cantități sau în alt interval orar ceea ce denotă nesinceritatea de la început a sa.

Din întregul probator administrat în cauză s-a reținut că singura declarație apropiată de adevăr dată de inculpat este cea din (...) imediat după eveniment din care reiese ca acesta a consumat alcool în timpul zilei nu numai în seara acelei zile de (...) cum a susținut mai târziu în depozițiile date cu atât mai mult cu cât în buletinul de examinare clinica întocmit la UPU I sunt consemnate date furnizate de inculpat care declară că a consumat vin 300 ml, intervalul de consum fiind ora 01,00-02,00, fără aport alimentar. D. în buletinul de examinare clinică au fost inserate date legate de modul în care s-a prezentat inculpatul la aceea data și anume era dezorientat, avea o comportare agitată, vorbire dizartrica, judecata incoerentă, toate aceste valori situându-se la limita inferioara demonstrând că inculpatul se afla sub influența alcoolului

În conformitate cu dispozițiile articolului 63 alin.2 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.p.p pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care este învinuit și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.

Analizând materialul probator, rezultă că inculpatul a recunoscut că la momentul depistării a condus autoturismul personal sub influența băuturilor alcoolice dar de la prima-declarație a încercat să inducă în eroare organele judiciare cu privire la consumul de alcool pentru a se sustrage de la răspunderea penală. Declarațiile inculpatului sunt oscilante cu fiecare declarație dată schimbându-și faptele declarate. Ce se poate reține din declarațiile inculpatului sunt următoarele aspecte; a recunoscut că la momentul depistării a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice; a încercat inducerea în eroare a organelor judiciare cu privire la consumul de alcool.

Declarațiile inculpatului nu sunt susținute așa cum s-ar fi așteptat de martorii audiați întrucât martorul M. a dat dovadă de subiectivism confirmând versiunea inculpatului depoziția dată fiind în scopul exclusiv a-l exonera pe inculpat de la răspundere penală, interesul martorului de a nu declara adevărul fiind vădit evidențiat în cauză prin intermediul celorlalți martori fam S. care l-au văzut pe inculpat imediat după ce a plecat de la locuința martorului și când se putea vedea fără eforturi mari starea avansată de ebrietate în care se găsea inculpatul.

Probele obiective și directe ce vin în susținerea inculpatului sunt următoarele: rezultatul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei ce a indicat la ora 22,40 o alcoolemie de 2,40 gr. %o prima proba iar la ora 23,40 o alcoolemie în descreștere de 2,25 gr.%o a doua proba cu doar 0,15 unități mai mica; rezultatul raportului de expertiza medico-legala ce a indicat o alcoolemie de 2,55 gr.%o cu 1,75 unități mai mare decât cea admisă de lege pentru ca fapta sa fie doar contravenție.

Consumul de alcool declarat de inculpat cu ocazia declarațiilor date nu poate fi considerat cel real deoarece acesta a dat declarații oscilante cu privire la aceasta împrejurare, inculpatul a declarat el însuși că a încercat inducerea în eroare a organelor judiciare, declarația inculpatului nu este susținută de nicio probă de la dosar. A. inculpatului nu poate fi reținută și nici nu poate fi vorba de existența vreunei stării de necesitate mai mult varianta inculpatului este una de circumstanță cu atât mai mult cu cât pe parcursul audierii sale inculpatul a oferit versiuni diferite toate mincinoase cu privire la elementele esențiale ale stării de fapt.

Declarațiile inculpatului C. Ș. sunt nesincere în ce privește momentul consumului de alcool, fiind date în scopul evident de a se sustrage de la urmărire penală și nu sunt susținute de nicio probă administrată au fost înlăturate și sunt infirmate de declarațiile martorilor prezenți la fața locului și care l-au văzut în starea de ebrietate în care se afla, respectiv S. A. și mama acestuia, S. S..

Singura probă științifică obiectivă care dovedește fără dubiu concentrația alcoolului în sânge în momentul prelevării este buletinul de analiză toxicologică, în speță, este de necontestat faptul că în data de (...) la ora 22.4o, la aproximativ o oră după producerea evenimentului rutier inculpatul C. Ș. avea o alcoolemie de 2,40 gr%o. F. că la data producerii evenimentului rutier inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice fiind practic în stare de ebrietate rezultă din declarațiile martorilor S. A., conducătorul autoturismului care a și sesizat organele de poliție și S. S. care precizează că imediat după producerea impactului inculpatul era într-o stare avansată de ebrietate, mirosea puternic a alcool abia se ținea pe picioare fiindincoerent în vorbire, nu te puteai înțelege cu el și orice îl întrebai afirma numai că-1 doare capul.

Prin urmare, relevante sunt, așa cum s -a arătat, probele științifice respectiv analiza toxicologică-alcoolemie și raportul de expertiză medico-legală efectuat în baza acestei probe științifice, respectiv varianta I care concluzionează: „calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analize ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și faza toxico-cinetică raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier inculpatul C. Ș. putea avea o alcoolemie mai mare de 0,80 gr%o cu o valoare teoretică apropiată de 2,55 gr%o";.

Ca atare, față de cele expuse mai sus, rezultă că împotriva inculpatului există probe obiective și științifice (rezultatul buletinului de analiză toxicologică, rezultatul raportului de expertiza medico-legală precum și declarațiile martorului ce confirmă că inculpatul se afla sub influenta băuturilor alcoolice, pe baza cărora se poate demonstra fără tăgadă, că inculpatul a condus în data de (...) autoturismul personal cu numărul cu nr. de înmatriculare (...) având în sânge o concentrație alcoolică de 2,55 gr. %o, faptă ce contravine dispozițiilor penale fiind considerate infracțiuni conform OUG 195/2002 modificată.

De asemenea este cunoscut că foarte frecvent conducătorul auto face afirmații nereale, că a consumat o cantitate de alcool cu foarte puțin timp înainte de a fi oprit în trafic, însă toate acestea sunt făcute exclusiv în scopul eliminării pericolului social al infracțiunii ori a obținerii unui rezultat biologic eronat.

În drept, fapta inculpatului C. Ș., care în data de (...) în jurul orelor

21,20 a condus pe drumurile publice din com. A. autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare (...) aflat în proprietate sa, cu toate că avea o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege de 2,55 grame%o alcool pur în sânge punând astfel în pericol siguranța traficului, provocând un accident de circulație din culpa sa exclusiva soldat cu daune materiale și vătămări corporale pentru care nu s-a formulat plângere penală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 modif. prin OUG nr.63/2006 și republicată.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei, nivelul ridicat al alcoolemiei de 2,55 gr%o, traseul și ora la care inculpatul a condus autoturismul pe un traseu de drum când traficul chiar și la aceea ora era intens în porțiunea respectivă fiind un drum european iar consecințele ce puteau fi produse dacă nu urmărite, în orice caz prevăzute și asumate de inculpat dau măsura pericolului social extrem de ridicat al faptei și nu în ultimul rând poziția inculpatului care a fost necorespunzătoare oscilantă de-a dreptul nesincera inculpatul chiar și după administrarea tuturor probelor și prezentarea lor nu a dovedit ca recunoaște și regretă cu adevărat faptele comise, manifestarea sa prin aceea ca recunoaște și regretă fapta este una formală, rămasă la nivel declarativ și nu denota adevărata căință a inculpatului pentru fapta comisă. În aceeași ordine de idei trebuie subliniat parcursul negativ urmat de inculpat care nu se limitează la consumul de alcoolci în starea în care se afla se urca la volanul autoturismului pe care îl conduce fără nicio reținere deși avea reprezentarea clara a situației în care se afla ignorând și încălcând reglementările scrise și nescrise vizând protecția celor mai însemnate valori ale societății integritatea ,viata și sănătatea celorlalți participanți la trafic pe care le da la o parte cu o deosebită ușurință într-un dispreț total, ce denota lipsa de prețuire a acestora, și pe fondul consumului de alcool a lipsei abilităților în a conduce în starea în care se afla produce un accident rutier soldat spre norocul tuturor doar cu pagube materiale aceasta datorita intervenției oportune a celuilalt conducător auto implicat în accident și care a încercat prin manevrele efectuate în timp util restrângerea consecințelor negative ce puteau să se producă precum și cu lipsa pretențiilor de natură penală sau materiala a persoanei ce a suferit vătămări în urma accidentului numita G. I. totul culminând cu încercarea inculpatului care conștientizând consecințele faptei sale imediat după producerea accidentului cobora din mașina și o ia la fugă în sens invers de deplasare spre Dej cu intenția de a părăsi locul accidentului fiind urmărit, prins și readus la fața locului de martorul S. A.

Instanța de fond a avut în vedere că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală dar chiar și în aceste condiții complinite cu faptul că inculpatul este o persoană aflată la vârsta de 38 de ani și ocupa funcția de director regional în cadrul unei societăți comerciale, funcție care posibil să-l fi

„încurajat"; în încălcarea regulilor de conviețuire socială și în comiterea de fapte penale acestea nu justifica reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante întrucât atenuantele nu se regăsesc în persoana inculpatului care așa cum s-a prezentat prin atitudinea adoptată și comportamentul manifestat nu poate beneficia de clementa instanței care să-i aplice pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație a1coolică de 2,55 gr%o este o infracțiune de pericol, acest pericol constând tocmai în aceea că legea a stabilit că a conduce un autovehicul cu o a1coolemie de 0,80 gr%o constituie infracțiune iar pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal și efectiv. astfel încât a considera că o astfel de fapta ori alcoolemia este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni ar însemna a scoate din sfera penalului ce însăși legea stabilește ca infracțiune.

A1coolemia de 2,55 gr%o deși este suficienta prin ea însăși pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretata printr-un context mai larg, astfel încât fapta inculpatului este cu atât mai gravă cu cât a condus autovehiculul în condițiile unor procese mentale și a unor reflexe fizice alterate într-o stare virtual periculoasa prin ea însăși, a produs un accident de circulație soldat cu pagube, a încercat să fugă imediat după producerea accidentului de la fața locului fiind prins de martorul S., consecințele ce puteau fi produse dacă nu urmărite, în orice caz prevăzute și asumate de inculpat dau măsura pericolului social extrem de ridicat al faptei mai mult așa cum apare întreaga stare de fapt conturată și care se circumscrie infracțiunii prevăzute de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 nu putea conține în plus alte elemente de natură să agraveze conținutul infracțiunii întrucât așa cum s-a derulat atitudinea inculpatului s-a situat la interferenta și cu alte infracțiuni, neputând da un pericol social mai ridicat faptei decât cel care este în prezent reținerea altor împrejurării atâta timp cât exista o alcoolemie mare de 2,55 grame %o, accident rutier produs de inculpat soldat cu daune materiale șivătămări care nu pot fi ingnorate și care dau faptei un pericol social ridicat deși nu s-a formulat plângere penală, încercarea de părăsire a locului accidentului de către inculpat, dar nu în ultimul rând atitudinea inculpatului total nesinceră ar fi condus la existența și a altor fapte de natură penală.

Judecând în aceste limite instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive și reeducative ale legii penale.

Conform art. 71 alin.2 C. instanța de fond i-a interzis inculpatului ca și pedepse accesorii exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a II-a C. pe durata stabilita în art. 71 alin.2 C..

Așa cum s-a arătat mai sus potrivit art.72 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor s-a ținut seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță. De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate. Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.

Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravata de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu a avut o atitudine sinceră cu privire la fapta comisă, Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. F. cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 -, potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";. Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activitățiinfracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului. Fapta este neîndoielnic gravă, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, instanța nu poate ignora numărul impresionant de mare de cauze având ca și obiect infracțiuni la legea circulației conducerea cu alcoolemie fiind dominantă în ansamblul acestora pe rolul completelor de judecată asemenea cauze fiind preponderente neexistând ședință de judecată în care să nu existe pe puțin un număr de 3 asemenea dosare, împrejurare complinită cu numeroasele tragedii la care opinia publică a asistat, societatea confruntându-se în ultimul timp cu situații a căror rezultate sunt iremediabile dar care au avut la bază încălcări flagrante a dispozițiilor la regimul circulației de către conducătorii auto astfel că a ținut seama de toate aceste valori lezate de aceea că fapta inculpatului vizează același valori care au fost puse în pericol în ultimul timp din ce în ce mai mult astfel că nu trebuie acordată clemența inculpatului cu privire la modalitatea de executare a pedepsei care în prezenta cauză este o persoana ce nu are regrete adevărate față de fapta comisă lăsându-l în continuare ba chiar încurajându-l prin aplicarea unei modalități de executare necorespunzătoare să revină sfera infracțională caz în care urmările pot fi cu mult mai grave decât cele prezente iar atitudinea în ansamblul ei demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme care să fie în deplin acord cu dispoz.art.1 din Codul penal, ce prevăd că "legea penală apără…persoana, drepturile și libertățile acesteia,proprietatea precum și întreaga ordine de drept";. Nu mai departe trebuie subliniat faptul că în ultimul timp raportat ca faptul ca pedepsele aplicate în cazul infracțiunilor la legea circulației inclusiv cele de conducere cu alcoolemie a unui autoturism pe drumurile publice au fost suspendate condiționat sau sub supraveghere a dus la o încetățenire în rândul persoanelor vinovate a convingerii că pentru astfel de fapte indiferent de împrejurările în care au fost comise în condițiile în care nu au antecedente penale și nu dovedesc perseverența infracțională din start pedeapsa aplicată nu va fi una executabilă având chiar certitudinea acestui lucru împrejurare ce a avut consecințe nefaste înmulțindu-se nu numai infracțiunile de pericol ci și cele de rezultat fiind dese cazurile în care are loc moartea victimei, vătămarea unor persoane, ori părăsirea locului accidentului, așa încât pericolul social al faptei s-a redus la minim ba chiar a fost ignorat creându-se falsa reprezentare că nu li se poate întâmpla nimic acordarea suspendării executării pedepsei în opinia infractorilor nefiind facultativă pentru instanța de judecată ci obligatorie căzând de-a dreptul în desuetudine .

În conformitate cu art.191 alin.1 C.proc.penală instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de

800 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C. Ș., declarația fiind înregistrată la J. C.-N., la data de 21 iunie 2010.

În motivarea apelului este criticată soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică, deoarece J. C. N. trebuia să aprecieze că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, în condițiile în care expertiza de calcul retroactiv a alcoolemiei a stabilit, raportat la cantitățile de băuturi alcoolice declarate de către inculpat și orarul în care acestea au fost consumate că alcooolemia inculpatului la ora accidentului rutiere era inferioară limitei de 80 grame %o. instanța de fond ar fi trebuit, în condițiile în care ar fi înlăturat această apărare, să rețină în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante șisă-i aplice o pedeapsă sub limita legală de 1 an cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

T. a constatat că apelul a fost promovat în termenul de 10 zile prev. de art. 363 al. 1 Cod P. P.ă, termen ce a curs pentru inculpatul prezent la dezbaterea judiciară a fondului cauzei de la data pronunțării hotărârii atacate, și anume (...), în conformitate cu prevederile art. 363 al.3 Cod P. P.ă.

Prin decizia penală nr.60 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod P. P.ă a fost admis apelul declarat de inculpatul C. Ș., dom. în com. A., str. M. V. nr2, jud. C., împotriva sentinței penale nr. 619/(...) a J. C.-N., care a fost desființată cu privire la greșita individualizare a modalității de executare a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 87 al. 1 din O.U.G.

195/2002, aplicată inculpatului apelant C. Ș., fiul lui Ș. și M., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., CNP 1. și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art. 861 Cod P. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului apelant pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art.862 Cod P., supravegherea a fost încredințată S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 863 Cod P., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- Să se prezinte la datele fixate de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, la această instituție, dar nu mai puțin de o dată pe trimestru;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În temeiul art. 359 Cod P. P.ă, i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art.864 Cod penal.

În temeiul art.71 al.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate.

Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul verificând hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel invocate de către inculpat, a apreciat că prima instanță a administrat un probatoriu complet și exhaustiv pe fundamentul căruia a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității obiective.

S-a apreciat că în mod corect a ajuns instanța de fond la concluzia că inculpatul a comis cu vinovăție fapta ce i se impută, și că alcoolemia acestuia a fost la ora evenimentului rutier apropiată de valoarea stabilită de buletinul de analiză toxicologică alcoolemie.

Instanța de fond a făcut o analiză detaliată și clară, bazându-se pe argumente de logică juridică, a tuturor probelor de la dosar, argumentând în detaliu interpretarea dată declarațiilor succesive ale inculpatului.

Deși inculpatul se apără și în apel că cele declarate la data la care a fost condus la UPU 1 în vederea recoltării probelor biologice, în legătură cu cantitatea de alcool ingerată, se datorează unei temeri umane, firești, de consecințe, orice persoană tinzând a-și minimaliza consumul de băuturi alcoolice, la dezbaterea apelului pe fond apărătorul inculpatului a susținut, contrat celor de mai sus, că aceste neconcordanțe între cantitățile de consum declarate de inculpat se datorează loviturii la cap suferite în urma impactului, care a condus la instalarea unei ușoare amnezii. Ne întrebăm, dacă era amnezic, cum de nu a declarat cantități mai mari de băuturi alcoolice, amnezic fiind nu era conștient de riscurile ce le implică, ori de ce nu a relatat pur și simplu că nu își amintește ce, cât și cum a consumat.

În apel, inculpatul a insistat pe sinceritatea declarației sale din data de

(...), pe care atât instanța de fond cât și instanța de apel o pune serios la îndoială, pentru toate argumentele minuțios redate în hotărâre de către instanța de fond. P. instanță a stabilit în mod judicios că atât inculpatul cât și martorul M. G.-F. au fost nesinceri, existând între aceștia o înțelegere evidentă, în sensul de a-l scăpa pe inculpat de răspundere penală, de a declara anumite lucruri prestabilite de ei, cu privire la cantitatea de alcool consumată, felul băuturilor alcoolice și intervalul orar. În rest atât martorul cât și inculpatul nu au putut răspunde la întrebările relevante pe care instanța de fond li le-a adresat, în vederea verificării sincerității poziției lor.

Concluziile buletinului de analiză toxicologică alcoolemie se coroborează atât cu expertiza de calcul retroactiv a alcoolemiei, în prima variantă, cât și cu declarațiile martorilor S. A. și S. S., care confirmă că inculpatul prezenta în momentul producerii evenimentului rutier toate simptomele unei peroane aflată într-o stare avansate de ebrietate.

Pedeapsa aleasă de instanța de fond reprezintă o sinteză justă a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cod P. A. profund nesinceră a inculpatului a reprezentat un argument extrem de puternic pentru a nu se reține circumstanțe atenuante în cauză. Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, în contextul ocupării unei funcții ce implică prestanță, corectitudine, moralitate și profesionalism, este o situație firească și nu reprezintă o stare de excepție ce ar putea fi catalogată drept circumstanță atenuantă în sensul celei prev. de art. 74 al. 1 lit. a Cod P.

F. că inculpatul a reparat paguba suferită de familia S., prin avarierea vehiculului în timpul impactului cu mașina inculpatului, nu reprezintă o circumstanță atenuantă în sensul art. 74 al. 1 lit. b Cod P., în condițiile în care infracțiunea pentru care este cercetat și judecat inculpatul nu reprezintă o infracțiune de rezultat ci una de pericol, consumarea ei nedeterminând un rezultat material păgubitor.

Pe baza datelor noi, parvenite instanței pe parcursul soluționării apelului, apreciem totuși că se poate concluziona că pedeapsa își va atinge scopul chiar fără executare, prin aplicarea unei alte modalități alternative de executare a pedepsei penale. Astfel, din referatul de evaluare psiho-socială efectuat în cauză, rezultă că derularea procedurilor judiciare și conștientizarea gravității faptei săvârșite alături de rușinea resimțită față de membrii familiei și ai comunității din care face parte, reprezintă factorii care pot influența pozitiv evoluția viitoare a inculpatului. Pe parcursul ultimilor ani, inculpatul a avut o evoluție bună, din punct de vedere social și profesional, și deține resursepersonale pentru o evoluție bună și pe viitor, în conformitate cu normele sociale și cu cele legale.

Din aceste date ce vorbesc despre posibilul comportament viitor la inculpatului, s-a putut deduce că pronunțarea condamnării și a pedepsei aferente poate constitui pentru inculpat un avertisment suficient de puternic care să-l determine să își schimbe conduita și să adopte o atitudine în conformitate cu normele sociale, și să mediteze la consecințele profund antisociale ale faptelor sale.

Sintetizând, în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod P. P.ă, tribunalul a admis apelul declarat de inculpatul C. Ș. împotriva sentinței penale nr. 619/(...) a J.

C.-N., pe care a desființat-o cu privire la greșita individualizare a modalității de executare a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art. 87 al. 1 din O.U.G. 195/2002, aplicată inculpatului apelant C. Ș. și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art. 861 Cod P. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului apelant pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art.862 Cod P., supravegherea și a fost încredințată S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 863 Cod P., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- Să se prezinte la datele fixate de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, la această instituție, dar nu mai puțin de o dată pe trimestru;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În temeiul art. 359 Cod P. P.ă, i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art.864 Cod penal.

În temeiul art.71 al.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate.

Au fost menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs inculpatul, criticând decizia T.ui C. ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că se impune achitarea sa întrucât potrivit variantei a II a Raportului de expertiză medico- legală întocmit în cauză, alcoolemia sa la data și ora conducerii autoturismului pe drumurile publice era mai mică de 0,8. probă ce se coroborează cu declarațiile martorului M. F. Un aspect important este acela că Parchetul nu s- a sesizat pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către acest martor, astfel că nu poate fi pusă la îndoială declarația acestuia. Cu privire la celelalte depoziții din cauză, inculpatul arată că acestea nu sunt relevante în cauză, nefiind concludente cu privire la natura , condițiile și timpul în care inculpatul a ingerat alcoolul.

Analizând hotărârea pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării uni vast probatoriu, precum și a analizării atente și detaliate a acestuia, în cauză s-a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, se constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care la data de (...), a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare (...) inculpatul fiind într-o stare avansata de ebrietate a fost transportat la U. pentru recoltarea de probe biologice de sânge testarea cu aparatul alcooltest nefiind posibilă datorită stării avansate de ebrietate în care se afla fiindu-i recoltate două probe biologice de sânge la interval de o ora. La fața locului pe sensul de mers dinspre C.-N. spre Dej a fost identificată autocaravana cum nr. de înmatriculare BZ 332 ZB condusă de S. A. și care a fost acroșată de autoturismul condus de inculpat ce a pătruns pe contrasens, culpa producerii accidentului aparținând în totalitate inculpatului, în autocaravana aflându-se alături de conducătorul acesteia un număr mare de persoane respectiv 7 persoane dintre care una a suferit vătămări corporale dar nu a formulat plângere penală.

Pe întreg parcursul procesului penal inculpatul a avut o conduită nesinceră, îngreunând astfel ancheta penală și urmărind în fapt sustragerea sa de la răspunderea penală.

Considerăm că instanța de fond în mod corect a înlăturat ca fiind nesincere declarațiile inculpatului, instanța de fond motivând în mod minuțios toate aspectele importante cauzei. De altfel, ne însușim în totalitate argumentele instanței de fond, posibilitate conferită de jurisprudența C. care a statuat că poate reprezenta o motivare, motivarea instanței inferioare.

Ca răspuns la motivele de recurs invocate, motive care în mare parte au fost analizate și de către instanța de apel, conchidem că probele administrate și coroborate au dus la stabilirea fără lipsă de echivoc a vinovăției inculpatului în acest sens amintim probele științifice administrate în cauză ( buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei, raportul de expertiză medico-legală varianta I) probe ce se coroborează cu declarațiile martorilor S. A. și S. S., ce confirmă starea de ebrietate avansată în care se afla inculpatul în momentul producerii accidentului rutier.

Apoi, în mod corect a fost înlăturată declarația martorului M., care este în mod evident o depoziție subiectivă dată pro causa, scopul acesteia fiind de a-l exonera pe inculpat de la răspundere penală. Înlăturarea acestei declarații s-a realizat ca urmare a audierii celorlalți martori, a coroborării probelor ceea ce a condus la concluzia amintită mai sus.

Așa fiind, constatând că în cauză s-a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, cuantumul pedepsei stabilit fiind judicios individualizat cu respectarea dispozițiilor art.72 și 52 C.p., în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefundat recursul declarat.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției in favoarea av. Ilea M..

Va obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. S., domiciliat in comuna A., sat A., str. M.V., nr. 2, jud. C. împotriva deciziei penale nr. 60/A din 31 ianuarie 2011 a T.ui C.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției in favoarea av. Ilea M..

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de

300 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2011 .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

ANA C.

M. R.

L. M.

GREFIER M. B.

Red.M.R./S.M.D.

2 ex./(...)

Jud.ape L. C./R. M

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 616/2011, Curtea de Apel Cluj