Decizia penală nr. 634/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.634/R/2011

Ședința publică din 22 aprilie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : A. D. L.- judecător

JUDECĂTORI : I. C. M.

ANA C.

GREFIER : H. P.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.

S-au luat spre pronunțare recursurile declarate de către inculpatul S.

R., de asigurătorul SC C. A. SA și de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA JIBOU împotriva sentinței penale nr.122 din data de 3 decembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei J., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.2 și 3 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 11 aprilie

2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 18 aprilie 2011 și apoi pentru data de 22 aprilie 2011.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 122 din (...) a Judecătoriei J., a fost condamnat inculpatul S. R., fiul lui I. și A., născut la (...), C.-Napoca, cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, necăsătorit, domiciliat în localitatea G., nr.132, S. la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin.1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal.

Pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare s-a dispus a se executa în regim de detenție, cu aplicarea art.71, 64 lit.a, teza II, b Cod penal.

În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală și 998 și următoarele cod civil a fost admisă în parte cererea părților civile I. V. și I. D.

E., și în consecință a fost obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă SC C. A. SA- S. O., acesta din urma în limita contractului de asigurare să le plătească 6000 lei despăgubiri materiale și 88.200 lei, daune- morale.

Conform art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2000 lei cheltuieli judiciare.

Conform art.193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părților civile suma de 2500 lei, cheltuieli judiciare.

În baza art.198, alin.4, lit.h Cod procedură penală s-a aplicat amenda judiciară de 500 lei d-nei avocat P. O.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr.887/P/2009 al P.ui de pe lângă

Judecătoria Jibou a fost trimis în judecată inculpatul S. R., cercetat pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178, alin. 1,2,3

Cod penal.

În sarcina inculpatului, în esență s-a reținut că în seara zilei de (...), aflându-se la volanul autoturismului său cu număr de înmatriculare (...), pe DJ 109 F, pe raza localității G., încălcând mai multe prevederi din legislația rutieră, inclusiv pe aceea privind interdicția de a conduce sub influența băuturilor alcoolice, prezentând o alcoolemie mai mare de 0,80 gr o/oo, a provocat un accident de circulație în urma căruia și - a pierdut viața victima I. C. F..

Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, în fapt instanța de fond a reținut următoarele:

În seara zilei de (...) inculpatul a consumat 1 l de bere cu alcool la o terasă din comuna G., jud. S.. În noaptea de 02/(...), în jurul orei 0100, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca BMW cu numărul de înmatriculare (...), conducându-l dinspre localitatea P. B. spre localitatea G., jud. S. , pe DJ 109 F . Inculpatul era însoțit de I. C. F. în vârstă de 19 ani și C. V. D. în vârstă de 23 de ani, ambii din localitatea G.

În jurul orei 0130, ajungând la km 01+270 m în localitatea G., la intrarea într-o curbă la dreapta, inculpatul a pierdut controlul autoturismului, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un cap de pod, răsturnându- se apoi în afara părții carosabile.

În urma accidentului, I. C. F. a decedat pe loc, iar învinuitul și C. V. D. au suferit leziuni, fiind transportați cu ambulanța la S. M. Dej .

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1078/III/136 din (...), moartea lui I. C. F. este violentă. Ea se datorează edemului bulbar ascendent, consecința luxației atlantooccipitale și fracturii de coloană cervicală C1-C2 amielică , în cadrul unui politraumatism. Leziunile s-au putut produce prin decelerație bruscă și lovirea victimei de corpuri dure din interiorul unui autoturism prin răsturnare. D. poate data din (...). Victima a avut o alcoolemie de 2, 30 g % .

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1113/II/b/149 din

(...), persoana vătămată C. V. D. a suferit leziuni traumatice care au necesitat

30 de zile de îngrijiri medicale, nu i-au pus în primejdie viața și pot data din

(...).

Inculpatului S. R. i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, nivelul acesteia fiind de 1,00 g % la ora 0305, respectiv de 0, 85 g % la ora 0405.

E.iza tehnică auto efectuată în cauză a relevat următoarele:

1. Viteza cu care a circulat inculpatul în momentul premergător impactului a fost de 90 km/h. I. s-a produs în afara părții carosabile a DJ 109

F, în sensul de mers P. B. - DN 1 C, între autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare (...) și capul parapetului podului de peste pârâul P., în partea stângă a acestuia în sensul de mers amintit.

2. Cauza producerii accidentului a fost pierderea controlului autoturismului, întrucât acesta se deplasa relativ liniar, se presupune o neatenție pe fondul oboselii accentuate și a influenței alcoolului, sau chiar adormirea la volan.

3. Accidentul putea fi evitat de conducătorul auto dacă circula cu atenție și cu viteza regulamentară, fără a fi sub influența alcoolului.

4. Viteza cu care a circulat inculpatul în momentul premergător impactului a fost de 90 km/h.

5. I. s-a produs în afara părții carosabile a DJ 109 F, în sensul de mers P. B. -DN 1 C, între autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare (...) și capul parapetului podului de peste pârâul P., în partea stângă a acestuia în sensul de mers amintit.

Culpa inculpatului constă în nerespectarea art. 48 din OUG 195/2002 republicată, care prevede: „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum , astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță";. De asemenea, culpa învinuitului constă în conducerea sub influența băuturilor alcoolice și neatenția în conducere .

Persoana vătămată C. V. D. nu a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă , prevăzută de art. 184 alin. 1, 3 Cod penal.

Starea de fapt care a rezultat în urma administrării probelor nu a fost contestată de inculpat, acesta recunoscând comiterea infracțiunii. Nu s-a solicitat nici calcul retroactiv al alcoolemiei și nici o nouă expertiză tehnică auto, concluziile rapoartelor de specialitate în ambele cazuri fiind acceptate de inculpate.

Faptele inculpatului au fost probate dincolo de orice dubiu, culpa sa fiind evidentă, astfel că prima instanță a reținut că au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178, alin.1,2,3 Cod penal, pentru a cărei comitere inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani.

Pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare s-a dispus a se executa în regim de detenție, în baza art.71 Cod penal interzicându-i-se inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, teza II, b Cod penal.

Având în vedere că până la pronunțarea sentinței a intrat în vigoarea L.

2., raportat la faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei și la prevederile noii legi, prima instanță a redus limitele pedepsei cu o treime, instanța făcând aplicarea art.13 Cod penal, noua lege fiind mai favorabilă.

Pentru a aplica pedeapsa de 2 ani închisoare, instanța a reținut că inculpatul este la prima încălcare a legii penale, a despăgubit parțial familia victimei și și-a recunoscut vinovăția.

Toate aceste elemente s-a reținut că sunt circumstanțe atenuante facultative, stabilite de art.74 Cod penal, care a fost aplicat. Consecința aplicării prevederilor art.74 Cod penal a fost reducerea pedepsei aplicate sub minimul special, în speța de față redus cu o treime, ca o consecință a aplicării și a prevederilor art.13 Cod penal, cu respectarea limitelor stabilite în acest sens de art.76 Cod penal.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere și criteriile generale stabilite de art.72 Cod penal, apoi pentru o legală și justă individualizare a pedepsei, astfel încât aceasta să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii comise, dar să aibă în vedere și persoana inculpatului, s-au reținut și circumstanțe atenuante în favoarea acestuia.

În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța a dispus executarea pedepsei cu privare de libertate.

Având în vedere conținutul concret al infracțiunii comise de inculpat precum și consecința ireversibilă a acesteia, pierderea unei vieți omenești, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată trebuie executată în regim de detenție.

C. legale ale suspendării condiționate a executării pedepsei ar fi fost îndeplinite, dar o astfel de modalitate de executare ar fi netemeinică și ar contraveni scopului procesului penal.

O astfel de conduită, care a produs cea mai gravă consecință nu poate fi sancționată cu o pedeapsă cu suspendarea executării ei. Instanța a avut în vedere toate aspectele care țin de persoana inculpatului și a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special. Mai departe însă trebuie avut în vedere și scopul procesului penal, care conform art.1 Cod procedură penală este acela de constatare la timp și în mod complet a tuturor faptelor care constituie infracțiune, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Totodată procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritual respectării legilor.

Cu siguranță că inculpatul va fi urmărit mult timp de consecința faptei sale, însă procesele de conștiință nu sunt de natură să satisfacă exigențele procesului penal. O pedeapsă cu suspendarea executării nu ar fi de natură să prevină comiterea de infracțiuni similare și nu ar fi de natură să educe cetățenii în spiritul respectării legilor, dimpotrivă.

Uciderea unui om, chiar dacă din culpă, este urmarea extrem de gravă a unor fapte și ele pe măsură de grave, care nu pot fi sancționate cu prea multă indulgență.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că părinții victimei s-au constituit părți civile în procesul penal, solicitând ca inculpatul să fie obligat să le plătească suma de 30.000 lei, despăgubiri materiale și

100.000 lei daune-morale.

Instanța a constatat întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, existența unui prejudiciu, doar parțial reparat, fapta ilicită, raport de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului.

Pentru aceste motive a admis în parte cererea părților civile și a obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă, SC C. A. SA-S. O., acesta din urma în limita contractului de asigurare să le plătească 6000 lei despăgubiri materiale și 88.200 lei, daune-morale.

Cuantumul despăgubirilor materiale s-a stabilit ca fiind 6000 lei în baza probelor, în acest sens depunându-se la dosar factura fiscală și chitanța, care atesta costul mormântului.

Cu privire la alte costuri pe care le presupun ceremoniile funerare nu s- au depus documente justificative, deși era obligația părților civile care au formulat pretențiile.

Daunele morale au fost acordate în cuantumul solicitat de părțile civile, diminuate cu suma plătită de inculpat până în momentul pronunțării hotărârii.

S-a mai reținut că pierderea părților civile este una extrem de dureroasă, poate cea mai tragică situație, când părinții își îngroapă copii. O astfel de suferință greu poate fi compensată cu o sumă de bani, oricât de substanțială ar fi ea.

Totuși, acordarea sumei solicitate, care a fost apreciată ca fiind rezonabilă în raport cu pierderea suferită de părțile civile, s-a reținut că poate fi o compensare materială, de natură și ea să ușureze într-o măsură oarecare suferința pricinuită de inculpat, dându-le totodată și sentimentul că acesta a fost corect sancționat din toate punctele de vedere.

A.uratorul a solicitat ca daunele morale să fie astfel stabilite încât să nu fie o sursă de îmbogățire nejustificată, rolul lor fiind unul compensatoriu. Din punctual de vedere al părinților care și-au pierdut unicul fiu, foarte tânăr, într- adevăr suma de 100.000 lei poate fi doar o compensare a durerii peste care nu se poate trece o viață întreagă.

A.uratorul a formulat și o cerere de chemare în garanție a inculpatului, cu motivarea că acesta a produs accidentul în timp ce conducea sub influența băuturilor alcoolice.

Conform art.54 din L. 136/1995, în cazul stabilirii despăgubirilor prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R. se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, cu citarea obligatorie a persoanei răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenient forțat.

Prezenta cauză s-a judecat cu respectarea prevederilor legale menționate mai sus, iar asiguratorul în cazul în care exista vreuna din situațiile prevăzute de art.58 din L. 136/1995, va recupera sumele plătite drept despăgubiri de la persoanele răspunzătoare de producerea pagubei.

Inculpatul fiind condamnat, în temeiul prevederilor art.191 Cod procedură penală a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform dispozitivului.

Făcând aplicarea art.193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare ale părților civile, în suma de 2500 lei, constând în onorariul avocatului

În baza art.198, alin.4, lit.h Cod procedură penală s-a aplicat amenda judiciară de 500 lei d-nei av. P. Otilia, deoarece la ultimul termen de judecată a avut atitudine ireverențioasă față de instanță.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpatul

S. R., de asigurătorul SC C. A. SA și de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA

JIBOU.

Prin motivele de recurs, P. DE PE L. JUDECĂTORIA JIBOU a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună aplicarea inculpatului a unei pedepse în limitele prevăzute de lege, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante. S-a arătat că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 79 C. în sensul că deși în expunere sunt indicate circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74

Cod penal și se argumentează reținerea acestora în favoarea inculpatului, în dispozitiv aceste circumstanțe nu se regăsesc și deci pedeapsa aplicată nu se încadrează în limitele prevăzute de lege, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3. pct. 2 lit. d C.pr.pen.

Cu privire la recursul declarat de asigurător, s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună diminuarea daunelor morale ca fiind neîntemeiate și acordate într-un cuantum exagerat, cu admiterea în întregime a cererii de chemare în garanție formulată de către asigurător și susținută în concluziile scrise de la dosar. De asemenea, hotărârea primei instanțe a fost criticată sub aspectul obligării asigurătorului alături de inculpat la plata despăgubirilor civile.

S-a mai arătat că din încheierea de ședință din data de (...) rezultă că în cursul cercetării judecătorești în primă instanță reiese că inculpatul a achitat părților civile până la acea dată suma de 11.800 lei, fără a se specifica cu ce titlu a fost acordată (daune materiale sau daune morale)

Față de împrejurarea că inculpatul a condus în stare de ebrietate și a produs accidentul a cărei victimă a fost fiul părților vătămate, asigurătorul SC C. A. SA a susținut că instanța de fond era obligată să se pronunțe cu privire la cererea de chemare în garanție, obligativitate nerespectată de către Judecătoria

Jibou și care aduce prejudicii societății de asigurare.

Inculpatul, prin recursul declarat a solicitat casarea hotărârii atacate șirejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicată de instanța de fond.

În continuare s-a arătat că inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul întregului proces penal, s-a străduit și a achitat mai mult de o treime din despăgubirile solicitate de către partea civilă, având o atitudine sinceră în fața organelor de cercetare penală, condiții în care s-a solicitat să se facă aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal privind suspendarea executării pedepsei.

În ceea ce privește latura civilă, inculpatul a arătat că este de acord cu admiterea daunelor materiale în măsura în care acestea au fost dovedite iar în ceea ce privește daunele morale a lăsat cuantumul acestora la aprecierea instanței.

În fața instanței de recurs părțile civile au arătat că au mai primit de la inculpat suma totală de 4500 de E. iar inculpatul și-a luat obligația ca pe viitor să achite și restul pretențiilor solicitate.

Analizând recursurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, amotivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza unui material probator vast și complet administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, aceasta și în condițiile în care inculpatul și-a recunoscut culpa exclusivă în comiterea accidentului, deci implicit vinovăția și nu a contestat nici concluziile raportului de expertiză tehnică auto și nici rezultatul alcoolemiei din sânge.

Prin urmare, starea de fapt fiind dovedită, instanța de control judiciar nu o va mai relua, însușindu-și-o ca atare în totalitate, urmând ca în continuare să fie analizate punctual motivele de recurs invocate de către fiecare parte recurentă.

Din examinarea acestor motive, reiese că în parte fiecare dintre cele trei recursuri este fondat, sub următoarele aspecte:

1. Recursul P.ui de pe lângă Judecătoria Jibou este în parte fondat sub aspectul laturii penale cu privire la omisiunea reținerii în dispozitivul hotărârii și în minută a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului și greșita reținere a incidenței dispozițiilor art. 13 C. Sub acest aspect, pedeapsa aplicată apare ca fiind nelegală; deși în considerentele hotărârii instanța de fond a motivat succint de ce se justifică reținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului, nu le-a reținut în dispozitivul hotărârii și nici nu le-a detaliat în motivare, făcând doar trimitere la dispozițiile art. 74,76

C.

Din această perspectivă, Curtea reține în primul rând faptul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen., instanța de judecată fiind sesizată în luna aprilie 2010 cu soluționarea prezentei pricini, deci cu mult înainte ca L. 2. să intre în vigoare. Nu sunt incidente în cauză nici prevederile art. 13 C.pen. privind legea penală mai favorabilă deoarece dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen., chiar dacă ar fi fost aplicabile în speță, sunt norme de drept procedural și nu de drept substanțial, nepunându-se deci problema retroactivității lor.

Raportat însă la datele concrete ale speței, la persoana inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală, a avut anterior o conduită foarte bună în societate, pe parcursul procesului a depus diligențe în vederea recuperării unei părți din prejudiciul cauzat părților civile, s-a prezentat la termenele de judecată și a manifestat regret față de urmările faptei, Curtea va reține în favoarea acestuia (ca urmare și a recursului declarat de inculpat) circumstanțele atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a, b și c C. și făcând aplicarea prevederilor art.76 lit. B C.pen. va menține pedeapsa de 2(doi) ani închisoare aplicată de către prima instanță, apreciind că aceasta corespunde criteriilor prev. de art. 72 C.

2.Recursul inculpatului S. R. este fondat, așa cum s-a arătat, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate însă nu este fondat sub aspectul modalității de executare a pedepsei, Curtea apreciind că în acord cu toate criteriile prevăzute de art. 52 C. scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție a acesteia. Aceasta în condițiile în care pedeapsa trebuie să își atingă și rolul de prevenție generală, fiind de notorietate faptul că numărul accidentelor de circulație soldate cu decesul sau vătămarea corporală a numeroase persoane crește alarmant de la an la an. D. la acest aspect se adaugă și împrejurarea că inculpatul a comis accidentul de circulație pe fondul consumului de băuturi alcoolice care i-a diminuat capacitatea de reflecție la volan, cu depășirea limitei legale de viteză, Curtea ajunge inevitabil la concluzia la care a ajuns și prima instanță, în sensul că, în prezenta cauză, uciderea unui om, chiar dacă din culpă, este urmarea extrem de gravă a unor fapte și ele pe măsură de grave, care nu pot fi sancționate cu prea multă indulgență, regretele inculpatului nefiind în măsură să repare consecințele propriilor acțiuni culpabile.

Recursul inculpatului mai este fondat și sub aspectul laturii civile, deoarece așa cum a reieșit în cursul judecării recursului acesta a mai achitat părinților victimei suma de 4.500 de E. cu titlu de daune morale, achiesând în totalitate la pretențiile civile ale acestora și obligându-se să le onoreze în limita posibilităților, împrejurare care urmează a fi constatată de către instanța de recurs.

3. În cauză, apare ca fiind fondat în parte și recursul declarat de asigurătorul SC C. A. SA S., sub aspectul obligării acestuia de către prima instanță alături (deci practic în solidar) de inculpat la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile, întrucât între asigurător și inculpat nu există o obligație solidară, ci una izvorâtă din contractul de asigurare și doar în aceste limite contractuale.

Cât privește celelalte critici, acestea sunt nefondate deoarece este limpede că prima instanță a considerat așa cum reiese din considerentele hotărârii că suma de 11.800 lei plătită de inculpat părților civile pe parcursul judecării cauzei în fond reprezintă o parte din daunele morale solicitate

(100.000 lei), inculpatul fiind obligat să plătească cu acest titlu diferența de

88.200 lei.

În aceeași ordine de idei, în această etapă procesuală nu este admisibilă cererea de chemare în garanție a inculpatului, deoarece în procesul penal asigurătorul nu are nicio calitate, fiind citat doar pentru opozabilitatea hotărârii și în nici un caz nu are o calitate similară cu cea a pârâtului din procesul civil. În același timp se constată că pe această cerere instanța de fond s-a pronunțat pe larg în considerentele sentinței atacate.

În consecință, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea vaadmite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Jibou,inculpatul S. R. și asigurătorul SC C. A. SA S. împotriva sentinței penale nr. 122/(...) a Judecătoriei J. pe care o va casa doar cu privire la nereținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului, greșita reținere a dispozițiilor art. 13 C., cu privire la dispoziția greșită de obligare a asigurătorului alături de inculpat la plata despăgubirilor civile, precum și cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile formulate de părțile civile I. V. și I. D.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. 178 alin. 1,2 și 3 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a, b. și c C.pen. și art. 76 lit. b C.pen., prin înlăturarea art. 13 C., pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, va dispune condamnarea inculpatului:

S. R. - fiul lui I. și A., născut la (...), C.-Napoca, cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, necăsătorit, domiciliat în localitatea G., nr.132, S. la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție, urmând a se face aplicarea art. 71 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei, apreciind că infracțiunea comisă de către inculpateste incompatibilă cu dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiulautorității de stat.

Se va constata că din prejudiciul total de 6.000 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale inculpatul a achitat părților civile cu titlu de daune morale sumele de 11.800 lei și 4.500 E., menținându-se dispoziția primei instanțe de obligare a inculpatului la plata celorlalte despăgubiricivile solicitate de părțile civile I. V. și I. D.

Se va constata că în cauză calitatea de asigurător o are SC C. A. SA S., cu sediul în S., str. A. nr. 1, județul S..

Vor fi menținute ca legale și temeinice restul dispozițiilor sentinței recurate.

Se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului din oficiu, av. Petriu Alexandru, care se avansează din FMJ.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Jibou, inculpatul S. R. și asigurătorul SC C. A. SA S. împotriva sentinței penale nr.

122/(...) a Judecătoriei J. pe care o casează doar cu privire la nereținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului, greșita reținere a dispozițiilor art. 13 C., cu dispoziția greșită de obligare a asigurătorului alături de inculpat la plata despăgubirilor civile, precum și cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile formulate de părțile civile I. V. și I. D.

Rejudecând în limitele de mai sus, în baza art. 178 alin. 1,2 și 3 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a, b și c C.pen. și art. 76 lit. b C.pen., prin înlăturarea art. 13 C., pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, condamnă pe inculpatul S. R. (cu datele personale la dosar) la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare cu executare în regim de detenție.

Face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

Constată că din prejudiciul total de 6000 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale inculpatul a achitat părților civile cu titlu de daune morale sumele de 11.800 lei și 4500 E..

Menține dispoziția primei instanțe de obligare a inculpatului la plata celorlalte despăgubiri civile solicitate de părțile civile I. V. și I. D.

Constată că în cauză calitatea de asigurător o are SC C. A. SA S., cu sediul în S., str. A. nr. 1, județul S..

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului din oficiu, av. Petriu Alexandru, care se avansează din FMJ.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. D. L. I. C. M. ANA C.

GREFIER H. P.

Dact.A.D.L./Dact.H.C.

3 ex./(...) Jud.fond. G.M.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 634/2011, Curtea de Apel Cluj