Decizia penală nr. 662/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.662/R/2011
Ședința publică din 28 aprilie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : C. I., judecător
JUDECĂTORI : M. B.
: V. G. GREFIER : D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău și inculpatul M. M. C., împotriva sentinței penale nr.315/(...) pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei Z., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 2 C.penal și art.184 alin.2 și 4 C.penal cu aplicarea art.33 lit.b C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 aprilie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.315 din 10 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Judecătoriei Z., s-a respins excepția nulității absolute a încheierii din data de (...) invocată de apărătorul din oficiu al inculpatului, ca nefondată.
În baza art.11 pct. 2 lit.b rap. la art. 10 alin. 1 lit. f s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.1 și 2 C.p
În baza art. 184 alin. 2 și 4 C.p a condamnat pe inculpatul M. M.-C. fiul lui V. și al J., născut la data de (...) în loc. C.-N., jud. C., dom. în C.-N., str. A. C. nr. 6,ap.28, jud. C., CNP 1., la pedeapsa de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 81 și 82 C.p s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului M. M.-C. și stabilește termenul de încercare de 3 ani.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Codpenal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 C.p s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii dispuse.
S-a constatat că inculpatul deține polița de asigurare seria HN nr. 1607050/(...) încheiată la SC A. R. -A. VIG SA B. - S. C. cu sediul în C.-N., str. C.ilor nr. 20, jud. C. iar societatea de asigurare va răspunde în limitele legale și contractuale.
În temeiul art. 14, art.20 și art. 346 C.p.p s-a respins ca fiind inadmisibilă constituirea de parte civilă formulată de către SC A. Ț. A. SA cu sediul în Z., bdul. M. Viteazu nr. 14, bl. OM, jud. S.
În temeiul art.14 și art. 346 C.p.p s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. J. de U. Z. cu sediul în Z., str. Simion B. nr. 67, jud. S.
S-a constatat că în baza art. 313 teza a IIa din OUG nr.72/2006
S. C. J. C.-Secția C. I se subrogă în drepturile și obligațiile Casei de A. de S. a J. C.
În temeiul art. 14, art. 346 C.p.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de S. C. J. C.-Secția C. I și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1058,4 lei.
În temeiul art.14, art. 346 C.p.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă B. F. cu dom. în
Z., str. Simion B., bl. SB 11, ap.11, jud. S. și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile următoarele sume: 6700 lei reprezentând daune materiale, 40.000 lei reprezentând daune morale, 7632,72 lei rentă periodică lunară în sumă globală, calculată de la data producerii accidentului, la data pronunțării, 60 lei lunar, începând cu data pronunțării prezentei (reprezentând diferența dintre venitul minim și pensia aflată în plată) până la încetarea stării de nevoie.
În baza art. 191 alin.1 C.p.p a obligat inculpatul la plata sumei de 1400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În data de (...), inculpatul M. M. C. conducea autoturismul marca
Mercedes pe ruta C.-N. - Z., iar pe raza localității Z., în condiții de ploaie și întuneric, a părăsit sensul de mers și a pătruns în totalitate pe celălalt sens, perpendicular, unde circula autoturismul condus de către S. S., care nu a putut evita impactul și a lovit partea lateral dreapta a autoturismului condus de către inculpat.
În urma impactului, pasagera din autoturismul condus de către inculpat, în urma leziunilor suferite a decedat, iar în urma accidentului, au mai suferit leziuni și pasagerii aflați în autoturismului aparținând lui S. S. R., astfel: B. F. I. 75-80 zile îngrijiri medicale, B. I.
50-55 zile îngrijiri medicale și U. D. 7-8 zile îngrijiri medicale.
Potrivit art.63 alin.2 Cod procedură penală, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia făcându-se de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Cu ocazia audierii inculpatului M. M. C., acesta nu a recunoscut culpa sa în producerea accidentului invocând în apărarea sa cazul fortuit.
În procesul penal au fost audiați martorii B. I. (f.150-151), U. D.-M. (f.153-154), Aluaș M.-L. (f. 155, 156), Mandachi G.-F. (f.
157,158), S. S.-R. (f. 160-163) din declarațiile acestora rezultând că accidentul s-a produs pe timp de noapte, ploua mărunt iar carosabilul era umed.
În cauză au fost efectuate un număr de patru expertize tehnice judiciare.
Din prima expertiză efectuată de expertul judiciar auto Pădurean Gregoriu a rezultat că viteza autoturismului condus de inculpat era mai mare de 52 km/h, iar acesta la o ieșire dintr-o curbă la dreapta, pe raza loc. Z., datorită vitezei neadaptate pentru circulație în curbe periculoase își pierde stabilitatea, trece pe contrasens virând la stânga și derapând lateral. Chiar dacă această expertiză judiciară a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor date de organul de urmărire penală cu privire la participarea expertului asistent solicitat de inculpat, instanța va avea în vederea concluziile acesteia întrucât nu a fost contestată lucrarea tehnică ci dispozițiile procedurale.
Cea de-a doua expertiză a fost efectuată de experții tehnici Ș. V.
și S. S., unde se arată că viteza cu care circula autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare (...) a fost corelată cu starea și configurația drumului și deci intrarea pe contrasens nu a fost determinată de viteza de deplasare, această viteză neputându-se stabili prin calcul datorită lipsei elementelor necesare, dar cu siguranță a fost sub 71 km/h, așa cum s-a demonstrat în cadrul expertizei efectuate. În concluzie, s-a arătat că pierderea direcției de mers s-a datorat unor defecțiuni ale acesteia la partea stângă care au produs o mișcare de rotație în jurul axului ce trece prin centrul de greutate și a provocat intrarea pe contrasens, rezultând astfel că accidentul nu a putut fi evitat de conducătorul autoturismului marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (...).
În completările efectuate de către aceiași experți se arată că schimbarea direcției de mers nu sa datorat derapajului autoturismului și nici unei manevre bruște spre stânga pentru ocolirea unui obstacol și ea s-a datorat smulgerii capului de bară care face legătura între fuzeta stângă și levierul de comandă al casetei de direcție.
În expertiza tehnică efectuată de expertul G. T. s-a aratat că autoturismul condus de inculpat circula înainte de derapaj cu o viteză de 70 km/h, viteza calculându-se în funcție de energia consumată pentru deformarea plastică a unei părți din masa metalică a autoturismului Mercedes. În concluziile acestei expertize se arată că după ce a trecut de o curbă la dreapta, s-a apropiat cu autovehiculul de o curbă la stânga deosebit de periculoasă (pe raza localității Z.), moment în care încercând să reducă viteza și să vireze spre stânga a început să derapeze, situație în care vehiculul pe care-l conducea s-a îndreptat cu fața spre acostamentul din stânga drumului, iar încercând să redreseze autoturismul, conducătorul a acționat brusc volanul trăgând puternic spre dreapta, ceea ce a dus la smulgerea sau ruperea unui element de direcție, situație în care autovehiculul nu și-a schimbat direcția și a intrat în întregime pe contrasens, orientându-se perpendicular pe axul drumului. De asemenea, s-a mai arătat că accidentul putea fi evitat dacă inculpatul ar fi circulat cu o viteză mai mică de 64 km/h la intrarea în curbă la stânga, iar trecerea înîntregime pe contrasens se datorează asocierii fenomenului de derapaj datorat vitezei, cu defecțiunile apărute la sistemul de direcție.
În ultima expertiză tehnică întocmită de expert B. B. se concluzionează că accidentul s-a produs din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului cu nr. de înmatriculare (...) condus de inculpatul M. M. C., datorită deplasării cu o viteză superioară limitei admise și neadaptată condițiilor de drum. T., expertul analizează existența unei posibile defecțiuni tehnice survenite anterior accidentului la nivelul sistemului de direcție al autoturismului Mercedes. Concluzia acestuia a fost că nici din punct de vedere al urmelor constatate și nici din punct de vedere al traiectoriei descrisă de autoturism înainte de impact nu se justifică apariția unei defecțiuni și anume a ruperii bieletei de direcție de pe partea stângă.
Analizând conținutul și concluziile rapoartelor de expertiză tehnică-auto efectuate instanța a constatat că excepție făcând expertiza întocmită de expert Ș. V. din toate celelalte se desprinde concluzia unanimă că accidentul s-a produs din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului cu nr. de înmatriculare (...) condus de inculpatul M. M. C.
Instanța a apreciat că din mijloacele de probă administrate rezultă vinovăția exclusivă a inculpatului M. M. C. în săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C.p.
Chiar dacă infracțiune de vătămare corporală gravă din culpă a fost săvârșită în concurs ideal cu infracțiunea de ucidere din culpă instanța nu va face nici un fel de analiză a vinovăției inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C.p pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 278¹ alin. 1 C.p.p subiectul îndreptățit să se adreseze instanței competente, cu verificarea rezoluției procurorului este fie persoana vătămată, fie oricare altă persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate.
În doctrină s-a arăta că o persoană justifică un interes legitim atunci când legea instituie în favoarea acesteia un drept subiectiv propriu sau când legea îi recunoaște în mod expres îndreptățirea de a îndeplini o anume prerogativă pentru apărarea unui drept subiectiv al altuia, însă în prezenta cauză, partea vătămată B. I. F. nu a dovedit calitatea sa de persoană vătămată cu privire la pretinsa săvârșire a infracțiunii de ucidere din culpă, decesul numitei B. I. B. neafectând-o în nici un fel.
Din cele două infracțiuni reclamante de partea vătămată, doar una aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale acesteia, respectiv infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă prev de art. 184 alin. 2 și 4 C.p.
În consecință actul de sesizare nu este încheierea din data de 23 octombrie 2009, ci plângerea părții vătămate B. I. F. care însă poate fi soluționată doar în raport de infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă.
Ținând seama de cele de mai sus și față de împrejurarea că plângerea formulată de partea vătămată a fost admisă de un complet legal constituit precum și că instanța nu poate nesocoti încheierea pronunțată în data de 23 octombrie 2009, în caz contrar și-ar depăși atribuțiile prin procedarea la o nouă judecare a plângerii împotrivasoluției procurorului, instanța a respins excepția nulității absolute a încheierii din data de 23 octombrie 2009 ca nefondată, urmând ca instanța să soluționeze pe fond cauza cu care a fost investită în urma plângerii formulate împotriva rezoluției procurorului.
În baza art.11 pct. 2 lit.b rap. la art. 10 alin. 1 lit. f s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.1 și 2 C.p ca urmare a lipsei plângerii formulate în baza art. 278¹ alin. 1 C.p.p de către persoana vătămată în interesele sale legitime, partea vătămată B. I. F. neavând calitate procesuală de a formula plângerea cu privire la acest aspect.
Astfel, în drept fapta inculpatului M. M. C., care în seara zilei de (...), in timp ce conducea autoturismul marc Mercedes cu nr. de înmatriculare (...) a intrat pe contrasens provocând un accident rutier in urma căruia partea vătămată B. I. F. a suferit leziuni care au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața in primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.
Agravanta prevăzută de art. 184 alin. 4 se reține în sarcina inculpatului deoarece accidentul s-a produs datorită nerespectării de către inculpat a dispozițiilor art. 48 din OUG 195/2002, care prevede:
„conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze in funcție de condițiile de drum, astfel incât să poată efectua orice manevră in condiții de siguranță";.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă, deoarece acesta nu a prevăzut consecințele faptei sale deși trebuia și putea să-l prevadă.
Referitor la caracterizarea inculpatului M. M. C. instanța reține că acesta a fost cercetat in stare de libertate, este căsătorit, are un copil minor în întreținere, iar potrivit fișei de cazier acesta nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal (dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvirșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală), instanța i-a aplicat inculpatului M. M. C. o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă .
Referitor la modul de executare al pedepsei, având în vedere că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai mare de 3 ani, iar inculpatul nu este recidivist, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate a inculpatului, astfel în baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei susmenționată pe o perioadă de 3 ani care constituie termen de încercare pentru inculpat în condițiile art. 82 Cod penal.
Cu privire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.pen., având în vedere criteriile prevăzute de art. 71 (3) C.pen. respectiv ( urmarea periculoasă produsă prin fapta sa, accidentul rutier produs, pericolul creat pentru circulația pe drumurile publice), instanța apreciază ca fiind necesar și aplicarea acestor pedepse accesorii în sarcina inculpatului (dreptul de a alege șide a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercitiul autorității de stat).
T. instanța face și aplicarea art. 71(1) C.pen. cu art. 64 lit. a, b C.pen., iar în baza art. 71 (5) C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a, b C.pen. .
De asemenea, în baza art. 359 Cod procedură penală se atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
II. Soluționarea laturii civile a cauzei .
În urma accidentului rutier partea vătămată B. I. F. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie (politraumatism .TCC minor grad I. Fractura coastelor 3,4,5,6,7,8,9,10,11 stângi. Hemopneumotorace stâng. Fractură de bazin. E. braț stâng. Hematom al coapsei stângi.) .
Partea vătămată B. I. F. s-a constituit parte civilă cu suma de
6.700 lei daune materiale, 40.000 daune morale, despăgubiri lunare de
450 lei lunar, începând cu data producerii accidentului(f.76).
În cauză s-a constituit parte civilă S. J. de U. Z. cu suma de
486,63 lei actualizată cu dobânda oficială a BNR până la data plății integrale reprezentând cheltuieli de spitalizare cu numitul B. I., precum
și C. de A. de S. C. cu suma de 1.058,4 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea civilă.
S-a mai constituit parte civilă în cauză SC A.-Ț. SA împotriva inculpatului M. M. C. și a asigurătorului de răspundere civilă SC A. V. SA cu suma de 71.136,99 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autovehiculul (...) avariat în accidentul de circulație din data de 1(...) (f.37).
Instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale față de persoana inculpatului ( faptă ilicită, vinovăție, prejudiciu, legătură de cauzalitate ) . Față de pretențiile părții vătămate B. I. F. instanța consideră că acestea sunt doar parțial justificate.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză Bănuț Ana (f.175), P.
M.-F. (f. 176) a rezultat că partea vătămată mergea anual la recuperare la B. F.-O., ocazie cu care cheltuia 1000 lei reprezentând deplasări, proceduri, cazare, astfel că instanța consideră că sunt justificate daunele materiale solicitate în cuantum de 6700 lei ((...)- de două ori, (...)).
Datorită stării de sănătate prin decizia nr. 112954/(...) părții vătămate i s-a acordat pensie de invaliditate, prin decizia asupra capacității de muncă nr. 290/(...) a fost încadrată în gradul II de invaliditate, iar ulterior prin decizia asupra capacității de muncă nr.801/(...) a fost încadrată în gradul III de invaliditate.
Conform conținutului cărții de muncă în perioada (...)-(...) partea vătămată a beneficiat de indemnizație de concediu medical, fără însă ca aceasta să facă dovada cuantumului astfel că instanța respinge cererea de acordare a rentei lunare aferentă acestei perioade.
Începând cu data de (...) partea vătămată nu a mai primit ajutor de șomaj iar de la data de (...) partea civilă a primit în plată pensie de invaliditate conform adresei comunicate de C. J. de P. S. (f.259).
Astfel cu privire la renta periodică solicitată de către partea civilă instanța are în vedere la calculul sumelor, salariul minim pe economie (dat fiind că partea civilă nu era angajată în muncă la data producerii accidentului). Având în vedere că salariul minim pe economie în perioada 2004-2010 a fost diferit, instanța are în vedere valoare anuală la calculul diferenței dintre salariul minim pe economie și sumele primite cu titlu de pensie de invaliditate de către partea vătămată și a acordat suma de 7632,72 lei rentă periodică lunară în sumă globală calculată de la data producerii accidentului, la data pronunțării.
Astfel, calculul retroactiv al rentei viagere este următorul : pentru perioada 20 februarie 2005- 8 aprilie 2005 suma care s-ar fi cuvenit a fi încasată raportată la salariul minim de 310 lei (H.G nr.2346/2004) este de 510 lei; pentru luna aprilie 2005 salariul minim a fost 310 lei (H.G nr.2346/2004) din care scăzând pensia de invaliditate de 1523515 lei
(acordată începând cu data de (...)) rezultă o diferență de 157,65 lei ; pentru luna mai, iunie 2005 salariul minim a fost de 310 lei din care scăzând pensia de invaliditate 1987193 lei rezultă o diferență de
111,3 lei (x2luni=222,6 lei) ; pentru lunile iulie 2005-decembrie 2005 salariul minim a fost de
310 lei din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de
111 lei (x6 luni=666 lei) ; pentru lunile ianuarie-august 2006 salariul minim a fost de 330 lei (H.G nr.1766/2005) din care scăzând pensia pensia de invaliditate de 207 lei rezultă o diferență de 123 lei(x8=984 lei) ; pentru lunile sptembrie-noiembrie 2006 salariul minim a fostde
330 lei (H.G nr.1766/2005) din care scăzând pensia de invaliditate de
218 lei rezultă o diferență de 112 lei(x3=336 lei) ; pentru luna decembrie 2006 salariul minim a fost de 330 lei (H.G nr.1766/2005) din care scăzând pensia de invaliditate de 254 lei rezultă o diferență de 76 lei ; pentru lunile ianuarie-august 2007 salariul minim a fost de 390 lei (H.G nr. 1835/2006) din care scăzând pensia de invaliditate de 254 lei rezultă o diferență de 136 lei(x8=1088 lei) ; pentru lunile sptembrie-octombrie 2007 salariul minim a fost de
390 lei (H.G nr. 1835/2006) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 43 lei(x2=86 lei) ; pentru lunile ianuarie-iulie 2008 salariul minim a fost de 500 lei (H.G nr. 1507/2007) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 128 lei (x7=896 lei) ; pentru lunile august-septembrie 2008 salariul minim a fost de
500 lei (H.G nr. 1507/2007) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 120 lei(x2=240 lei) ; pentru lunile octombrie-decembrie 2008 salariul minim a fost de
540 lei (H.G nr. 1051/2008) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 84 lei (x3=252 lei) ; pentru lunile ianuarie-martie 2009 salariul minim a fost de 600 lei (H.G nr.1051/2008) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 144 lei(x3=432 lei) ; pentru lunile aprilie-septembrie 2009 salariul minim a fost de
600 lei (H.G nr. 1051/2008) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 131 lei(x6=786 lei) ;pentru lunile octombrie 2009-decembrie 2010 salariul minim a fost de 600 lei (H.G nr. 1051/2008) din care scăzând pensia de invaliditate rezultă o diferență de 60 lei(x15=900 lei).
În consecință renta viageră pe perioada februarie 2005-decembrie
2010 este de 7632,72 lei.
În ceea ce privește acordarea despăgubirii periodice pentru viitor, având în vedere valoarea de referință salariul minim pe economie de la data pronunțării sentinței, instanța a considerat că părții vătămate i se cuvine o rentă periodică lunară de 60 lei lunar, ca diferență între salariul minim pe economie de 600 lei și suma de 540 lei, pensia de invaliditate, sumă ce se va acorda cu data pronunțării prezentei și până la încetarea stării de nevoie.
De asemenea, instanța a apreciat că se impune obligarea inculpatului M. M.-C. la plata către partea civilă a unei sume de 40.000 lei cu titlu de daune morale, având în vedere suferința fizică resimțită ca urmare a accidentării sale cu autoturismul și provocarea leziunilor traumatice descrise în actele medicale, disconfortul produs de necesitatea prezentării sale la unități spitalicești în vederea consultării, a internărilor repetate, a administrării tratamentului, de numărul mare de zile de concediu medical, dar și de restrângerea firească a sferei activităților cotidiene, pe perioada recuperării, perioadă suficient de lungă.
Societatea de asigurare SC A.-Ț. SA nu se poate constitui ca parte civilă în procesul penal pentru suma achitată cu titlu de despăgubire întrucât această sumă nu își are izvorul în infracțiune, neintrând într-un raport direct cu inculpatul, ci izvorul îl constituie contractul de asigurare facultativă.
În temeiul art. 14, art.20 și art. 346 C.p.p s-a respins ca fiind inadmisibilă constituirea de parte civilă formulată de către SC A. Ț. A.
SA cu sediul în Z., bdul. M. Viteazu nr. 14, bl. OM, jud. S.
În temeiul art.14 și art. 346 C.p.p s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. J. de U. Z. cu sediul în Z., str. Simion B. nr. 67, jud. S. întrucât aceasta a solicitat cheltuieli de spitalizare efectuate cu numitul B. I. care nu are calitate de parte vătămată în prezentul proces.
S-a constatat că în baza art. 313 teza a II a din OUG nr.72/2006
S. C. J. C.-Secția C. I se subrogă în drepturile și obligațiile Casei de A. de S. a J. C.
În temeiul art. 14, art. 346 C.p.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de S. C. J. C.-Secția C. I și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1058,4 lei.
S-a constatat că inculpatul deține polița de asigurare seria HN nr. 1607050/(...) încheiată la SC A. R. -. VIG SA B. - S. C. cu sediul în C.-N., str. C.ilor nr. 20, jud. C. iar societatea de asigurare va răspunde în limitele legale și contractuale.
Văzând și prevederile art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu purtarea procesului conform dispozitivului hotărârii.
Împotriva sentinței a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria
Zalău solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se dispună condamnarea inculpatului și pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen.
În motivarea recursului, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că partea vătămată B. F. nu are un interes legitim în a formula plângere împotriva soluției procurorului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, decât în legătură cu infracțiunea a cărei victimă a fost, susținându-se că accidentul de circulație produs de inculpat a determinat urmări care se încadrează în două infracțiuni comise în concurs ideal, iar una dintre persoanele vătămate poate justifica interesul legitim de a formula plângere împotriva soluției ce vizează ambele infracțiuni.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs în termen legal și inculpatul, solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecând, să se dispună în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen. rap.la art.47 C.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea de a fi săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă, cu motivarea că fapta s-a produs ca urmare a unei împrejurări care nu putea fi prevăzută și aceasta rezultă din expertiza efectuată de cei doi experți S. S. și Ș. V., în care se concluzionează în mod corect că accidentul s-a produs din cauze independente de voința inculpatului și anume a unei defecțiuni tehnice apărută la sistemul de direcție al autoturismului. În ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă solicită a se menține soluția pronunțată de instanța de fond, cu toate că nu s-a făcut cercetare judecătorească sub acest aspect.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, dar și a celor care pot fi analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Prin încheierea dată în ședința publică din (...) în dosar nr.(...) în temeiul art.2781 alin.8 lit.c C.pr.pen. s-a admis plângerea petentei B. F. împotriva rezoluției procurorului din data de 23 iunie 2009 în dosar nr.486/P/2004 al P.ui de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a desființat rezoluția privind scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului M. M. C. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen. și art.184 alin.2 și 4 C.pen. reținându-se cauza spre judecare. Instanța a fost astfel investită cu soluționarea pe fond a cauzei în limitele prevăzute prin încheierea mai sus-menționată, procedând la efectuarea cercetării judecătorești sub aspectul ambelor infracțiuni pentru care inculpatul a fost cercetat de către P. de pe lângă Tribunalul Sălaj. Deși încheierea de admitere a plângerii împotriva rezoluției procurorului viza soluția de scoatere de sub urmărire a inculpatului, atât sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă, cât și a celei de ucidere din culpă, iar prin aceasta s-a constatat că partea vătămată B. F. are calitate de a formula o astfel de plângere, instanța nu s-a conformat acestei hotărâri și cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, s-a reținut în considerente că partea vătămată B. F. nu are calitate de a formula o astfel de plângere în temeiul art.2781 alin.1 C.pr.pen. sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 2 C.pen., decât pentru infracțiunea a cărei victimă a fost. Cu toate acestea, soluția adoptată a fost aceea de încetare a procesului penal în temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.f C.pr.pen. ca urmare a lipsei plângerii formulate în baza art.2781 alin.1 C.pr.pen. În ceea ce privește cele de mai sus, Curtea reține că dispozițiile art.10 lit.f C.pr.pen. nu sunt incidente decât în situațiile în care lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate pentru acele infracțiuni în cazul cărora punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă, ori în speță infracțiunea de ucidere din culpă se urmărește din oficiu. Calitatea părții vătămate B. F. de a formula plângere în temeiul art.2781 alin.1 C.pr.pen. împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală a fost apreciată, nu doar prin prisma calității sale de parte vătămată pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen., ci și prin aceea că această persoană a justificat un interes legitim în atacarea rezoluției respective. Potrivit art.2781 alin.1 C.pr.pen. plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată poate fi formulată și de către orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate. Interesul legitim al părții vătămate B. F. de a formula o astfel de plângere este justificat prin aceea că a fost victima accidentului rutier în care a fost implicat inculpatul, fapta a avut două urmări care se încadrează în elementele constitutive a două infracțiuni, una a cărei victimă a fost B. F., iar vinovăția nu poate fi scindată. În consecință, prima instanță era obligată să se pronunțe pe fond sub aspectul ambelor infracțiuni pentru care a fost cercetat inculpatul, fiind legată de soluția dată prin încheierea interlocutorie de admitere a plângerii, încheiere legală și temeinică prin prisma celor mai sus reținute, astfel că din acest punct de vedere, recursul declarat de P. este întemeiat, fiind incident cazul de casare prev.de art.3859 pct.10 C.pr.pen. Văzând disp.art.38515 pct.2 lit.c C.pr.pen. soluția care se impune în această cauză este admiterea recursului și rejudecarea cauzei de către instanța de fond, care urmează a se pronunța cu privire la ambele infracțiuni pentru care inculpatul a fost cercetat. Pentru aceleași considerente și pentru a oferi inculpatului posibilitatea de a-și formula apărări în raport de ambele infracțiuni care nu pot fi disociate fiind urmări ale aceleiași fapte, se va admite și recursul acestuia, iar hotărârea va fi casată în întregime. Instanța de fond, primind cauza pentru rejudecare, va analiza probațiunea administrată deja în cauză și dacă se impune administrarea și altor probe, urmând a se pronunța în sensul celor de mai sus, ținând cont și de motivele de recurs ale inculpatului, care în raport de soluția pronunțată, nu vor mai fi verificate de instanța de recurs. Văzând și disp.art.192 alin.3 C.pr.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Admite recursurile declarate de M. M. C. si P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZALĂU, împotriva sentinței penale nr. 315 din 10 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Zalău, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C. I. M. B. V. G. D. S. C.I./D.S./(...) Jud.fond C. C. 3 ex.
| ← Sentința penală nr. 111/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 954/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
