Decizia penală nr. 668/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE M.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 668/R/2011
Ședința publică din data de 02 Mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. C. M. J.ECĂTOR: A. D. L.
J.ECĂTOR: M. Ș.
G. : A. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. M. împotriva sentinței penale nr. 71 din (...) a J. S. M., pronunțată în dosarul nr. (...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a și g cod penal.
La apelul nominal se prezintă inculpatul M. M. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat M. M., din Baroului C., cu delegația la dosar și partea civilă B. N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Inculpatul arată că își însușește recursul declarat de avocat B. I., este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu, își menține declarațiile date care corespund adevărului și nu dorește să mai fie audiat în această fază procesuală.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului M. M. solicită, în baza art. 385 ind. 15 al. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației și în consecință, a se dispune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Solicită a se reține în sarcina inculpatului principiul in dubio pro reo, întrucât orice dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunii este favorabil acestuia. Arată că există contradicții între declarațiile date de aceiași persoană la date diferite. Cu privire la martorul Bâg M., audiat la instanța de judecată, în rejudecare, a declarat că inculpatul i-a spus că a luat telefonul părții civile și că nu i l-a restituit, ca ulterior să declare într-adevăr are cunoștință că inculpatul a luat telefonul părții civile pe care ulterior i l-a restituit. Arată că, aspecte asemănătoare se pot observa și cu privire la alți martori audiați în cauză.
În subsidiar, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, art. 209 lit. lit. a și g Cod penal în infracțiunea de abuz de încredere, apreciind că în sarcina inculpatului nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de furt calificat, întrucât acesta a restituit voluntar telefonul părții civile.
Tot în subsidiar, în cazul în care instanța nu va da curs celor solicitate mai sus, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 lit. a,g Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1 , 209 lit. g Cod penal, întrucât nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii împreună cu altă persoană. Solicită acordarea onorariului avocațial din fondurile M.ui
Justiției.
Reprezentantul P. solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței penale atacate doar sub aspectul încadrării juridice reținute în sarcina acestuia, arătând că nu se opune schimbării încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 lit. a, g Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1 ,
209 lit. g Cod penal, întrucât din eroare a fost reținută lit. "a"; a art. 209 din
Codul penal.
Arată că vinovăția inculpatului a fost dovedită, declarațiile părții vătămate sunt susținute de declarațiile martorului B. N., care a declarat că inculpatul a luat telefonul părții vătămate și nu i l-a restituit și că acesta i-a spus că l-a vândut acel telefon pentru că avea nevoie de bani pentru a pleca în Franța. Deși declarațiile inculpatului sunt oscilatorii, de altfel și ale părții vătămate, probele administrate în cauză dovedesc vinovăția inculpatului.
Partea civilă B. N. arată că își menține plângerea pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și solicită condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la recuperarea prejudiciului în valoare de 1.100 lei.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și își însușește concluziile apărătorului său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 71 din 21 februarie 2011 pronunțată de
Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. (...) a fost condamnat inculpatul:
M. M. născut la data de (...) în S. M., jud. Maramureș , fiul lui M. și I. ,cetățean român, , studii 8 clase, , căsătorit, fără copii minori în întreținere ,stagiul militar nesatisfăcut, C. posesor CI seria MM nr. 0. eliberat de P. M. S. M. domiciliat în comuna B. , sat N. nr. 52, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 C. , 209 al. 1 lit. a și g C., cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. c C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 81 și 82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.
În temeiul art. 14 al. 3 lit. b și art. 346 al. 1 C.proc. pen. raportat la art. 998 C. civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. N., suma de 1100 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea bunului sustras.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 1000 lei.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că prin rechizitoriu P. de pe lângă J. S.-M. nr. 1. din data de (...) înregistrat la instanță sub dosar nr.(...) din data de (...) a fost trimis în judecată inculpatul M. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. a și g Cp.
În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că în noaptea de 1. septembrie 2007 într-un local public a sustras un telefon mobil în valoare de 1.100 lei aparținând părții vătămate B. N., Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că prin S. Penală nr. 321/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. S. M. s-a dispus condamnarea inculpatului M. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 C. , 209 al. 1 lit. e și g C. , cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. c C. la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni. Totodată inculpatul a fost obligat să plătească părții civile B. N. suma de 1100 lei despăgubiri civile.
Prin Decizia Penală nr. 23/A din data de (...) pronunțată în dosar nr. (...) al Tribunalului Maramureș a fost admis apelul declarat de inculpatul - apelant M. M. împotriva sentinței penale nr. 321/(...) a J. S. M. care a fost desființată în întregime și trimisă cauza spre rejudecare J. S. M.
În considerentele Deciziei Penale susmenționate s-a reținut faptul că participarea procurorului, când este obligatorie , trebuie să fie asigurată nu numai la ultima ședință de judecată, la care se dezbate cauza în fond , ci și la ședințele de judecată precedente. Este evident că în lipsa mențiunii privind identitatea procurorului la judecarea cauzei deși i se consemnează concluziile, cererile ulterioare vizând eventuala incompatibilitate a acestuia de a participa la judecarea cauzei nu pot fi verificate.
Prin decizia penală nr. 240/R/2009 din data de (...) pronunțată în dosar nr. (...) a Curții de A. C. - Secția Penală și de M. , a fost admis apelul declarat de partea civilă B. N. împotriva deciziei penale nr. 23/(...) a Tribunalului Maramureș care a fost casată împreună cu sentința penală nr.
321/(...) a J. S. M., fiind restituită cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Prin rechizitoriu P. de pe lângă J. S.-M. nr. 1. din data de (...) înregistrat la instanță sub dosar nr.(...) din data de (...) a fost trimis în judecată inculpatul M. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. a și g Cp.
În seara de (...) partea vătămată B. N. împreună cu alți tineri din localitatea N. s-au deplasat în S. M. la discoteca No C. În local se afla și inculpatul M. M. care domiciliază în aceeași localitate și care sa atașat de grup. D. miezul nopții partea vătămată a fost apelată pe telefonul mobil iar după încheierea convorbirii martorul V. I. i-a cerut telefonul să-l vadă întrucât era un model mai deosebit. D. ce martorul i-a restituit telefonul părții vătămate inculpatul M. M. și-a exprimat și el dorința să-l vadă iar după ce l-a primit s-a îndepărtat de grup. V. că inculpatul nu-i mai înapoiază telefonul partea vătămată l-a căutat prin discotecă însă după ce l- a găsit acesta a susținut inițial că partea vătămată nu i-a dat nici un telefon apoi a recunoscut că a primit aparatul, însă după ce l-a examinat l-a restituit.
Starea de fapt prezentată rezultă din:plângerea și declarațiile părții vătămate B. N. (vol. I,f.3,4,20,21) declarațiile martorilor B. N. ( vol. I, f.
3,4,20,21), Bag M. ( vol. I, f. 12, vol. II, f. 22), V. I. Costan ( vol. I , f. 14,24 vol. II, f. 35), R. Robert A. ( vol. I ,f. 25), P. Ionel M. ( vol. I ,f. 40), C. M. ( vol.
II ,f. 21);declarațiile inculpatului M. M. ( vol. I , f. 7,23, vol. II, f. 10); procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală ( vol. I , f.
16,39).
În drept s-a reținut că fapta inculpatului M. M. care în noaptea de 1. septembrie 2007 într-un local public a sustras un telefon mobil marca
Samsung SGH-D 900 în valoare de 1100 lei aparținând părții vătămate B. N., constituie infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. eși g Cp.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a reținut că partea vătămată B. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 1100 lei reprezentând contravaloarea bunului sustras.
Referitor la persoana inculpatului M. M. s-a menționat că acesta este în vârstă de 27 ani, căsătorit, nu are copii minori în întreținere, nu posedă antecedente penale, nu a recunoscut fapta iar după restituirea cauzei la procuror a refuzat să mai dea vreo declarație.
Starea de fapt expusă în rechizitoriu, a fost dovedită și în faza cercetării judecătorești, cu declarațiile martorilor, C. M. , fila 18, Bâg M., fila
19, B. N. , fila 38, P. Ionel M. , fila 57 și a părții civile B. N., fila 11 întrunind elementele constitutive ale infracțiunii reținută în sarcină.
Astfel partea civilă B. N. a arătat că în data de (...) se afla în discoteca de la S. sau N. One din S. M. împreună cu V. I. și Bâg M.. Întrucât telefonul său avea un model mai deosebit V. I. l-a rugat să i-l dea un pic să-l vadă. Apoi l-a dat fratelui său B. N. iar la un moment dat l-a rugat și M. M. pentru că era de la el din sat să-i dea telefonul. M. M. după ce i-a dat telefonul a mers la toaleta localului iar la întoarcere când i-a cerut să-i restituie telefonul acesta a susținut că nu-l mai are și probabil i l-au furat. Inculpatul a recunoscut că a solicitat părții civile telefonul să i-l dea din curiozitate dar susține că i l-a restituit după un minut.
Conform declarației martorului C. M., inculpatul i-a spus că a luat telefonul lui B. N. și l-a vândut pentru a avea bani să meargă în Franța. Totodată când a fost martor în proces, a purtat o discuție cu B. N. și M. M. și i-a sfătuit să se împace M. M. i-a spus că nu vrea să se împace, spunând că B. N. cere prea mulți bani pe telefon, 2000 lei.
Martorul Bâg M. a relatat poziția oscilantă pe care a avut-o inculpatul în momentul în care i-a cerut B. N. telefonul , respectiv acesta a susținut că telefonul nu se găsește la el și că nu i-a dat nici un telefon, iar a II a oară a susținut că nu-l mai are.
Ținând seama de dispozițiile art. 72 și 52 C., raportat la pericolul social al faptei, la persoana inculpatului, care are vârsta de 27 ani, căsătorit fără antecedente penale, fără copii minori în întreținere, fără antecedente penale, nu a recunoscut și regretat fapta comisă, instanța l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 C., 209 al. 1 lit. a și g C. cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 lit. c C. la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 81, 82 C., instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni. Instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 C. privind revocarea suspendării condiționate.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termen legal inculpatul M. M. solicitând casarea acesteia și achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lti.a C.p.p. deoarece există un dubiu cu privire la vinovăția sa, dubiu care îi profită.
În subsidiar s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 lit.a și g C.p. în infracțiunea de abuz de încredere apreciind că în sarcina sa nu poate fi reținută infracțiunea de furt calificat deoarece partea vătămată a predat voluntar telefonul inculpatului.
Tot în subsidiar în situația în care instanța de recurs nu va da curs celor mai sus solicitate s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 lit.a și g C.p. în infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1 rap. la art.209 lit.g C.pîntrucât în sarcina inculpatului nu se poate reține săvârșirea infracțiunii împreună cu altă persoană.
Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, aprobatoriului administrat până în acest moment și având în vedere și disp. art. 3856 alin.3 C.p.p. Curtea constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea sa pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat constând în aceea că în noapte de 1. sept.2007 într-un local public a sustras un telefon mobil marca Samsung SGH -D 900 în valoare de 1800 lei aparținând părții vătămate B. N.
Deși inculpatul a contestat comiterea faptei, vinovăția sa este dovedită fără putință de tăgadă urmare a coroborării declarațiilor părții vătămare B.
N. care a arătat că i-a dat telefonul inculpatului pentru ca acesta să se uite la el iar telefonul nu i-a mai fost restituit, din depozițiile martorilor C. M. consemnată la f.19 din dosarul de fond, a martorului Bâg M. fila 19 dosar fond, V. I. Costan f.37 dosar fond și 13 și 14 d.u.p. , B. N. f.38 dosar fond, P. Ionel M. f.57 dosar fond, R. Robert A. f.25 d.u.p. Acești martori au arătat că fie au asistat în mod direct la incidentul soldat cu sustragerea telefonului mobil, fie au auzit că inculpatul ar fi înstrăinat telefonul mobil astfel sustras pentru a-și face rost de bani și a folosi acești bani pentru a pleca în străinătate.
În aceste condiții nu poate fi primită solicitarea inculpatului de a fi achitat în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a din C.p.p. deoarece este dovedit în opinia noastră fără echivoc că inculpatul a sustras fără drept un bun mobil aparținând altei persoane în scopul de a și-l însuși și ulterior de a-l înstrăina pentru a obține unele beneficii materiale. În plus, achitarea în temeiul de drept indicat de apărătorul din oficiu al inculpatului vizează situația în care fapta nu există în materialitatea sa , neexistând o acțiune de sustragere a unui bun mobil aparținând altei persoane , în scopul însușirii pe nedrept. Or este evident că părții civile i-a dispărut din proprietate un telefon mobil.
Depozițiile martorilor și ale părții vătămate conturează și încadrarea juridică a faptei deduse judecății în opinia noastră instanța de fond dând o corectă încadrare în drept în sensul reținerii infracțiunii de furt calificat.
Pentru a se putea reține infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art.213 Cp așa cum a solicitat apărătorul desemnat din oficiu pentru a reprezenta interesele inculpatului trebuie a fi îndeplinite următoarele condiții:
1.bunul mobil, la momentul săvârșirii faptei trebuie să aparțină altei persoane decât inculpatul
2. bunul mobil aparținând altuia, trebuie să fi fost deținut de făptuitor cu orice titlu
3. făptuitorul să fi procedat la însușirea bunului altuia deținut cu orice titlu, să fi dispus de acel bun pe nedrept ori să fi refuzat restituirea lui.
Or, în speța dedusă judecății principala condiție aceea a însușirii unui bun mobil al altuia deținut cu orice titlu nu este îndeplinită deoarece legea penală română nu include în sfera deținerii prezentarea bunurilor pentru a putea fi examinate sau văzute. Practica judiciară a stabilit în mod constant că abuzul de încredere este exclus în cazul în care nu există un raport juridic care să confere detenția asupra bunului făptuitorului aflându-se numai în situația de a efectua anumite operații materiale asupra bunului sau de a veghea asupra acestuia. Astfel s-a decis că în cazul în careinculpatul a sustras un bun pe care posesorul îl încredințează pentru a-l vedea ori pentru a-l păzi o scurtă vreme până la întoarcerea sa există furt și nu abuz de încredere. În aceste situații , deși făptuitorul a avut un contact material cu bunul pe care l-a însușit, nu a existat un raport juridic care să-i legitimeze deținerea asupra bunului, motiv pentru care fapta nu poate fi încadrată în infracțiunea de abuz de încredere.
Cea din urmă critică adusă încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat inculpatul este însă corectă în sensul că în mod greșit prin actul de trimitere în judecată și ulterior prin hotărârea de condamnare a primei instanțe s-a dispus trimiterea în judecată și sancționarea inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat prev. de art.208 alin.1 C.p. rap. la art.209 lit.a și g C.p. deoarece din probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată nu a reieșit că inculpatul M. M. ar fi comis furtul împreună cu altă persoană așa cum cere agravanta de la lit.a a art.209 C.p.
În motivarea instanței ierarhic inferioare se arată că în drept fapta inculpatului M. M. constituie infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1 , 209 alin.1 lit.e și g C.p respectiv în loc public și în timpul nopții, însă în dispozitivul sentinței atacate se dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a și g.
Această încadrare juridică este greșită motiv pentru care instanța de recurs va remedia această eroare și va dispune schimbarea încadrării juridice în baza art.334 C.p.p. din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a și g C.p. în infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g C.p.
Instanța de recurs a procedat de această manieră înlăturând circumstanța agravantă prev. la lit.a a art.209 alin. 1 Cp greșit reținută de instanța de fond și pentru a nu crea inculpatului recurent o situație mai grea în propria cale de atac. D. instanța de recurs ar fi reținut încadrarea juridică corectă aceea prev. la art.208 alin,1 209 alin.1 lit.e și g C.p. ar fi încălcat principiul reglementat imperativ în art.385/8 C.p.p.
Constatând că nu există alte motive de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate instanța va menține restul dispozițiilor acesteia referitoare la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului de 3 luni închisoare, pedeapsa fiind just individualizată având în vedere împrejurarea în care a fost comis furtul, prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, lipsa antecedentelor penale, conduita oscilantă pe parcursul procesului penal și nu în ultimul rând timpul scurs de la momentul comiterii infracțiunii.
Asemenea instanței de fond și instanța de recurs apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia.
Latura civilă a cauzei a fost corect soluționată respectându-se principiile care guvernează acțiunea civilă în procesul penal.
Cheltuielile judiciare avansate de stat conforma rt.192 alin.3 C.p.p. vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art.38515 pct.2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de către inculpatul M. M. domiciliat în B. sat N. nr.52 jud. Maramureș, împotriva sentinței penale 71/(...) a J. S. M. pe care o casează doar sub aspectulîncadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și rejudecând: Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului recurent din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a și g Cp în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g Cp. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Conform art.189 C.p.p. stabilește în favoarea Baroului C. plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru av. M. M., sumă ce se va achita din FMJ. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 02 mai 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I. C. M. D. A. L. M. Ș. G. A. B. Red.MȘ Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1133/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 352/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
