Decizia penală nr. 836/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 836/R/2011
Ședința publică din 24 mai 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE :V. V. A.,judecător
JUDECĂTORI :L. H.
: I. M.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata R. C., împotriva sentinței penale nr.118/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei Z., inculpata fiind trimisă în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. și ped. de art. art.208 alin.1,209 alin.1 lit. i C. și violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.1 C., totul cu palicarea art.33 lit.a C..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata R. C. personal asistată de apărător desemnat din oficiu, av. Bădău C., din cadrul B.lui C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatei, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună micșorarea pedepsei aplicate pe care o consideră prea mare având ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei. Arată că nu s-a dat eficiență disp.art.74 lit.a C. deși inculpata este la prima confruntare cu legea penală, avea 22 de ani la data comiterii faptei, a recunoscut și regretat fapta comisă și a recunoscut și pretențiile civile formulate. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță. Instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei dând dovadă de clemență. Cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpata R. C., având ultimul cuvânt, solicită aplicarea unei pedepse având ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a executării pedepsei arătând că are doi copii minori.
C U R T E A
Deliberand retine ca prin sentința penală nr. 118/(...) a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă sesizarea din oficiu privind schimbarea încadrării juridice a faptei de furt reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpatei R. C., din infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. art.208 alin.1,209 alin.1 lit. i C. în infracțiunea de furt prev. și ped. de art. art.208 alin.1 C..
În baza art.208 alin.1,209 alin.1 lit. i C., a fost condamnat inculpata R. C., fiica lui V. și V. R., născută la data de (...) în C.-N. , jud. C., fără antecedente penale, CNP
2., domiciliată în sat S. , nr. 46, com. Panticeu, jud. C., locuiește fără forme legale în J., str. T., nr. 32, jud.S., la pedeapsa de 3 (trei ani) închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 192 al. 1 C. pen., a fost condamnată inculpata R. C. la pedeapsa de
6 (șase) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.33 lit.a C. raportat la art.34 lit.b C., s-au contopit pedepsele stabilite și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei ani) închisoare.
În baza art.71 C., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a
II-a și lit.b C. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.861 alin.1 și 2 C., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei R. C. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 C.. S-a încredințat supravegherea inculpatei S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj. În baza art.863 alin.1 C., pe durata termenului de încercare, a fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.864 C. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea- credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.1 C., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 C., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit.b C.. S-a luat act că inculpata a recunoscut în tot pretențiile părții civile C. I. În baza art.14 C.proc.pen. raportat la art. 161 alin. 2 și 3 C.proc.pen. și art.346 C.proc.pen., art.998-999 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă C. I. și a obligat-o pe inculpata R. C. la plata sumei de 1.667 lei reprezentând prejudiciul cauzat și nerecuperat. S-a constatat că inculpata a fost asistată de apărător ales. În baza art.191 alin.1 C.proc.pen., a fost obligată inculpata R. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin R. din data de (...) al P. de pe lângă Judecătoria Zalău, din dosar nr.352/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei R. C., pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, prevăzute de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i C. si art. 192 al. 1 C., cu aplicarea art. 33 lit. a C.. În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut ca în data de (...), fiind zi de duminică, inculpata R. C. - însoțită de o persoană rămasă neidentificată - s-a deplasat în localitatea B. și, sub pretextul că sunt din Moldova sau Timiș și au locuințele inundate, a pătruns în curtea locuințelor și în locuințele martorilor C. M. - loc. B. nr. 274, S. C. - loc. B. nr. 287, B. D. - loc. B. nr. 286 și L. M. - loc. B. nr. 299, solicitând bani și bunuri. Ajunsă la locuința părții vătămate C. I. și văzând poarta de acces legată cu o sârmă, inculpata a realizat că nu este nimeni în locuință, astfel că a dezlegat sârma, a pătruns fără drept în curte, după care a căutat cheia cu care era asigurată ușa de acces în locuință - pe care a găsit-o sub un balot de preș așezat pe o canapea din apropierea ușii. Folosind cheia găsită, inculpata a deschis ușa de acces în locuința părții vătămate și a pătruns în hol, de unde a pătruns în camera situată înspre stradă (sufragerie) unde - într-un dulap de haine - a găsit un portmoneu în care se afla suma de 1164 lei reprezentând pensia de invaliditate aparținând martorei C. V. - care l-a mandatat pe C. I. să o ridice de la poștaș - sumă pe care inculpata a luat-o, punând portmoneul în locul de unde l-a luat. Dintr-un alt dulap, inculpata a mai luat suma de 203 lei ce se afla în alt portmoneu în care partea vătămată păstra banii de cheltuială ai familiei, după care a mai luat un telefon mobil marca „Nokia"; pe care l-a însușit, împreună cu suma de bani, după care a ieșit din locuință, a închis ușa cu cheia pe care a pus-o în locul unde a găsit-o și a părăsit locul faptei. Valoarea prejudiciului produs de învinuită este de 1667 lei, sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal. În jurul orelor 1300, partea vătămată a revenit la domiciliu, constatând lipsa bunurilor sustrase la scurt timp, astfel că a anunțat organele de poliție. Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de cercetare penală au ridicat de pe sertarul vitrinei din sufragerie un fragment de urmă papilară care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 29060/(...), s-a dovedit că aparține învinuitei R. C., fiind creată de degetul mare de la mâna stângă a acesteia. Audiată fiind, inculpata a declarat că nu este autoarea furtului, iar în cursul anului 2010 nu a fost în localitatea B. Probele administrate în cauză, constând în raportul de constatare tehnico- științifică și declarațiile martorilor C. M., S. C., B. D. și L. M., se coroborează între ele și dovedesc că inculpata a fost prezentă în data de (...) în localitatea B. și că a pătruns în mai multe locuințe fără a avea acordul proprietarilor și, fiind surprinsă de aceștia, și-a justificat prezența afirmând că este sinistrată, cerând bani și bunuri. Procedând în această manieră și cunoscând faptul că la ora respectivă multe persoane sunt plecate la biserică, inculpata a pătruns și în locuința părții vătămate. Coroborând probele administrate în cauză a rezultat, mai presus de orice îndoială, faptul că inculpata este autoarea infracțiunilor, iar prejudiciul de 1.667 lei produs de învinuită rezultă atât din înscrisurile în baza cărora partea vătămată a ridicat indemnizația de persoană cu handicap aferentă lunilor octombrie - decembrie, cât și din declarațiile martorilor O. E. și O. V. Întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat că la săvârșirea faptelor ar fi participat și persoana rămasă neidentificată, cercetările s-au efectuat doar cu privire la persoana învinuitei. Pentru dovedirea stării de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarația învinuitei R. C. (f. 23), declarațiile părții vătămate (f. 24-26),declarațiile martorului C. M. (f. 27, 29),declarațiile martorei S. C. (f. 30-32), declarațiile martorului B. D. (f. 33-34), declarația martorului asistent O. V. (f. 35), declarațiile martorei O. E. (f. 36), declarația martorei L. M. (f. 50), proces-verbal de cercetare la fața locului la care sunt anexate planșe fotografice (f. 9-20 ), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 29060/(...) (f. 40-43 ), procese-verbale de recunoaștere după fotografie (f. 37-38, 45). La termenul din data de (...), C. I., prezent în instanță, și-a menținut cererea de constituire ca parte civilă, cerere formulată pe parcursul urmăririi penale(f.99). La același termen, în lipsa inculpatei care avea cunoștință despre existența cauzei pe rol, aspect învederat de apărătorul ales al acesteia, s-a dat citire actului de sesizare, conform art.322 C.proc.pen.. La termenul de judecată din (...), a fost audiată inculpata (f.102), la termenul din data de (...) a fost audiată partea vătămată C. I. (f.117), iar la termenul din data de (...) au fost audiați martorii O. E. și C. P. ( f. 125-126). De asemenea, la termenul din data de (...), dată fiind declarația inculpatei, potrivit căreia aceasta nu a pătruns în casa părții vătămate folosind chei potrivite, s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa, în ceea ce privește fapta de furt impunându-se a se reține prevederile art. 208 al. 1 C.(f.117). Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt: În data de (...), singură și pe timp de zi, R. C. a pătruns, pe o poartă neasigurată cu sistem de închidere, în curtea familiei C., din localitatea B., jud. S. și , constatând căproprietarii nu se aflau la domiciliu, prin folosirea unei chei adevărate, ascunsă de C. P. sub un preș de pe terasa casei, a pătruns în imobil. De pe un frigider din holul locuinței, inculpata a sustras un telefon mobil marca „Nokia";, apoi a pătruns în sufragerie, dintr-un portofel lăsat într-un dulap , a sustras suma de 1164 lei, după care a pătruns în dormitor, dintr-un portofel lăsat în alt dulap sustrăgând suma de 203 lei. Suma de 1164 lei reprezenta pensia de invaliditate aparținând martorei C. V. - care l-a mandatat pe C. I. să o ridice de la poștaș, iar suma de 203 lei reprezenta economii ale proprietarilor. După ce și-a însușit banii, inculpata a lăsat portofelele la locurile în care le-a găsit, apoi a ieșit din imobil, încuind ușa de la intrare cu cheia pe care a ascuns-o sub preș, aproximativ în același loc în care o găsise. Prejudiciul total creat, în cuantum de 1.667 lei nu a fost recuperat, C. I. constituindu-se parte civilă în cauză. Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de cercetare penală au ridicat de pe sertarul vitrinei din sufragerie un fragment de urmă papilară care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 29060/(...), s-a dovedit că aparține inculpatei, fiind creată de degetul mare de la mâna stângă a acesteia, deși în faza de urmărire penală R. C. a negat că ea a fost autoarea faptelor și că s-ar fi aflat vreodată în localitatea B., jud. S.În fața instanței însă, inculpata a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, dar a negat că s-ar fi folosit de o cheie pentru a pătrunde în locuința lui C. I. Art.69 C.proc.pen. prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. Starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatei R. C. rezultă fără dubiu din probatoriul administrat: proces-verbal de cercetare la fața locului la care sunt anexate planșe fotografice (f. 9-20 ), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 29060/(...) (f. 40-43 ), procese-verbale de recunoaștere după fotografie (f. 37-38, 45), declarațiile părții vătămate (f. 24-26,116),declarațiile martorilor C. M. (f. 27, 29), S. C. (f. 30-32), B. D. (f. 33-34), O. V. (f. 35), declarațiile martorei O. E. (f. 36,125), L. M. (f. 50) , C. P. (f.126), dar și din declarația de recunoaștere parțială dată de inculpată (f.23,107). Întrucât R. C. nu a recunoscut, în declarația dată în fața instanței, faptul că ar fi pătruns în locuința părții vătămate prin folosirea unei chei adevărate( f. 107), iar reprezentantul M.ui P. și apărătorul ales al inculpatei nu au insistat în audierea martorilor propuși prin rechizitoriu (f.117), la termenul din data de (...) s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei de furt reținută în actul de sesizare, în sensul reținerii infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 al.1 C., în loc de furt calificat, prevăzută de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. i C.( f.117). Ulterior însă, fiind audiați martorii O. E. și C. P., s-a reținut că pentru a pătrunde în locuința lui C. I., inculpata s-a folosit de o cheie adevărată, ascunsă sub un preș de pe terasa imobilului. Prin urmare, în cauză nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei de furt calificat reținută în rechizitoriu, urmând a fi respinsă sesizarea din oficiu făcută în acest sens. În drept, fapta inculpatei R. C. de a pătrunde, singură, pe timp de zi, fără drept, în curtea familiei C. din loc. B. , jud. S., cu scopul de a sustrage bani sau bunuri, inculpata dându-și seama de faptul că proprietarii nu se aflau la domiciliu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 al. 1 C.. Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de pătrundere fără drept în curtea locuinței părții vătămate C. I. M. consumării infracțiunii este marcat de pătrunderea fără drept a inculpatei în curtea părții vătămate, fără consimțământul acesteia. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertății părții vătămate privind domiciliul, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ilegală de pătrundere și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat. Sub aspectul laturii subiective, inculpata săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.. Astfel, din probele administrate reiese că R. C.a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor acesteia, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a pătruns în curtea părții vătămate fără consimțământul acesteia. Fapta săvârșită de inculpată este o violare de domiciliu în condițiile art.192 alin.1 C., situație în care, potrivit alin. 3 al art. 192, C., pentru punerea în mișcare a acțiunii penale este necesară plângerea prealabilă a părții vătămate, C. I. formulând o astfel de plângere în acest sens (f. 25-26). Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 al. 1 C.. Fapta inculpatei R. C. de a sustrage, în data de (...), pe timp de zi, prin folosirea unei chei potrivite, bani și un telefon mobil din locuința părții vătămate C. I., prejudiciul total creat fiind de 1.667 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.208, 209 alin.1 lit.i C.. Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a telefonului și banilor din imobilul aparținând părții vătămate, fără consimțământul acesteia. M. consumării infracțiunii este marcat de ieșirea telefonului și banilor din posesia părții vătămate și trecerea acestora în stăpânirea inculpatei. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părții vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acesteia a telefonului mobil și a banilor și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpată. Legătura de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părții vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat. Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) C., acesta având reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a luat telefonul și banii din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia. Fapta săvârșită de inculpată este un furt calificat în condițiile art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.i C.. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită prin folosirea unei chei potrivite ( adevărate). Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. i C.. La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 C.. În conformitate cu prevederile art.72 C., instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptelor comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 C., urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatei. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatei prezintă un pericol social ridicat, motivat de faptul că inculpata a comis infracțiunile profitând de lipsa temporară a proprietarilor de la domiciliu ( fiind zi de duminică, iar aceștia aflându- se la biserică), prin folosirea unei chei pe care a căutat-o pe terasa locuinței, sustrăgând toți banii găsiți în locuință și negând ulterior că a săvârșit faptele. Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatei, care este în vârstă de 22 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă, nu este cunoscută cu antecedente penale, dar, în faza de urmărire penală nu a recunoscut cele reținute în sarcina sa, nu a cooperat cu organele de urmărire penală, nu s-a prezentat în fața acestora atunci când a fost citată, neputându-i-se prezenta materialul de urmărire penală, în fața instanței s-a prezentat o dată și a dat o declarație în care a recunoscut parțial cele comise, iar prejudiciul creat părții vătămate, parte dinacesta reprezentând valoarea unor pensii de handicap încasate de C. I. pentru o soră a sa, nu a fost recuperat, partea vătămată fiind nevoită să achite surorii sale, din propria pensie, valoarea pensiilor sustrase de inculpată. Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatei, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei, se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat și la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, aplicarea unor astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient. Chiar dacă în cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74 C., respectiv lipsa antecedentelor penale și comportarea relativ sinceră în faza cercetării judecătorești, instanța nu a putut fi obligată să le rețină ca și circumstanțe atenuante și să reducă pedeapsa principală sub minimul special, având în vedere modul concret de comitere a faptelor și comportamentul inculpatei pe parcursul întregului proces, comportament care reflectă o atitudine de sfidare atât a unor valori sociale ocrotite de lege, cât și a unor minime norme de conduită socială. Întrucât infracțiunile au fost comise de inculpată înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, instanța , în baza art. 33 lit. a C. raportat la art. 34 lit.b C., s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca R. C. să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 C., instanța a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a C., cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor parlamentare și lit.b C., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că, o instituire a unei interdicții pentru inculpată de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunilor săvârșite și de persoana inculpatei; întrucât R. C. nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) C. este lipsită de obiect și, totodată, reținând că faptele inculpatei care fac obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acesteia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, nu a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod pen. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatei, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, iar pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatei, care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție. Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.861 alin.l și alin.2 C., respectiv: pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei este de 3 ani, R. C. nu mai fost condamnată anterior și, ținând seama de persoana inculpatei, de comportamentul său după comiterea faptelor, pronunțarea condamnării reprezintă un avertisment pentru acesta, chiar și fără executarea pedepsei . În consecință, în baza art.861 C., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei ce-i va fi aplicată inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 C.. A încredințat supravegherea inculpatei R. C. S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 C., pe durata termenului de încercare, a obligat-o pe inculpată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art.359 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.864 C. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea- credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art.71 alin.1 C., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 C., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se va suspenda și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit.b C.. Sub aspectul laturii civile, instanța a luat act de faptul că inculpata a recunoscut în tot pretențiile părții civile C. I. (f.107), în baza art.14 C.proc.pen. raportat la art. 161 alin. 2 și 3 C.proc.pen. și art.346 C.proc.pen., art.998-999 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată în cauză și l-a obligat pe R. C. la plata sumei de 1.667 lei reprezentând prejudiciul cauzat și nerecuperat. S-a constatat că inculpata a fost asistată de apărător ales, în baza art.191 alin.1 C.proc.pen., instanța a obligat-o pe inculpata R. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpata R. C., criticând sentința instanței de fond ca fiind netemenică și a solicitat casarea acestei hotărâri și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună aplicarea unei pedepse mai reduse ca și cuantum având ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei. In motivarea recursului inculpata a arătat că nu s-a dat eficiență circumstanțelor atenuante prevazute în art.74 lit.a C. invocând că este la prima confruntare cu legea penală, avea 22 de ani la data comiterii faptei, a recunoscut și regretat fapta comisă și a achiesat la pretențiile civile formulate de către partea civilă. Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele: Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conforma cu realitatea si sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate in cauza, ajungând în final la concluzia corecta că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată. Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpată următoarele: Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativăsau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatei, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare. În acest context, nu poate fi omis faptul că a comis mai multe infracțiuni în concurs, dovedind perseverență infracțională. Raționamentul instanței de fond care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante este justificat.Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei, condiții care nu sunt îndeplinite în cauză. Astfel, „conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C., deși presupune, între altele, absența antecedentelor penale nu poate fi reținută atâta timp cât inculpata, prin modul concret de comitere a faptelor, a dat dovadă de o totală desconsiderare a drepturilor altei persoane din perspectiva aducerii atingerii a dreptului la proprietate și a inviolabilității domiciliului; „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., nu se regăsește în prezenta cauză; „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii, iar inculpata nu a înțeles să se prezinte în fața autorităților. Curtea consideră însă că aspectele invocate de inculpată au fost avute în vedere în procesul de individualizare, fiind corect evaluate, conducând la stabilirea sancțiunilor la minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, dar și totalității urmărilor faptelor din perspectiva valorii crescute a prejudiciului. Din această perspectivă, Curtea consideră că pedepsele aplicate sunt juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei. Cu privire la individualizarea executării, Curtea reține că modalitatea neprivativă de libertate stabilită de către prima instanță, dublata de controlul judiciar, asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea sancțiunii, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C., astfel că solictarea inculpatei de a I se stabili ca modalitate de executare doar suspendarea condiționată nu poate fi primită deoarece gravitatea faptelor comise impune o restrângere a drepturilor inculpatelor, corelativ cu exerciatrea de către autorități a unei supravegheri menite să conducă la reeducarea recurentei. Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută în totalitatea ca atare astfel că în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul inculpatei. Inculpatei i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea B.lui de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpata să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata R. C. împotriva sentinței penale nr. 118 din 16 martie 2011 a Judecătoriei Z.. Stabilește în favoarea B.lui de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpa să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. GREFIER, LEUNȚA S. Dact.L.H./Dact.S.M 3 ex./(...) Jud.fond. Țăran D. Brăduța
| ← Decizia penală nr. 352/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2022/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
