Decizia penală nr. 689/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.689/R/2011
Ședința publică din 4 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. M. - judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
M. R.
G.IER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul U. S. împotriva deciziei penale nr.10 din (...) a T. B. Năsăud, pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.i C.pen., cu aplic.art.41 al.2 C.pen., (2 acte materiale) cu aplic.art.37 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul U. S. av.Milchiș O., din cadrul Baroului C. cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul U. S. și părțile civile M. M., D. F. și V. C. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul U. S. față de cererea formulată de inculpatul U. S., solicită a se acorda un nou termen de judecată.
Curtea acordă cuvântul părților asupra cererii formulate.
Reprezentantul M.ui P., arată că se opune încuviințării cererii având în vedere că prezența inculpatului nu este necesară. Mai mult, la termenul anterior a solicitat amânarea cauzei pentru angajare apărător ales, iar cererea de amânare motivată prin starea de sănătate nu are anexate documente necesare din care să rezulte susținerile inculpatului. A. că se urmărește tergiversarea cauzei.
Solicită respingerea cererii formulată de inculpat, urmând a se proceda la judecarea cauzei.
Instanța deliberând, respinge cererea de amânare formulată de inculpatul
U. S., pe motive medicale, având în vedere că nu este dovedită.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului susține recursul formulat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și reținând cauza spre rejudecare să se aplice o pedeapsă cu închisoarea sub 2 ani pentru infracțiunea de furt calificat, având în vedere în primul rând, cuantumul redus al prejudiciului și atitudinea inculpatului avută după săvârșirea infracțiunii, acesta recunoscând fapta și colaborând cu organele de anchetă. Mai mult, pericolul social este scăzut, motiv pentru care solicită reducerea pedepsei. Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, pedeapsa aplicată pentrusăvârșirea a două acte materiale de sustragere, este corespunzătoare, iar reducerea mai mare a pedepsei nu ar mai putea să corespundă scopurilor prev.de art.52 C.pen.
In consecință, solicită respingerea recursului, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.1343 din 4 noiembrie 2011 pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr.(...) , în baza art.208 alin.1 Cod penal raportat la art.209 alin.1 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b Cod penal, art.74 lit.c Cod penal raportat la art.76 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul U. S., fiul lui A. și M., născut la data de (...) în T.-M., județul M., CNP-1., domiciliat în T. M., str. M., nr. 6, ap. 3 județul M., cetățean român, studii 10 clase, taximetrist, necăsătorit, un copil minor, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în datele de 17 iulie 2008 și 21 iulie 2008 la 2 ani închisoare.
S-a constatat că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie prev.de art.37 lit.b Cod penal, raportat la pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin SP nr.1293/2002 a J. T.-M., din a cărei executare s-a liberat condiționat la data de 6 decembrie 2002, cu un rest neexecutat de 685 zile închisoare, precum și în concurs real prev.de art.33 lit.a Cod penal, cu infracțiunea prev.de art.255 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.7 din Legea 78/2000
și art.37 lit.b Cod penal, (săvârșită în data de 31 ianuarie 2010) pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare prin sentința penală nr.64/2010 a T. M., definitivă la data de 25 mai 2010.
În temeiul art.34 lit.b Cod penal s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin SP nr.64/2010 a T. M., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, pe toată durata executării pedepsei închisorii.
Potrivit art.36 alin.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată din pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.64/2010 a T. M., respectiv din 26 februarie 2010-30 iulie 2010 (la această din urmă dată fiind liberat condiționat, în baza sentinței penale nr.822/2010 a J. T.-M.) și s-a menținut liberarea condiționată dispusă.
În baza art.998 cod civil rap.la art.14 și 346 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile M. M., domiciliată în B., Bd.I., bl.60, sc.B,ap.20, județul B.-Năsăud, sumele de 50 lei și 150 E. sau echivalentul în lei la cursul valutar al BNR de la data efectuării plății, iar în favoarea părții civile D. F., domiciliată în comuna L. I., nr.221, județul B.- Năsăud, f.f.l. în B., Bd. I., bl.60, sc. B, ap.20, județul B.-Năsăud, a fost obligat la plata sumei de 300 lei, cu titlul de despăgubiri civile.
S-a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile V. C. V., prin achitarea sumei de 250 lei.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a cheii reglabile folosite la comiterea faptei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească suma de 1.500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, Dehelean Rădăcină C. și 960 lei reprezintăcostul raportului de constatare tehnico-științifică nr.758007/(...), întocmit de I. de C.- S. de B..
Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de (...), dimineața, inculpatul U. S. s-a deplasat din localitatea de domiciliu (Tg. M.), în municipiul B. cu un maxi-taxi, cu intenția de a sustrage bani sau bunuri din locuințe situate în acest oraș, fără a avea dinainte o eventuală locație unde să-și pună în aplicare rezoluția infracțională.
Inculpatul s-a deplasat pe B. I., nr. 60 și a intrat în imobil, pe la scara B, profitând de faptul că ușile de acces erau deschise. În continuare, inculpatul a mers la etajul III al blocului unde a observat ușa apartamentului nr. 20 care era din lemn și cu sistem de închidere normal, ușă pe care inculpatul a apreciat că o poate forța pentru a pătrunde în interior.
Odată identificată locuința în care urma să pătrundă, inculpatul, a lipit pe vizorul ușii apartamentului opus (ap. nr. 21) o bucată de hârtie, gest făcut cu scopul de a nu fi observat în timpul comiterii faptei de eventualii martori, după care a sunat insistent la ușa părții vătămate pentru a stabili dacă este cineva în interior.
După luarea acestor măsuri pentru a nu fi identificat sau depistat în flagrant, inculpatul a scos o cheie reglabilă pe care o luase cu el special pentru comiterea faptei, și a forțat sistemul de închidere al ușii, procedând, astfel, la ruperea butucului exterior al yalei. Inculpatul a luat butucul rupt și 1-a introdus în buzunar, cu scopul de a înlătura posibilitatea ulterioară a organelor de poliție de a o obține probele necesare identificării autorului furtului (ulterior l-a aruncat la un coș de gunoi).
În continuare, inculpatul a pătruns în locuința folosită de părțile vătămate M. M. și D. F., a răvășit lucrurile din interior în căutarea de bani sau bunuri de valoare, luând suma de 50 de E. de pe o servantă și 100 E. dintr-un sertar al aceluiași corp de mobilier, bani aparținând părții vătămate M. M., precum și suma de 300 de lei care se afla într-un portmoneu aflat în interiorul unui dulap din camera folosită de partea vătămată D. F.
Cu sumele de bani sustrase inculpatul a părăsit în grabă apartamentul părților vătămate, deplasându-se în mun. Tg. M..
În data de (...), dimineața, inculpatul U. S. s-a deplasat din nou din T.l
M., în municipiul B., tot cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, cu același scop, respectiv cu intenția de a sustrage bani sau bunuri din locuințe.
Inculpatul s-a plimbat prin B. pentru a identifica o locuință unde să pătrundă, în vederea punerii în aplicare a rezoluției infracționale.
Astfel, ajuns pe str. Șt. O. I. și a intrat în scara D a imobilului nr. 8, profitând de faptul că ușa de acces în bloc era deschisă. După ce a intrat în bloc, inculpatul a urcat la etajul III unde a observat ușa apartamentului nr. 38 care era din lemn și cu sistem de închidere normal, ușă pe care inculpatul a apreciat că o poate forța pentru a pătrunde în interior.
Inculpatul a procedat în același mod ca și în cazul comiterii furtului anterior, respectiv a lipit pe vizorul ușii apartamentului opus(ap. nr. 37) o bucată de hârtie, gest făcut cu scopul de a nu fi observat în timpul comiterii faptei de eventualii martori, după care, pentru a se asigura că nu era nici o persoană în interior, a sunat insistent la ușa apartamentului nr. 38.
După ce și-a asigurat împrejurările propice comiterii furtului, inculpatul, cu aceeași cheie reglabilă (folosită și la fapta anterioară), a procedat la ruperea butucului exterior al yalei, dar nu a putut intra în locuința părții vătămate V. C. V., pentru că încuietoarea s-a blocat, iar o insistență pentru deblocarea acesteia ar fi creat zgomote de natură a atrage atenția și, pe cale de consecință, să fieprins la locul faptei. În aceste condiții, inculpatul a preferat să plece, luând butucul exterior rupt și aruncându-1, ulterior, într-un coș de gunoi.
Instanța de fond a constatat că fapta inculpatului, de a pătrunde prin efracție în locuința părților vătămate M. M. și D. F., singur și pe timp de zi, de unde a sustras bani, și de a încerca să pătrundă prin forțarea sistemului de închidere a ușii de acces în locuința părții vătămate V. C. V. în data de în (...), cu același scop, în baza aceleiași rezoluții infracționale, recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, în forma intenției directe sub aspectul laturii subiective, întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, pentru care , procedând la reținerea circumstanței atenuante personale prev. de art. 74 lit. c Cod penal, rap. la art. 76 lit. c Cod penal, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptei, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute de lege pentru fapta comisă, întinderea prejudiciului cauzat, dar a ținut seama și de condamnările anterioare pentru fapte de același gen, precum și de atitudinea sinceră de recunoaștere, cooperare și de regret, manifestată dea lungul procesului penal.
Instanța de fond a constatat că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie prev.de art.37 lit.b Cod penal, raportat la pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1293/2002 a J. T.-M., din a cărei executare s-a liberat condiționat la data de 6 decembrie 2002, cu un rest neexecutat de 685 zile închisoare, precum și în concurs real prev.de art.33 lit.a Cod penal, cu infracțiunea prev.de art.255 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.7 din Legea 78/2000 și art.37 lit.b Cod penal, (săvârșită în data de 31 ianuarie 2010) pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare prin sentința penală nr.64/2010 a T. M., definitivă la data de 25 mai 2010.
În temeiul art.34 lit.b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.64/2010 a T. M., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, cu aplic.art.71 rap.la art. 64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal.
Potrivit art.36 alin.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată din pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.64/2010 a T. M., respectiv din 26 februarie 2010-30 iulie 2010 (la această din urmă dată fiind liberat condiționat, în baza sentinței penale nr.822/2010 a J. T.-M. - f. 127) și s-a menținut liberarea condiționată dispusă.
În latura civilă, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art.998 Cod civil și întrucât prejudiciile cauzate părților civile nu au fost recuperate, instanța de fond în temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală, l-a obligat pe inculpat la despăgubiri, în favoarea acestora, respectiv în favoarea părții civile M. M. la plata sumelor de 50 lei și 150 E. sau echivalentul în lei la cursul valutar al BNR de la data efectuării plății, iar în favoarea părții civile D. F., la plata sumei de 300 lei.
S-a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile V. C. V., prin achitarea sumei de 250 lei.
În baza art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a cheii reglabile folosite la comiterea faptei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească suma de 1.500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei cu titlul de onorariu pentru avocatul din oficiu , Dehelean Rădăcină C. și 960 lei costulraportului de constatare tehnico-științifică nr.758007/(...), întocmit de I. de C.- S. de B. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul U.
S. solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate de prima instanță în sensul reducerii ei, cu motivarea că a recunoscut fapta pentru care este trimis în judecată și a recuperat prejudiciul.
A.ul declarat este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului penal nr.(...) al J. B. se constată că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului pe baza unor probe legale, concludente și temeinic apreciate în ansamblul lor, între altele declarația inculpatului care atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată.
Faptei săvârșite de inculpat i s-a dat o legală încadrare juridică iar pedeapsa aplicată a fost judicios individualizată în raport de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal. De asemenea, prima instanță a dat eficiență și împrejurării că inculpatul a recunoscut fapta dedusă judecății, făcând aplicarea art.76 lit.c Cod penal cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Aspectul de netemeinicie invocat de inculpat privitor la proporționalitatea pedepsei nu va fi însușit de tribunal care reține că instanța de fond, în considerarea criteriilor de individualizare a pedepsei a procedat la stabilirea acestora evaluând corespunzător atât gradul de pericol social concret pe care l- a prezentat fapta comisă cât și datele care caracterizează persoana sa, începând cu atitudinea sinceră manifestată pe durata procesului penal și terminând cu constatarea că este recidivist.
Raportat la datele care rezultă din cazierul judiciar al inculpatului (f.106 dos.fond), tribunalul a apreciat că nu se justifică reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, considerând că pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată de prima instanță inculpatului răspunde cerințelor legale și este de natură să asigure finalitatea preventivă și cea educativă reglementate de art.52
Cod penal, neexistând temeiuri pentru modificarea ei.
În afara motivelor de apel invocate tribunalul a examinat întreaga cauză conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică.
Așa fiind, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul U. S. împotriva sentinței penale nr.1343 din (...) pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr.(...).
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului, 230 lei cheltuieli judiciare în apel din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu Rădăcină F..
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal inculpatul U.
S., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 4 mai 2011, prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului cu consecința aplicării unei pedepse cu închisoarea sub 2 ani pentru infracțiunea de furt calificat, având în vedere cuantumul redus al prejudiciului și atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, acesta recunoscând fapta și colaborând cu organele de anchetă. Pericolul social este scăzut, motiv pentru care solicită reducerea pedepsei.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform art.38514 C.pr.penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, pronunțând hotărâri temeinice și legale, susținute de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că în data de (...), inculpatul recurent U. S. a pătruns prin forțarea sistemului de închidere a ușii de acces în locuința părților vătămate M. M. și D. F. din B., de unde a sustras sumele de 150 euro și
300 lei, iar în data de (...) a încercat să pătrundă prin forțarea sistemului de închidere a ușii de acces în locuința părții vătămate V. C. V. din B..
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului U. S. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 C.
La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, întinderea prejudiciului cauzat, dar a ținut seama și de condamnările anterioare pentru fapte de același gen, precum și de atitudinea sinceră de recunoaștere, cooperare și de regret, manifestată dea lungul procesului penal. care este unul ridicat, reținând că săvârșirea prezentei fapte este o dovadă că pedepsele anterior aplicate nu și-au atins scopul in considerarea cărora au fost aplicate.
În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptei fiind vorba de sustrageri și încercări de sustrageri repetate din locuințe, comise prin efracție, respectiv prin folosirea unei chei reglabile cu ajutorul căreia a rupt butucul exterior al yalei, ceea ce a creat un pericol potențial pentru patrimoniul altor persoane, inculpatul dând dovadă de curaj și perseverență infracțională, după ce a mai fost condamnat anterior pentru fapte de același gen și fiind în stare de recidivă postexecutorie în raport de alte condamnări anterioare.
Instanța de fond a reținut ca și circumstanță atenuantă sinceritatea inculpatului și a aplicat prevederile art.74 lit.c C.pen., coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care fapta comisă este sancționată cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
Având în vedere gradul de pericol social al faptei comise, antecedența penală a inculpatului, nu se impune coborârea pedepsei și mai mult sub minimul special.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul U. S., domiciliat in T. M., str. M., nr. 6, ap.3, jud. M., împotriva deciziei penale nr. 10/A din 8 februarie 2011 a T. Bisrița Năsăud. În baza art.189 C.pr.penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul U. S., domiciliat in T. M., str. M., nr. 6, ap.3, jud. M., împotriva deciziei penale nr. 10/A din 8 februarie 2011 a T. Bisrița Năsăud. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2011. PRES. JUDECĂTORI G.IER L. M. ANA C. M. R. M. B. Red.L.M./C.A.N. 3 ex./(...) Jud.fond:D.M.N. Jud.apel:A.D.Petrișor, M.V.Lazăr
| ← Decizia penală nr. 981/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1494/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
