Decizia penală nr. 691/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.691/R/2011

Ședința publică din 4 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. M. - judecător

JUDECĂTORI : ANA C.

M. R. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de Ministerul Public P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 165 din 24 februarie 2011 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpata U. S. M. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.215/1 al.l C., art.215 al.l C. și art.290 C., toate cu aplic.art.33 lit.a C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata U. S. M., asistată de apărător desemnat din oficiu av. Mureșan D. I. și apărător ales av. Purcărin Paul, ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind partea civilă I. A. de V. SA - A. C.-N.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

R.ul M.ui P. solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei Judecătoriei C.-N. în vederea continuării judecății.

În susținerea recursului arată că soluția pronunțată de instanța de judecată, de restituire a cauzei P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în vederea refacerii urmăririi penale este netemeinică în baza următoarelor considerente :

Astfel, potrivit disp. art. 300 alin. 1 C. pr.pen., instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima zi de înfățișare, regularitatea actului de sesizare.

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, atunci când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.

În prezenta cauză, instanța a raportat dispozițiile art.300 C. la art.332 C., privitoare la restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, în ipoteza nerespectării dispozițiilor referitoare la sesizarea instanței.

Potrivit art. 197 alin.l C., încălcarea dispozițiilor care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Instanța a considerat că neregularitățile constatate impun restituirea cauzei la procuror întrucât anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Apreciază că neregularitățile reținute de instanță nu sunt în măsură să conducă la concluzia că, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 197 alin.4 C. când instanța, constatând încălcarea unor drepturi procesuale ale părților invocă din oficiu nulitatea relativă apreciind că „anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei". In literatura de specialitate (V. Theodoru, Drept procesual penal, Parte generală, pag.450) acest text a fost interpretat în sensul că vătămarea procesuală constă din îndoiala pe care o are instanța de judecată cu privire la aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei datorită nerespectării drepturilor procesuale ale unei părți; se confruntă, astfel, soluția dată cu o altă soluție, care ar fi fost posibilă dacă nu s-ar fi încălcat legea de procedură penală. In acest sens arată că inculpata a fost audiată de mai multe ori pe parcursul urmăririi penale, unde a relatat pe larg desfășurarea evenimentelor, a fost audiată numita Al J. L., au fost depuse înscrisuri și exprimată poziția părții civile I. N. A. de V. S., toate acestea fiind apreciate de procuror ca probe suficiente pentru aflarea adevărului. în măsura în care instanța aprecia necesară administrarea și a altor probe, fie în baza rolului activ, fie ca urmare a cererilor formulate de către inculpata prezentă la judecată, nu exista nici un impediment legal în administrarea acestora. Prin extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, procurorul nu a făcut decât să pună în acord încadrarea juridică cu întreaga situație de fapt, care a rezultat în urma probelor administrate, bineînțeles având exprimată și poziția inculpatei referitor la acest aspect.

Raportat la prima critică formulată de către instanță, cu privire la neaducerea la cunoștință a extinderii cercetărilor și începerii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și a neprezentării materialului de urmărire penală, este adevărat că în prezenta cauză nu suntem în ipoteza unui caz clasic de sustragere de la urmărirea penală prev. de art.254

C., astfel cum acesta a fost reținut în literatura de specialitate și practica judecătorească, însă apreciază că, raportat la atitudinea inculpatei, se poate cu certitudine spune că aceasta s-a sustras de la urmărirea penală, mai precis de la prezentarea materialului de urmărire penală.

Astfel, inculpata a fost citată procedural, la domiciliul la care aceasta figura și s-a luat legătura și telefonic cu aceasta în vederea comunicării datei la care procurorul a stabilit efectuarea actului procedural al prezentării materialului de urmărire penală. Cu toate acestea, inculpata a comunicat că nu se poate prezenta la cele două date fixate, întrucât este plecată în M. B., și că va veni abia în cursul lunii ianuarie 2011.

În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și trimiterea cauzei în vederea continuării judecății.

Apărătorul ales al inculpatei U. S. M., solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

În susținerea poziției procesuale arată că inculpata nu s-a sustras urmăririi penale, iar stabilirea greșită a cadrului procesual, precum și faptul căinculpatei nu i s-a adus la cunoștință extinderea procesului penal dispusă de procuror și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de înșelăciune, sunt de natură a vătăma drepturile procesuale ale inculpatei, producând efecte și asupra legalității urmăririi penale și implicit asupra regularității actului de sesizare.

În consecință, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 165 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr.(...), în temeiul art. 300 C., coroborat cu art. 332 alin. 2

C., cu referire la art. 197 alin. 1, 4 C., art. 257 C., art. 254 C. a fost restituită cauza la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea refacerii urmăririi penale în privința inculpatei U. S.-M., fiica lui O.-V. și E., născută la data de

17 aprilie 1958 în Hunedoara, CNP 2., domiciliată în C.-N., str. P. G. A., nr. 2, ap. 15, jud C., cu reședința în Londra, 4 Rectory Court 191 Station Road West

Dryton Middx UB7 7NL, M. Britanic

În temeiul art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție instanța analizând conținutul dosarului de urmărire penală a constatat mai multe nereguli referitoare la stabilirea cadrului procesual, la încălcarea dispozițiilor art. 254 C., care sunt de natură a afecta dreptul la apărare al inculpatei și a vătăma implicit drepturile procesuale ale acesteia.

Referitor la prezentarea materialului de urmărire penală și la aducerea la cunoștință a faptelor pentru care era cercetată inculpata, instanța a constatat că în data de 16 iulie 2009 acesteia i s-a adus la cunoștință că este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind audiată cu privire la faptele reclamate de numita Al J. L.

În data de (...) prin ordonanța procurorului s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de învinuită pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1 C. comisă la data de (...). Prin aceeași ordonanță s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina învinuitei din infracțiunile de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 215 ind. 1 al. 1 C. și art. 290 C. în infracțiunile de delapidare, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 215 ind. 1 al. 1 C., art. 215 al. 1 C. și art. 290 C., cu aplicarea art. 33 lit. a C.

În data de (...) învinuita a fost citată cu solicitarea ca aceasta să se prezinte în data de (...), ora 09,00 în vederea prezentării materialului de urmărire penală. Din dovada de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că citația a fost afișată pe ușa locuinței destinatarului .

Din procesul-verbal întocmit în data de (...) de către procuror reiese că acesta a fost contactat telefonic de către învinuită care i-a comunicat că nu se poate deplasa la P. în data de (...) și i s-a solicitat acesteia să se prezinte în data de (...). învinuita a comunicat faptul că nu se poate prezenta nici la această dată, deoarece se află la muncă în M. B. și că se va întoarce în țară în luna ianuarie 2011.

În data de (...) a fost întocmit rechizitoriul de către procuror, fără ca în cuprinsul acestuia să se facă trimitere la vreunul din cazurile prevăzute de art. 254 C. S-a menționat doar faptul că învinuitei nu s-a putut prezenta materialul de urmărire penală deoarece se află la muncă în M. B., dar avea cunoștință că a fost citată în acest scop.

Raportat la aspectele menționate anterior, instanța a apreciat că în privința învinuitei nu era incident niciunul din cazurile de neprezentare a materialului de urmărire penală prevăzute de art. 254 C. învinuita nu a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmărire penală, ci dimpotrivă a luat legătura telefonic cu procurorul de caz pentru a comunica motivele obiective care o împiedică să se prezinte pentru prezentarea materialului de urmărire penală în data de (...). Nu se poate aprecia nici faptul că învinuita era dispărută atâta timp cât se cunoștea încă din data de (...) că aceasta se află în

Londra, fiind indicată adresa la care locuiește efectiv în cuprinsul declarației de la f. 81.

În afară de acest aspect s-a menționat că învinuitei nu i s-a adus la cunoștință faptul că organul de urmărire penală a dispus extinderea cercetărilor penale pentru infracțiunea de înșelăciune, pentru a i se da posibilitatea să-și formuleze poziția și implicit apărările raportat la noua infracțiune pentru care a fost începută urmărirea penală. Potrivit art. 6 alin. 2,

3 C. organele judiciare au obligația să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale și în privința inculpatului de a-1 încunoștința de îndată și mai înainte de a-1 audia despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică și să-i asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării. A.e obligații au fost încălcate de organele de urmărire penală care așa cum s-a arătat anterior nu au adus la cunoștința inculpatei reținerea unei noi infracțiuni în sarcina sa.

Referitor la cadrul procesual instanța a constatat că dosarul nr.

468/P/2006 s-a constituit ca urmare a plângerii formulate de numita Al J. L. în data de (...). Aceasta a solicitat tragerea la răspundere penală a numitei U. S. M. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual și uz de fals descriind faptele reclamate.

In data de (...) numita Al J. L. a fost audiată în etapa actelor premergătoare și a descris detaliat faptele reclamate. în data de (...) a fost audiată numita U. S. M. căreia i s-au adus la cunoștință faptele pe care le-a reclamat Al J. L. .

În data de (...) procurorul a confirmat procesul verbal de începere a urmăririi penale față de învinuita U. S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată .

La dosar au fost depuse în data de (...) mai multe înscrisuri provenind din partea I. N. A. de V. SA din care rezultă că această societate a reclamat în anii 2004-2005 mai multe fapte săvârșite de U. S. M., solicitând tragerea la răspundere penală a acesteia pentru infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C.. In data de

(...) a fost audiat reprezentantul I.. N. A. de V. SA - numitul N. G. în calitate de

„. vătămată".

Deși numita Al J. L. a formulat plângerea penală inițială a fost reaudiată în calitate de martor în data de 16 iulie 2010, când a arătat că beneficiază în continuare de polița de asigurare de viață și că reprezentanții firmei i-au comunicat că își vor recupera prejudiciul de la numita U. S. M., respectiv că vor formula plângere penală împotriva acesteia .

Din ordonanța de extindere a cercetărilor emisă de procuror rezultă că s- a apreciat că una din faptele pentru care a fost cercetată învinuita întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune comisă față de numita Al J. L. A. aspect reiese și din rechizitoriu, cu mențiunea că acestei persoane i s-a atribuit calitatea de martor în loc de parte vătămată; atâta timp cât s-a apreciat că numita Al J. L. a fost indusă în eroare era necesară păstrarea calității de parte vătămată pe care a avut-o inițial, chiar dacă s-a considerat că prejudiciul s-a produs în dauna I.. N. A. de V. S. A. aspect nu a fost menționat în cuprinsul rechizitoriului, dar se poate deduce din faptul că în pretențiile civile formulate de această societate a fost inclusă si suma de 12.748.560 ROL. Nu s-a explicat în cuprinsul actului de sesizare care este motivul pentru care numita Al J. L. are calitatea de martor; aceasta nu a renunțat în mod expres la calitatea de parte vătămată pentru a fi incidente dispozițiile art. 82 C. Constituirea cadrului procesual, atribuirea calității procesuale corespunzătoare fiecărui participant la procesul penal se impune a fi efectuată încă din faza de urmărire penală, numai în acest fel asigurându-se respectarea dreptului la apărare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 6 C. potrivit cărora organele judiciare au obligația să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale.

Instanța a apreciat că încălcarea dispozițiilor art. 254 C., stabilirea greșită a cadrului procesual, precum și faptul că inculpatei nu i s-a adus la cunoștință extinderea procesului penal dispusă de procuror și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de înșelăciune sunt de natură a vătăma drepturile procesuale ale inculpatei, producând efecte și asupra legalității urmăririi penale și implicit asupra regularității actului de sesizare.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 300 alin. 2 C. potrivit cărora poate fi acordat un termen pentru înlăturarea neregularităților; este necesară audierea inculpatei în privința noii infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală pentru a i se da posibilitatea să-și formuleze apărările; se impune stabilirea calității numitei Al J. L. care trebuie audiată în acest sens, fiind necesară citarea ei la toate adresele cunoscute (aceasta având domiciliul în Dubai). A.e activități procedurale nu pot fi efectuate prin acordarea unui termen cu atât mai mult cu cât ulterior este necesară refacerea actului de sesizare în funcție de aspectele care vor reieși din actele de cercetare penală.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 300 C., coroborat cu art. 332 alin. 2 C., cu referire la art. 197 alin. 1, 4 C., art. 257 C., art. 254 C. instanța a dispus restituirea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea refacerii urmăririi penale în privința inculpatei U. S.-M.

În temeiul art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal recurs, P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său, P. a învederat faptul că în mod greșit prima instanță a invocat în cauză dispozițiile art.197 alin.l și 4 c.p.p. atâta vreme cât în cauză nu au fost încălcate drepturile inculpatei, aceasta fiind de mai multe ori audiată în cursul urmăririi penale. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpata a fost citată procedural de la domiciliul său dar s-a luat și legătura telefonică cu inculpata, care a comunicat însă că nu se poate prezenta la cele două termene fixate, invocând faptul că este plecată în M. B. și nu se poate prezenta decât în cursul lunii ianuarie 2011. S-a mai arăta în recursul promovat în cauză, că nulitățile invocate în considerentele hotărâriiatacate pot fi încadrate în dispozițiile art.330 alin.2 C. potrivit cărora se restituie cauza a parchet atunci când sesizarea nu este făcută potrivit legii , iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, eventualele neregularități cu privire la calitatea procesuală a numitei Al J. L., putând fi remediate prin acordarea unui termen de judecată și citarea acesteia în vederea precizării poziției sale procesuale.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În considerente hotărârii atacate, prima instanță invocat în principal trei neregularități ale actului de sesizare al instanței care au dus la încălcarea dispozițiilor art.254 C., stabilirea greșită a cadrului procesual, precum și faptul că inculpatei nu i s-a adus la cunoștință extinderea procesului penal și începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de înșelăciune.

În ceea ce privește primul aspect criticat de către instanța de fond și anume acela că inculpatei nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală fără a se invoca un caz special dintre acelea prev. de art.254 C., curtea constată următoarele:

Din datele de la dosarul de urmărire penală rezultă cu certitudine faptul că inculpata avea cunoștință de prezentul dosar, la data de 16 iulie aducându- i-se la cunoștință de către procuror faptul că este cercetată pentru comiterea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Un alt aspect important și dovedit în cauză este acela că inculpata s-a deplasat în M. B., unde își desfășoară în prezent activitate și unde de altfel are și reședința.

În vederea prezentări materialului de urmărire penală, după extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale și pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, procurorul a citat-o pe inculpată de la domiciliul său din țară și a făcut și demersuri în a o contactata telefonic fiind cunoscut faptul că aceasta are reședința în Londra. Din procesul-verbal întocmit de către procuror la data de (...) rezultă că, deși i s-au propus inculpatei două date de prezentare a materialului de urmărire penală la un interval de 10 zile una de cealaltă, tocmai pentru ca inculpata să se poată prezenta, aceasta a arătat în mod expres că nu poate să vină în țară decât în luna ianuarie 2011, adică la circa două luni de la datele stabilite de procuror.

Apreciem, raportat la cele de mai sus că, în cauză i-au fost respectate inculpatei drepturile procesuale, aceasta avea cunoștință de faptul că este cercetată într-un dosar penal, a fost audiată de mai multe ori, ocazii cu care și- a exprimat în mod detaliat poziția procesuală, avea obligația să se prezinte în fața organelor de urmărire penală, i s-au pus la dispoziție două termene în vederea prezentării materialului de urmărire penală și cu toate acestea a refuzat precizând că doar în ianuarie 2011 se va prezenta în țară.

După cum s-a statuat și în jurisprudența CEDO(cauza Vitan/România) dreptul la apărare a inculpatului nu este un drept absolut. în cauză, inculpata avea obligația să se prezinte la chemarea organelor de cercetare penală, care au făcut demersuri în vederea încunoștințării acesteia, neputând abuza de dreptul său, pretinzând organelor de urmărire penală să stea la dispoziția sa și să fixeze termenele în funcție de programul acesteia. O astfel de abordare are conduce la situații nedorite de tergiversare a procesului penal și chiar de împiedicare a tragerii la răspundere penală a unor inculpați prin intervenirea prescripției răspunderii penale.

Apoi, în ceea ce privește extinderea procesului penal cu privire la comiterea de către această inculpată a infracțiunii de înșelăciune apreciem că această critică se află în strânsă legătură cu prima critică, neaducerea la cunoștință inculpatei a noii învinuiri nu se datorează culpei procurorului ci faptului că inculpata nu s-a prezentat în fața acestuia.

Raportat la toate aspectele invocate, la faptul că în opinia noastră instanța acordând un termen de judecată în vederea audierii numitei Al J. L., ar fi lămurit și aspectul legat de calitatea procesuală a acesteia, curtea apreciază că în cauză nu se impune restituirea cauzei la procuror, eventualele neregularități sesizate putând fi înlăturate cu prilejul judecății cauzei, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele art.300 alin.2 C.

Așa fiind, în baza art.38515 pct.2 lit.c C.pr.penală va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 165/(...) a Judecătoriei C.-N., pe care o va casa în întregime și va dispune trimiterea cauzei la aceeași instanță în vederea continuării judecății.

În baza art. 189 C. va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu (av.Mureșan D. I.), sumă ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU A.E M.IVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515 pct.2 lit.c C.pr.penală admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 165/(...) a

Judecătoriei C.-N., pe care o casează în întregime și dispune trimiterea cauzei la aceeași instanță în vederea continuării judecății.

În baza art. 189 C. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu (av.Mureșan D. I.), sumă ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.

In baza art. 192 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 4 mai 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

L. M. ANA C. M. R.

GREFIER M. B.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 691/2011, Curtea de Apel Cluj