Decizia penală nr. 73/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 73/A/2011
Ședința de la 4 aprilie 2011 lnstanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. Ș.- judecător
JUDECĂTOR : D. P.
GREFIER : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
T.
S-au luat spre pronunțare - apelurile declarate de către P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și inculpatul P. C. A. împotriva sentinței penale nr. 464 din 5 octombrie 2010 , pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev și ped de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin 1 și art 175 alin 1 lit i din Codul penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 28 martie
2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 4 aprilie 2011.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 464 din 05 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) în baza art. 334 C.pr.pen., s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținute în sarcina inculpatului P. C. A., fiul lui C. și R., ns. la data de (...) în T., jud. C., domiciliat în T., str. Tineretului nr. 9, bl. OP 1, apt. 37, jud. C. CNP 1., cetățean român, studii 11 clase și școală profesională, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, muncitor, fără antecedente penale, din infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174- art. 175 alin. 1 lit. i C., în infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174- art. 175 alin. 1 lit. i C., cu aplicarea art. 73 lit. b C., prin reținerea circumstanței atenuante legale a provocării și respinge ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice prin reținerea circumstanței atenuante legale a depășirii limitelor legitimei apărări, prev. de art. 73 lit. a C.
În baza art. 20 rap. la art. 174- art. 175 alin. 1 lit. i C., cu aplicarea art. 73 lit. b C., cu aplicarea art. 74 lit. a,b,c- art. 76 lit. b C., a fost condamnat inculpatul P. C. A., fiul lui C. și R., ns. la data de (...) în T., jud. C., domiciliat în T., str. Tineretului nr. 9, bl. OP 1, apt. 37, jud. C. CNP 1., cetățean român, studii 11 clase și școală profesională, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, muncitor, fără antecedente penale la 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
În baza art. 71 C., i s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a tz. II C., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 2 C., rap. la art. 175 alin. 1 C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a tz. II C., pe o durată de 3 ani, care se va executa după finalizarea executării pedepsei principale, conform art. 66 C.
S-a constatat că inculpatul a achitat despăgubirile pentru daune morale solicitate de partea vătămată-parte civilă R. S.
În baza art. 14 alin. 1- art. 346 alin. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 998-
999 C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă S. M. T., obligând inculpatului la plata în favoarea părții civile a sumei de 1075,19 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânda legală calculată de la data de (...) și până la data plății efective.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a constatat că prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj nr.733/P/2009 din data de 19 noiembrie 2009 a fost trimis în judecată inculpatul P. C. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.20 Cod penal, rap. la art.174 Cod penal, art.175 alin.1 lit.i Cod penal.
S-a reținut, în esență, că inculpatul P. C. A. în data de (...), în jurul orelor
17,00, în timp ce se afla într-un loc public, lângă restaurantul „M."; din T., i-a aplicat numitului R. S. o lovitură cu un cuțit în zona abdominală, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
A fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 733/P/2009 al P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul (f. 13), partea vătămată (f. 14), precum și martorii G. B. (f. 31), C. L. M. (f. 32), P. M. (f. 54), V. R.-Ș. (f. 55), C. G.-D. (f. 56), G. V. I. (f. 74), C. P. (f. 75) și M. A.-C. (f. 76). A fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere, precum și dovada achitării integrale a despăgubirilor pretinse de partea vătămată.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că în data de (...), în jurul orelor 17,00, partea vătămată R. S. s-a deplasat împreună cu prietenii săi M. C., G. B., C. G., P. M. și V. R. în centrul municipiului T. pentru a-și sărbători ziua de naștere, oprindu-se pentru puțin timp la restaurantul M. din T., unde M. C. urma să poarte o discuție cu numitul C. P., care îl anunțase că îl așteaptă la restaurantul menționat. În timp ce partea vătămată și patru persoane dintre cele care îl însoțeau au așteptat afară, M. C. a intrat în restaurant și a revenit după câteva momente fiind urmat de către C. P. între M. C. și C. P. s-a iscat o altercație, îmbrâncindu-se reciproc, conflictul degenerând în agresiuni prin lovirea martorului C. P. de către M. C. cu palma peste față (f.
41 d.u.p, f. 53 d.u.p, f. 56 inst., f. 75 inst.), fapt pentru care partea vătămată
R. S. a intervenit între cei doi pentru a-i despărți.
Potrivit declarațiilor părții vătămate însuși (f. 6 d.u.p, f. 14 inst.), la momentul la care a intervenit între cei doi, martorul C. P. l-a prins de haine și a încercat să îl lovească, însă nu a apucat pentru că l-a lovit el, o singură dată, cu pumnul în față pe C. L. lui C. P. de către partea vătămată este confirmată și de cel dintâi, audiat în calitate de martor în prezenta cauză (f. 53 d.u.p, f. 75 inst), dar și de inculpatul P. C. A.
În același timp, instanța a reținut ca relevantă cauzei împrejurarea că la momentul lovirii martorului C. P. de către partea vătămată, ceilalți prieteni ai părții vătămate și totodată ai martorului M. C. s-au apropiat de locul altercației (f. 42 d.u.p, f. 31 inst.) suficient de mult încât în conștiința lui M. C. să se formeze reprezentarea că prietenii săi au intervenit în conflict în favoarea lui (f.
52 du.p.-declarație dată chiar la data săvârșirii faptei).
La acest moment când prietenul inculpatului, în persoana martorului C. P. era lovit de partea vătămată R. S. iar prietenii acestuia se aflau în imediata apropiere a locului altercației cu intenția de a interveni ( cu scopul declarat de a stinge conflictul, scop necunoscut însă inculpatului), a ieșit din restaurantul Millenium și inculpatul P. C. A. (f. 42 d.u.p, f. 44 d.u.p, f. 46 du.p, f. 49 d.u.p, f. 52 d.u.p, f. 60 d.u.p, f. 13 inst., f. 14 inst.).
Potrivit declarațiilor martorului P. M., care s-au coroborat cu cele ale martorului V. R. Ș., dar și cu cele date de martorul C. G. (f. 56 inst.), inculpatul a ieșit din restaurant cu un cuțit în mână, pe care îl agita nervos, întrebând ce se întâmplă acolo.
Inculpatul însuși a confirmat desfășurarea evenimentelor, arătând în detaliu în faza de urmărire penală că a ieșit din restaurant cu un briceag în mână (având lama de aproximativ 10 cm) pe care inițial nu a deschis-o. Arată în continuare că ajuns la locul altercației, a intervenit între partea vătămată și prietenul său C. P., împingându-l pe partea vătămată R. cu pieptul (f. 61 d.u.p, f. 13 inst.), împrejurare confirmată și de partea vătămată (f. 6 d.u.p, f. 14 inst.). Contactul direct dintre inculpat și partea vătămată anterior înjunghierii a fost confirmată și de martorul G. V. I. (f. 74 inst)- care a perceput că în fața R.ui Millenium erau două grupuri conflictuale implicate în agresiuni distincte, inculpatul și partea vătămată fiind percepuți ca și celulă distinctă de agresiune. În același timp, martorul M. A. C. a arătat în fața instanței că între inculpat și partea vătămată s-a desfășurat o altercație în mod independent de celula inițială de agresiune (f. 76 inst.).
În cadrul acestei celule distincte de agresiune dintre inculpat și partea vătămată, instanța a reținut că loviturile reciproce între părți nu sunt pe deplin probate, până la momentul neîndoielnic al înjunghierii lui R. S. de către inculpat, în condițiile în care cei doi se aflau față în față, iar zona abdominală lovită a fost în mod evident vizată de P. C. A.
După agresiune, inculpatul a fugit de la locul incidentului, iar partea vătămată a fost transportată la S. M. T. unde a fost internată în perioada 19.03
- (...) cu diagnosticul „plagă înjunghiată subombilicală penetrantă";, profundă de aproximativ 10-11 cm.
Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 1971/II/a/55 din (...) întocmit de către IML C.-N. (f. 11-12 d.u.p), leziunile suferite de R. S. i-au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 zile de îngrijiri medicale și s-au putut produce prin lovire cu un corp înțepător - tăietor (posibil cuțit).
Lucrătorii de poliție au căutat fără succes cuțitul corp delict, în locul în care inculpatul a declarat că îl aruncase în timp ce fugea de la locul agresiunii
(f. 4 d.u.p).
Instanța nu a reținut în favoarea inculpatului excesul justificat de legitimă apărare (art. 44 alin. 3 C.), astfel cum se solicită de către apărătorul acestuia.
Potrivit art. 44 alin. 3 C., este de asemenea în legitimă apărare și acela care, din cauza tulburării sau temerii, a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.
Pentru a fi în prezența excesului justificat trebuie să fie îndeplinite toate condițiile atacului și apărării, mai puțin proporționalitatea. Așa cum s-a decis în practica judiciară (T. Suprem, Secția penală, deciziile nr. 880/1981, nr.
474/1981, nr. 1100/1977, nr. 2135/1976, nr. 113/1970), dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 44 alin. 2 C. (în sensul ca atacul să fie imediat, sau acesta nu prezintă pericol grav pentru valorile ocrotite), nu se poate pune problema invocării excesului justificat, căci aplicarea dispozițiilor art. 44 alin. 3 C.pen este condiționată de îndeplinirea condițiilor art. 44 alin. 2
C.
În speță, instanța a reținut că presupusul atac material și direct (prin lovitura cu pumnul în față aplicată martorului C. P.) declanșat de partea vătămată R. S. împotriva prietenului inculpatului P. și-a pierdut caracterul de atac imediat în momentul în care inculpatul s-a interpus între cei doi, împingându-l pe partea vătămată R. cu pieptul.
Sub aspectul caracterului agresiunii exercitate de R. S. asupra martorului C. P., instanța a reținut ca fiind credibilă reprezentarea în conștiința inculpatului a unui atac care să justifice o acțiune de apărare în înțelesul legii penale, întrucât inculpatul nu a asistat la debutul altercației dintre M. C. și C. P., ajungând la fața locului doar la momentul loviturii aplicate de partea vătămată R. lui C., când a putut să constate și faptul că prietenul său se afla practic înconjurat de grupul din care făcea parte R. S. Audiat fiind în fața instanței, partea vătămată însuși a arătat că este credibil ca inculpatul să se fi simțit în inferioritate numerică, percepția unui pericol grav și iminent la care putea fi expus C. P. apărând ca fiind justificată.
Acțiunea de apărare a inculpatului P. deși a avut inițial caracterul cerut de art. 44 alin. 2 C., a dobândit valențele unui veritabil atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva părții vătămate, întrucât înjunghierea cu briceagul cu lama de 10 cm a avut loc după înlăturarea stării de pericol pe care o reprezenta R. S. și chiar prietenii acestuia pentru C. P., prin intimidarea cu briceagul agitat în aer și prin interpunerea și împingerea cu pieptul a părții vătămate.
După acest moment consumativ, apărarea și-a încetat caracterul legitim, inculpatul P. devenind din autor al apărării prietenului său C. P., un veritabil atacator.
Față de aceste considerente, instanța a înlăturat apărarea formulată de inculpatul P. C. A. în sensul că ar fi acționat în stare de legitimă apărare depășită, care ar înlătura caracterul penal al faptei conform art. 44 alin. 3 C..
În mod similar și pentru aceleași argumente, s-a respins ca neîntemeiată și cererea de schimbare de încadrare juridică prin reținerea circumstanței atenuante legale a depășirii limitelor legitimei apărări, prevăzute de art. 73 lit. a C.
Starea de puternică tulburare în care se afla însă inculpatul P. C. A. nu poate fi contestată, fiind confirmată prin agitarea nervoasă a briceagului în aer cu scop de intimidare, după ce ieșise din restaurant anticipând un posibil conflict în care ar fi putut fi implicat C. P. În același sens instanța a reținut și declarațiile date de părți și de martori care confirmă că anterior acestui incident părțile nu se cunoșteau și nu avuseseră conflicte, izbucnirea de violență a inculpatului aflat la prima confruntare cu legea penală neputând fi justificată decât ca având la bază acțiunea violentă exercitată de partea vătămată asupra martorului C. P.-prietenul inculpatului și la care acesta a asistat. Astfel fiind, instanța a reținut ca fiind pe deplin incidente în cauză dispozițiile art. 73 lit. b C., respectiv circumstanța atenuantă legală aprovocării, urmând a se schimba în mod corespunzător încadrarea juridică dată faptei.
Susținerea reprezentantei M.ui P. în sensul că nu ar fi întrunite cerințele provocării nu au fost primite, întrucât violența exercitată de R. S. la adresa prietenului inculpatului- C. P. a fost probată prin declarațiile inculpatului, a martorului C. P. și a părții vătămate însuși, iar necunoașterea împrejurărilor în care a debutat altercația nu ar putea fi imputată inculpatului, care la momentul ieșirii din restaurant și-a văzut prietenul înconjurat de grupul din care făcea parte și R. S. Chiar și în situația în care agresiunea inițială ar fi fost generată de C. P. însuși- aspect care de altfel nu este probat-, inculpatul P. ar fi putut beneficia de scuza provocării, aceasta suprapunându-se în acestă ipoteză peste o eventuală eroare de fapt în înțelesul art. 51 C. Nu în ultimul rând, se impune a se face observația că acțiunea de violență care să justifice starea de surescitare nervoasă sub impulsul căreia a acționat inculpatul nu era necesar să fie îndreptată împotriva inculpatului însuși, doctrina și jurisprudența deopotrivă acceptând scuza provocării și pentru situațiile actelor provocatoare exercitate la adresa apropiaților făptuitorului.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului P. C. A. care în data de (...), în jurul orelor 17,00, în timp ce se afla într-un loc public, lângă restaurantul „M."; din T., i-a aplicat numitului R. S. o lovitură cu un cuțit cu lama de 10 cm în zona abdominală, zonă puternic vascularizată, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, faptă prev. de art. 20 C. rap. la art. 174 C., art. 175 alin. 1 lit. i C.
Sub aspectul laturii subiective, instanța va reține că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, întrucât deși nu a urmărit suprimarea vieții părții vătămate, prin lovirea acestuia cu un corp tăietor- înțepător, cauzându-i o plagă înjunghiată cu profunzime de 10-11 cm într-o zonă vitală, puternic vascularizată (cea abdominală), zona lovită fiind în mod evident vizată de inculpat- care l-a înjunghiat din poziția față în față pe partea vătămată, totuși inculpatul a acceptat posibilitatea survenirii decesului, viața victimei fiind salvată prin intervenția chirurgicală promptă.
Potrivit celor expuse mai sus, în favoarea inculpatului s-a reținut și scuza provocării, în înțelesul art. 73 lit. b C.
La individualizarea judiciară a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., reținând împrejurările săvârșirii faptei pe fondul stării de provocare, aplicarea unei singure lovituri de cuțit într-o zonă letală, acționând cu intenție indirectă raportat la rezultatul socialmente periculos- punerea în primejdie a vieții părții vătămate, lipsa antecedentelor penale a inculpatului aflat la prima confruntare cu legea penală și cu o bună reputație socială (f. 73 inst.), atitudinea sinceră a acestuia în fața organelor judiciare, dar și stăruința de care a dat dovadă pentru recuperarea prejudiciului (f. 21, f.
91 inst.), reținând în favoarea inculpatului și circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a,b, c C.
Pe baza acestor criterii, în baza art. 20 rap. la art. 174- art. 175 alin. 1 lit. i C., cu aplicarea art. 73 lit. b C., cu aplicarea art. 74 lit. a,b,c- art. 76 lit. b C., instanța a condamnat pe inculpatul P. C. A., la 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Cu privire la latura civilă partea vătămată R. S. și-a precizat constituirea de parte civilă împotriva inculpatului la suma de 5000 lei despăgubiri pentru daune morale (f. 14 inst), achitată integral de inculpat (f. 21, 91 inst.).
În cauză s-a constituit parte civilă și S. M. T., cu suma de 1433,59 lei, cu dobânda legală de la data de (...) și până la data plății efective, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții vătămate R. S. (f. 81-
82 inst.). Instanța a constatat că pretențiile materiale ale S.ui M. T. sunt justificate în cauză până la concurența sumei de 1075,19 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, raportat la gradul de culpă al inculpatului la săvârșirea faptei apreciat la 80% față de acțiunea provocatoare provenind de la partea vătămată. În aceste condiții, diferența de cheltuieli de spitalizare până la concurența sumei totale de 1433,59 lei a fost suportată, în condițiile legii, de partea vătămată R. S.
Impotriva mai sus menționatei sentințe au declarat apel în termenul legal
P. de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpatul P. C. A.
Prin apelul promovat M. public a solicitat instanței de control judiciar pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești de condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoare într-un cuantum sporit, judicios individualizată și proporționalizată în raport cu gravitatea și împrejurările reale ale faptei deduse judecății, cu înlăturarea circumstanței atenuante legale a scuzei provocării prev. de art.73 lit.b C. și a celei judiciare privind comportamentul sincer în cursul procesului penal prev. de art.74 lit.c C. ce au fost reținute în mod necorespunzător de către prima instanță în favoarea autorului și rezolvarea corectă a laturii civile a prezentei cauze.
P. de pe lângă Tribunalul Cluj referitor la latura penală a cauzei arată că faptei concret comise de inculpat i s-a dat o greșită încadrare juridică, în primul rând prin reținerea necorespunzătoare și nejustificată a scuzei provocării(art.73 lit.b C.) în favoarea sa, ca urmare a admiterii cererii de schimbare a încadrării inițiale, iar apoi prin aplicarea tot nejustificată printre alte circumstanțe atenuante juridice, a celei vizând comportarea sinceră în cursul procesului penal (art.74 lit.c C.). În mod corelativ acestor aspecte, s-a ajuns la situația stabilirii unei reduceri în procent semnificativ a cuantumului pedepsei principale, în totală contradicție cu starea reală de fapt, cu probele dosarului și cu gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite.
Pe de altă parte nici reținerea circumstanței atenuante judiciare prevăzută de art.74 alin.1 lit.c C. privind comportamentul sincer al autorului infracțiunii din timpul desfășurării procesului penal, nu este justificată în prezenta cauză, față de atitudinea concretă a inculpatului P. A. C. în legătură cu acest aspect. Astfel, constat celor arătate de prima instanță în considerentele sentinței apelate, susnumitul nu a fost deloc sincer cu ocazia audierilor sale succesive de către organele de cercetare și de urmărire penală, ori de către instanța de judecată, ci dimpotrivă, a încercat în permanență să denatureze adevărul și să inducă în eroare autoritățile judiciare în privința împrejurărilor exacte de fapt în care s-au petrecut evenimentele infracționale în care a fost implicat la data de (...).
În privința laturii civile a cauzei - însă în strânsă legătură cu modul de soluționare a celei penale de către prima instanță - aspectele de nelegalitate și netemeinicie a sentinței de fond vizează modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor materiale acordate părții civile S. M. T., reprezentând în fapt cheltuielile de spitalizare ale victimei infracțiunii R. S. Astfel, motivat de considerentul - neîntemeiat în raport cu explicațiile mai sus arătate și neconform probelor cauzei și stării reale de fapt reținut de către instanță cu privire la un pretins grad de culă al inculpatului la săvârșirea infracțiunii supusă judecății apreciat la o valoare procentuală de 80% față de acțiunea provocatoare pusă în sarcina părții vătămate, s-a ajuns la soluția diminuării sumei de bani solicitate prin constituirea de parte civilă de către unitateasanitară menționată, sumă e a fost dovedită prin deconturile de cheltuieli și alte înscrisuri și documente justificative anexate constituirii de parte civilă.
În mod concret, a fost admisă doar în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către S. M. T.,a iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1075,19 lei (din totalul de 1433,59 lei solicitat) plus dobânda legală calculată de la data de (...), data externării părții vătămate din spital, impunându-se prin urmare remedierea situației și stabilirea corectă a daunelor materiale datorate de către inculpat părții civile.
Inculpatul P. C. A. prin apărătorul ales a solicitat în principal achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.e C.proc.pen. și art.44 alin.3 C. În subsidiar în situația în care instanța de apel nu va împărtăși prima soluție propusă s-a solicitat coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea sub supraveghere a pedepsei astfel reduse.
Inculpatul a susținut că sunt îndeplinite toate condițiile depășirii limitelor legitimei apărări din întreg materialul probator administrat reieșind fără nici un dubiu faptul că a fost agresat atât el cât și martorul C. P.
S-a mai susținut că instanța de fond deși a reținut în favoarea sa scuza provocării și disp.art.74 lit.a-c din C. nu a făcut pe deplin aplicarea acestora dispunând executarea pedepsei în regim de detenție ignorând faptul că inculpatul nu a mai săvârșit alte abateri, este încadrat în muncă, este o persoană tânără și de la comiterea faptei au trecut mai bine de doi ani.
Analizând apelurile promovate prin prisma motivelor invocate și a disp.art.371 alin.2 și urm. C.proc.pen. raportat și la probatoriul administrat în cauză Curtea reține următoarele:
Criticile aduse de către Ministerul Public sentinței atacate sunt întemeiate soluția instanței de fond este criticabilă sub aspectul interpretării în mod necorespunzător a probatoriului administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată.
Astfel, inculpatul P. C. A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj în sarcina sa reținându-se că în data de (...), în timp ce se afla într-un loc public, lângă R. M. din T. i-a aplicat numitului R. S. o lovitură cu un cuțit în zona abdominală provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 de zile medicale și au pus în primejdie viața.
Din probele administrate în faza de urmărire penală și apoi în condiții de oralitate și contradictorialitate de către instanța de fond cu ocazia cercetării judecătorești, rezultă că incidentul soldat cu vătămarea integrității corporale a părții civile R. S. s-a produs în următoarele condiții:
În data de (...) partea vătămată își sărbătorea ziua de naștere împreună cu prietenii săi M. C., G. B., C. G., P. M. și V. R. la domiciliul său. Apoi s-au hotărât să meargă în oraș la un restaurant pentru a bea un suc. Partea civilă R. a fost contactată telefonic de către martorul M. C. care a spus că a primit un mesaj de la prietena acestuia care îi transmitea că la R. M. din T. îl așteaptă C. P., fost prieten al acesteia, pentru a rezolva unele discuții care au existat anterior între cei doi în legătură cu Cuc A. C.a. Martorii anterior menționați, împreună cu partea civilă l-au însoțit pe martorul M. C. până la R. M., M. a intrat în incinta restaurantului pentru a discuta cu C. P., ceilalți așteptându-l afară. La un moment dat C. și M. au ieșit afară, au început să discute mai aprins și apoi și-au aplicat reciproc lovituri. Partea civilă R. a intervenit pentru a aplana conflictul iscat între cei doi până în momentul în care din incinta restaurantului a ieșit inculpatul care s-a îndreptat direct înspre partea civilă și i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona abdominală.
În momentul altercației dintre C. și M. ceilalți martori G. B., C. G., P. M. și V. R. nu au intervenit ci s-au aflat la o distanță de aprox.2-3 m de locul acesteia.
Inițial, în declarația dată în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat că se afla împreună cu martorul C. P. la R. M. din T. când acesta a fost abordat de către martorul M. C. care i-a cerut să iasă puțin afară pentru a discuta, a văzut cum prietenul său este agresat de către M. și că partea civilă R. participa și ea la acest incident, motiv pentru care s-a înarmat cu briceagul pe care-l purta la el, a ieșit afară, s-a îmbrâncit cu partea civilă și apoi i-a aplicat acestuia o lovitură cu briceagul susținând că această acțiune a sa s-a datorat spaimei că ar putea fi agresat de cei 4-5 băieți care se aflau în spatele părții civile, deși aceștia nu au intervenit nici un moment în altercație.
Pe parcursul urmăririi penale declarațiile inculpatului s-au schimbat susținând că circa 7-8 băieți în mijlocul cărora se afla prietenul său C. se aflau în momentul producerii incidentului în apropiere iar 3-4 dintre aceștia îl agresau pe martorul C.
A. poziție procesuală a inculpatului nu este însă susținută de restul materialului probator administrat în cauză. Astfel, martorul G. V. I. a arătat că partea civilă nu l-a lovit pe inculpat. M. C. A. a arătat că în ziua anterioară incidentului soldat cu vătămarea corporală a părții civile a avut un conflict cu martorul M. și acesta este motivul pentru care a trimis acestuia mesaje și a dorit să se întâlnească cu el. Acest martor a susținut că prietenii părții civile nu au intervenit în nici un fel în altercație și că partea civilă ar fi aplicat o lovitură cu pumnul în umăr inculpatului. M. M. A. C. a relatat că inculpatul P. a ieșit în vitează din restaurant în momentul în care a observat altercația, l-a lovit pe R. S. și apoi s-a îndreptat spre el. A. depoziție o are și martorul V. R. S. la f.51 d.u.p. și f.55 din dosarul instanței de fond. D. similare au avut și martorii P. M. T. (f.47-48 d.u.p.și 54 dosar fond), G. B. (f.42-44 d.u.p. și f.31 d.fond), Corșeu G. D. (f.39-41 d.u.p. și f.56 d.fond).
Aceste probe dovedesc cu certitudine faptul că la conflictul dintre C. și M. nu au participat decât partea civilă R. S. și apoi a intervenit inculpatul P. De aceea susținerile instanței de fond că inculpatul a avut reprezentarea faptului că urmează să fie atacat de către grupul din care făcea parte R. S. în condițiile în care aceștia se aflau la o oarecare distanță de C. și M. sunt nefondate.
Din interiorul restaurantului inculpatul a văzut clar conflictul dintre cei doi martori, a observat intervenția părții civile și faptul că ceilalți martori nu au participat în nici un fel la altercație. A. împrejurare este susținută în declarația inițială chiar de către inculpat. E. logic ca lucrurile să se fi desfășurat în această manieră deoarece altfel nu poate fi explicată acțiunea reclamantului care a ieșit din restaurant având în mână cuțitul. E. clar că acesta a observat incidentul care se desfășura în fața restauratului și s-a decis să intervină înarmându-se cu briceagul
De asemenea în opinia noastră inculpatul care se afla în R. M. cu martorul C. P. A. a cunoscut faptul că acesta a contactat-o telefonic pe fosta sa prietenă și i-a cerut martorului M. să vină la R. M. și ar fi putut bănui, pe fondul stării de tensiune ce exista între cei doi martori, că dacă se vor întâlni va izbucni un conflict.
În opinia noastră inculpatul nu s-a aflat într-o stare de tulburare sau emoție întrucât probele certe și concludente ale dosarului nu au relevat o asemenea situație. Susținem și noi asemenea reprezentantului parchetului că calificarea acțiunii inculpatului ca fiind o reacție justificată la provocare în speță anticiparea unui posibil conflict în care să fie implicat prietenul său nupot avea semnificație juridică legată de obiectul cauzei. Astfel, martorii oculari au arătat că inculpatul P. C. A. a ieșit din restaurant și s-a îndreptat direct spre partea vătămată R. S. și în momentele următoare l-a înjunghiat cu un cuțit în abdomen. Unii dintre martori nici măcar nu a avut reprezentarea faptului că partea vătămată a fost înjunghiată ci au crezut inițial că a fost lovit cu pumnul în zona abdomenului, abia apoi când au văzut pata de sânge au conștientizat cele întâmplate în realitate.
Va fi respinsă apărarea inculpatului și solicitarea inculpatului de reținere a incidenței art.44 alin.3 C. respectiv depășirea limitelor legitimei apărări atât pentru argumentele iterate de către instanța de fond, cât și pentru cele ce le vom expune în continuare. Lipsa îndeplinirii oricăreia din condițiile legitimei apărări respectiv existența unui atac material , direct, imediat și injust care să fie îndreptat contra unei persoane sau drepturilor acesteia, ori împotriva unui interes obștesc de natură a crea un pericol grav pentru persoana celui atacat sau pentru drepturile acestuia ori pentru un interes obștesc și săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală pentru înlăturarea atacului, apărare care să fie proporțională cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul, face ca fapta , deși săvârșită ca reacțiune împotriva unui atac să se situeze totuși în afara limitelor legitimei apărări. Aceata este și situația în care atacul nu este de natură a expune la un pericol grav precum în prezenta cauză.
În speța dedusă judecății nu sunt incidente nici prev. art.73 lit.b C. deoarece în opinia noastră inculpatul nu a comis infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produse prin violență printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Pentru existența acestei circumstanțe se cer a fi întrunite trei condiții și anume: infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții; această stare sufletească să fi fost determinată de provocare din partea victimei și în fine, această provocare să fie produsă prin violență ori printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Pentru ca instanța să poată rețină această circumstanță este necesar să constate pe de o parte, că în momentul săvârșirii faptei infractorul se afla într- o stare de surexcitare nervoasă, mânie sau indignare ori într-o stare de emoție puternică, iar pe de altă parte, că aceste stări au fost determinate de o provocare din partea victimei produsă fie prin violență, înțeleasă ca orice act agresiv de natură să provoace o astfel de stare, fie printr-o atingere gravă a demnității în situația în care victima prin cuvinte sau gesturi insultătoare ori imputări calomnioase adresat într-un anumit mod și anumite împrejurări au determinat producerea unei intense emoții infractorului, fie prin altă acțiune ilicită gravă situație în care legiuitorul a avut în vedere în primul rând ilicitul penal neexcluzând însă o acțiune ilicită gravă extra penală. Așadar actul provocator în oricare din modalitățile sale trebuie să fi fost de așa natură încât să fi trezit în persoana inculpatului o intensă reacție psihică, o stare de puternică tulburare sufletească sau o puternică emoție. Pentru existența circumstanței atenuante pe care o analizăm trebuie să existe o legătură de la cauză la efect între actul provocator și tulburarea sufletească sau emoția sub stăpânirea căruia s-a săvârșit infracțiunea.
Deși textul legal nu precitează dacă între actul provocator și actul ripostă trebuie să existe o proporție, acesta se impune în mod indirect în sensul că reacția trebuie să fie proporțională cu intensitatea tulburării sufletești sau emoției, așa încât o ripostă exagerată care nu-și poate găsi explicația în gradultulburării sau emoției nu va conduce la aplicarea acestei circumstanțe atenuante.
În opinia noastră reacția inculpatului de a înjunghia partea civilă cu un briceag este mult exagerată față de incidentul care a existat între M., C. și R. și presupusul conflict dintre P. și R..
Proporția dintre gravitatea actului provocator și aceea a infracțiunii săvârșite existența sau persistența tulburării sufletești sau a emoției celui provocat în momentul săvârșirii infracțiunii se constată și se apreciază de instanțele de judecată în raport cu circumstanțele obiective și subiective ale fiecărei cauze.
Instanța de apel a analizat legăturile dintre partea civilă și inculpat și a constatat că aceștia nu se cunoșteau și nu au avut conflicte anterioare, însă inculpatul a știut că prietenul părții civile a avut un conflict cu prietenul său, a observat incidentul care se petrecea în fața restaurantului M. și faptul că prietenii părții civile nu au intervenit în nici un fel în favoarea acesteia și cu toate acestea a ieșit din restaurant s-a îndreptat înspre partea civilă fără a cere lămuriri în legătură cu cele întâmplate și fără a încerca să aplaneze în alt mod conflictul care se afla în desfășurare și a înjunghiat-o pe aceasta.
În aceste condiții în opinia Curții existența stării de provocare și a săvârșirii faptei ilicite sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții nu este justificată.
Reținând acest aspect și constatând că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante facultative deoarece inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal va dispune condamnarea acestuia pentru comiterea tentativei la infracțiunea la omor calificat și îi va aplica acestuia o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție. De asemenea îi va aplica inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza II și lit.b C. pe o durată de 3 ani, care se va executa după finalizarea executării pedepsei principale.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise prin care s-a adus atingere celei mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv viața omului, modalitatea în care a fost comisă fapta, inculpatul agresând o persoană care încerca să aplaneze un conflict în derulare, sancționând-o astfel pentru atitudinea sa civică, urmările pe care acestea le-a produs respectiv leziunile cauzate părții civile și faptul că i-a fost pusă în primejdie viața, conduita avută pe parcursul procesului penal recunoscând fapta însă încercând să împartă vina cu partea civilă, persoana inculpatului care este la prima confruntare cu legea penală și faptul că acesta a despăgubit partea civilă R. S. cu suma solicitată.
Instanța a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a
și lit.b C. pe o durată de 3 ani de zile ca pedeapsă complementară având în vedere deciziile CEDO în această materie.
Sub aspectul laturii civile inculpatul a fost obligat să achite părții civile
S. M. T. întreaga sumă solicitată de aceasta urmare înlăturării scuzei provocării.
A mai dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat la rămânerea definitivă a cauzei în vederea înscrierii în SNDGJ. Conform art 7 din Lg.76/2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare.
(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1)lit. b), în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează laeliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază și în prezența unui polițist fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanței de judecată.
Urmare a admiterii apelului parchetului a respins ca nefondat recursul inculpatului prin care acesta solicita reținerea depășirii limitelor legitimei apărări și în subsidiar aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a acesteia.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat conform dispozitivului.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite apelul declarat de către P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr. 464/(...) a T.ui C. pe care o desființează atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă și judecând:
Condamnă inculpatul P. C. A., fiul lui C. și R., născut la (...) în T., jud. C., domiciliat în T., str. Tineretului, nr.9, bl. OP 1, apt.37, cetățean român, studii 11 clase și școala profesională, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, muncitor, fără antecedente penale, CNP 1. sub aspectul comiterii tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 raportat la art.174, 175 alin.1 lit.i
C. la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare.
Conform art.71 Cp interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a teza II și lit.b C. pe durata executării pedepsei.
În baza art.65 alin.2 Cp , raportat la art.175 alin.1 Cp aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza II și lit.b C. pe o durată de 3 ani, care se va executa după finalizarea executării pedepsei principale.
Obligă inculpatul P. C. A. să achite părții civile S. M. T., suma de
1433,59 lei cu dobânda legală din 25 martie 2009 și până la achitarea integrală a prejudiciului.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat la rămânerea definitivă a prezentei pentru a fi înscris în SNDGJ. Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul P. C. A. împotriva aceleiași sentințe.
Stabilește onorariu parțial în favoarea Baroului C. în sumă de 100 lei ce se va achita din FMJ pentru av. Tudor O..
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei , din care 100 lei onorariu avocat din oficiu, restul cheltuielilor rămânând în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu restul părților.
Pronunțată în ședința publică din 04 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
M. Ș. D. P. M. N.
Aflată în conc.medical Semnează:Grefier șef secție Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
← Decizia penală nr. 891/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 420/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|