Decizia penală nr. 730/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 730/R/2011
Ședința publică din data de 10 mai 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. H. - judecător
JUDECĂTORI : I. M.
G. : L. S.
: V. V. A.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Dragomirești, împotriva sentinței penale nr.13 din 8 februiarie
2011, pronunțată în dosar nr.(...) al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev.de art.180 alin.1
C.penal și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.de art.321 alin.1 C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desmenat din oficiu pentru inculpat, av.Dobai G., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul Z. I. și partea civilă L. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul P. susține recursul declarat doar pentru unul dintre motivele invocate în scris. În temeiul art.385/15 pct.2 lit.d rap.la art.385/9 pct.17/2 C.pr.pen., solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate sub aspectul achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate. Chiar dacă instanța acceptă procedura de judecată pe temeiul art.320/1
C.pr.pen., se poate face aplicarea art.18/1 C.penal. Susține cel de-al doilea motiv și anume greșita achitare a inculpatului în baza art.18/1 C.penal. Apreciază că hotărârea primei instanței este greșită sub aspectul aplicării legii, adică a disp.art.18/1 C.penal, deoarece fapta în materialitatea ei prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Inculpatul în seara de 13/(...)1, aflat sub influența băuturilor alcoolice, într-un local din localitatea D., a lovit cu pumnii pe partea vătămată și a tulburat liniștea consumatorilor care au fost nevoiți să părăsească localul. În raport de împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, instanța era îndreptățită să aplice inculpatului pedepasa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate. Apreciază că în mod corect, instanța a aplicat disp.art.18/1 C.penal ținând seama de faptul că din probele administrate în cauză rezultă că s-a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, fapta săvârșită de inculpat având un grad de pericol extrem de scăzut. Cu onorar din FMJ.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 13 din 8 februarie 2011 a J.ecătoriei D., în baza art.11 pct.2 lit.b C.pr.pen. raportat la art.10 alin.1 lit.h C.pr.pen. s-a constatat încetarea procesului penal privind pe inculpatul Z. I., fiul lui V. și M., născut la (...), în D., jud.Maramureș, cetățenia română, studii generale, fără ocupație, necăsătorit, domiciliat în D., nr.997 județul Maramureș, posesor al CI seria MM nr.1., CNP 1. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev.de art.180 alin.1 C. față de partea vătămată-parte civilă L. A. cu domiciliul în localitatea S. de Sus, str.O. nr.2, județul Maramureș.
În baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la art.10 alin.1 lit.b ind.1
C.pr.pen s-a dispus achitarea aceluiași inculpat Z. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art.321 alin.1 C. și aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii de 500,00 lei.
S-a luat act că partea vătămată Z. P., domiciliată în localitatea D., str.Ț. nr.6, județul Maramureș nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.192 alin.1 pct.1 lit.d a fost obligat inculpatul Z. I. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 104,00 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din data de (...) emis în dosar nr.350/P/2010 al P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul Z. I., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin.1 C. față de partea civilă L. A. și pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev.de art.320 alin.1 C., cu aplicarea art.33 lit.a C.
Pentru a se dispune astfel s-a reținut în esență, următoarea situație defapt:
În noaptea de 13/(...), în barul S.C. „G."; SRL din D., inculpatul Z. I., împreună cu învinuitul V. D. au lovit pe partea vătămată L. A., cel din urmă fiind lovit mai întâi de V. D., care l-a chemat în ajutor pe inculpat, acesta manifestându-se violent și față de alte persoane, lovind cu o sticlă în cap pe martorul F. I. și aruncând cu sticle și pahare în local, consumatorii prezenți speriindu-se și fugind afară din local.
În noaptea de 29/(...), ora 10,30, același inculpat Z. I., aflat în stare de ebrietate, s-a deplasat din nou la același local și, întrucât ușa era închisă, a dat cu pumnii și picioarele în aceasta, iar dupa ce i s-a deschis, a pătruns în interior, unde l-a înjurat pe numitul N. S. și a determinat ultimii trei consumatori să plece acasă.
Pentru faptele săvârșite, au formulat plângere împotriva inculpatului părțile vătămate L. A. și Z. P., la datele de (...) și respectiv (...).
Referitor la învinuitul V. D., s-a constatat că activitatea infracțională a acestuia s-a rezumat la lovirea părții vătămate L. A. și că persoanele prezente în local nu s-au speriat de faptele acestuia, ci doar de cele săvârșite de inculpatul Z. I., astfel că, în sarcina celui dintai, s-a reținut doar infracțiunea prev.și ped.de art.180 alin.1 C., apreciindu-se că se impune aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ dintre cele prev.de art.91 C., respectiv o amendă administrativă, ceea ce îl va determina să aibă un comportament social corespunzător.
După producerea evenimentului, învinuitul V. D. a achitat toate pagubele produse de către învinuitul Z. I. în localul respectiv.
S-a reținut situația de fapt expusă pe baza probelor administrate:
- plângerile și declarațiile părților vătămate (f.11-15d.u.p.)
- declarațiile martorilor (f.26-33 d.u.p);
- declarațiile învinuiților Z. I. și V. D. (f.17,19,23 d.u.p.), precum și declarația dată de învinuitul Z. I. cu ocazia materialului de urmărire penală consemnată în proces verbal.
Partea vătămată L. A. s-a constituit parte civilă in cursul urmaririi penale, cu suma de 5.000,00 lei.
În cursul judecății s-a solicitat fișa de cazier a inculpatului(f.50) și s-au făcut demersuri pentru a se desemna apărător din oficiu pentru inculpat, delegația avocatului desemnat încetând prin prezentarea apărătorului ales avocat M. A., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei(f.52-53).
S-au acordat două termene succesive pentru a da posibilitate inculpatului să se înfățișeze personal în fața instanței, acesta fiind prezent la termenul de judecată din (...), când inculpatul și partea vătămată L. A. au învederat că a intervenit împăcarea în ce privește infracțiunea de lovire sau alte violențe prev.de art.180 alin.1 C., iar inculpatul a solicitat a-i fi aplicată procedura prevăzută de art.320 ind.1 C.pr.pen, în ce privește fapta de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Examinând cauza pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale
și raportat la recunoașterea inculpatului, precum și la împăcarea intervenită între părți, instanța a reținut:
1. În ce privește fapta de lovire sau alte violențe prev.de art.180 alin.1
C., instanța constată că între inculpat și partea vătămată L. A. a survenit împăcarea, ambele părți declarând în acest sens în fața instanței, în ședința publică din (...), astfel încât instanța nu va mai examina această faptă, urmând a da eficiență dispozițiilor art.132 alin.1 C.pen, potrivit cărora „Împăcarea părților în cazurile prevăzute de lege înlătură răspunderea penală și stinge și acțiunea civilă";.
Astfel fiind, în baza art.11 pct.2 lit.b C.pr.pen., raportat la art.10 alin.1 lit.h C.pr.pen, s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe prev.de art.180 alin.1 C.
2. Cu privire la faptele de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, instanța reține că inculpatul Z. I., în data de 13/(...), în jurul orei 2400, a venit la localul SC G. SRL din localitatea D., fiind chemat telefonic de învinuitul V. D., care se afla într-un conflict cu partea vătămată L. A. și, împreună cu invinuitul, au lovit pe partea vătămată, inculpatul Z. I., lovind și pe martorul F. I. și spărgând mai multe sticle și pahare, cu prilejul lovirii părții vătămate, prin actele de violență inculpatul tulburând liniștea publică.
S-a reținut că același inculpat, în data de 29/(...) , în jurul orei 100, a venit la același loc SC G. SRL din localitatea D., în stare de ebrietate, unde, întrucât a găsit ușa localului închisă, a lovit-o cu pumnii și cu picioarele, iar după ce a fost lăsat să intre, a încercat să lovească pe sotul martorei N. I., N.
S.
S-a reținut astfel, pe baza recunoașterii săvârșirii celor două fapte de către inculpat, precum și pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În urma reaprecierii acestor probe, instanța a reținut că faptelor le lipseșteuna din trasaturile esentiale ale infracțiunii examinate, anume gradul de pericol social specific ilicitului penal.
Conform art. 181 C.: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret,fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut. În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanța poate aplica una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91.";. Astfel, instanța a observat că, în ce privește fapta săvârșită la data de 13/(...), inculpatul Z. I. a fost chemat telefonic de către invinuitul V. D., cu privire la care, prin același rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fapta sa, de a lovi pe partea vătămată L. A., nefiind de natură a tulbura liniștea publică, întrucât consumatorii din localul în care au fost săvârșite faptele, s- au speriat numai de actele inculpatului Z. I., astfel încât s-a apreciat, pe baza acelorași probe ce s-au administrat si cu privire la acesta din urmă, că faptei de lovire săvârșită de învinuitul V. D. îi lipsește gradul de pericol social specific unei infracțiuni, învinuitului aplicându-i-se sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii de 500,00 lei. Este greu de conceput ca urmarea imediată a faptelor de lovire exercitate împreună, de inculpatul Z. I. și învinuitul V. D., in acelasi timp si in acelasi loc, asupra aceleiași părți vătămate, să fie percepută diferit de persoanele ce se aflau la locul săvârșirii faptei de lovire sau alte violențe, câtă vreme ambii autori ai actelor de violență le-au săvârșit împreună, fiind lipsite de relevanță numarul, intensitatea sau direcția dată acțiunilor executate de cei doi. Liniștea publică a fost definită ca fiind acel atribut al vieții sociale în care raporturile dintre oameni, atunci când se desfășoară în public, să fie pașnice, conform normelor de respect reciproc, de securitate personală de încredere în atitudinile și faptele celorlalți oameni, cu alte cuvinte liniștea publică există atunci când oamenii au o conduită conforma normelor de drept și morale. Dimpotrivă, liniștea publică este tulburată atunci când au loc, în public, manifestări sau comportări imorale, când oamenii se văd în primejdie de a fi obiect al unor violențe fizice sau, în egală măsură, de limbaj. Faptele de violență ale inculpatului Z. I. și învinuitului V. D. au fost săvârșite într-un loc public prin destinația lui - un local (restaurant-bar), conform definiției legale cuprinsă la art. 152 alin.1 lit.a C., însă, raportat la ora săvârșirii faptei din data de 13/(...), anume în jurul orei 2400, instanța a apreciat că tulburarea liniștii publice ce constituie urmarea actelor de violență săvârșite de inculpat, nu prezintă o gravitate de natură a atribui faptei caracter penal, prin gradul de pericol social ce ar caracteriza o astfel de faptă, așa cum a rezultat din declarația părții vătămate L. A., care a afirmat că „și alte persoane din bar au încercat să-i țină și să nu mai dea în mine";(f.13 d.u.p.), precum și că după ce au intervenit ospătara și soțul ei cei care l-au lovit au ieșit din bar, ";iar noi am mai rămas puțin în bar pentru a evita o posibilă bătaie și afară"; (f.13 verso d.u.p), instanta a reținut ca în același sens a declarat și martorul B. F. (f.27 d.u.p.) Pentru a se reține astfel s-a avut în vedere si imprejurarea că inculpatul nu a urmărit producerea alarmării altor persoane ce erau prezente în acel bar, la acel moment, fapta fiind săvârșită la o oră târzie, când consumatorii au rămas într-un număr restrâns, iar pagubele materiale ce s-au produs au fost reparate de învinuitul V. D., care s-a simțit dator a acționa în sensuldespăgubirii proprietarului localului - partea vătămată Z. P., cu privire la care instanța va lua act că nu s-a mai constituit parte civilă și în contra inculpatului (f.31 d.u.p.). S-a avut de asemenea în vedere persoana și conduita făptuitorului, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale și având vârsta de 27 de ani, prin urmare, existând posibilitatea reală a îndreptarii acestuia și fără aplicarea unei pedepse, fiind avuta in vedere si sanctiunea aplicata celuilalt participant la savarsirea faptei, anterior referit. Cu privire la fapta săvârșită de același inculpat, Z. I., la data de 29/(...), în jurul orei 100, în același loc - localul SC„G.";SRL din D., rămân aplicabile considerentele expuse în cele ce precedă, cu excluderea celor privind participația învinuitului V. D., la care se adaugă insa considerentul privind numărul și mai restrâns al persoanelor față de care s-au săvârșit violențele verbale de către inculpat, instanta retinand ca inculpatul a savarsit fapta dupa ora inchiderii, astfel cum rezulta din declaratia martorei N. I. (f. 29-30 d.u.p.). Astfel fiind, întrucât faptelor examinate de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice le lipsește, în aprecierea acestei instanțe, una din trăsăturile esențiale prev.de art.17 C., care caracterizează fapta ca infracțiune, anume gradul de pericol social concret specific ilicitului penal, deși dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 C.pr.pen., aparent impun instanței exclusiv o solutie de condamnare a inculpatului, cu aplicarea în beneficiului acestuia a reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevazute de lege, instanța va dispune în baza art.11 pct.2 lit.a C. achitarea inculpatului, concluzionând, pe baza reaprecierii probelor administrate în cursul urmăririi penale, că acțiunea penală nu poate fi soluționată prin condamnare, fiind incident cazul prevăzut de art.10 alin.1 lit.b ind.1 C.pr.pen. Pentru a dispune astfel, s-au avut în vedere dispozițiile art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului prin care se consacră dreptul oricărei persoane la judecarea în mod public, echitabil și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa. A admite că în procedura simplificată, caracterizată de recunoașterea de către inculpat a săvârșirii faptei reținute în actul de sesizare, este oprit judecătorul de la o reapreciere a probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar în urma reaprecierii să hotărască asupra temeiniciei acuzației îndreptate împotriva inculpatului, ar echivala, în mod evident, cu violare a dreptului fundamental al inculpatului la un proces echitabil, ceea ce nu reprezintă voința legiuitorului național. În fine, se impune a se adăuga că pentru aplicarea procedurii simplificate reglementate de art.320 ind.1 C.pr.pen., condiția recunoașterii de către inculpat se referă la „. reținută în actul de sesizare, iar nu la „. pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, astfel încât este neîndoielnic rolul judecătorului, care este dator să verifice, reapreciind probele administrate, dacă sunt întrunite condițiile art.345 alin.2 C.pr.pen. printre care se înscrie și cerința ca fapta, după ce s-a constatat există, să constituie infracțiune. Cu privire la latura civilă, în ce privește pe partea vătămată L. A. care s-a constituit parte civilă în procesul penal, s-a făcut aplicarea art.132 alin1. C., iar cu privire la partea vătămată Z. P. s-a luat act că nu s-a constituit parte civilă. În ce privește cheltuielile de judecată s-a făcut aplicarea art.192 alin.1 pct.1 lit.d C.pr.pen. În baza art.XXIV alin.2 din legea nr.202/2010, coroborat cu art.27 pct.2 și art.361 alin.1 C.pr.pen., întrucât tribunalul își menține competența funcțională de a judeca apelurile declarate împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii în cauzele penale cu care au fost sesizate anterior intrării în vigoare a Legii nr.202/2010 pentru infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, s-a pronunțat hotărârea cu drept de apel. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești,solicitând în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d rap.la art.385/9 pct.17/2 C.pr.pen., casarea în parte a hotărârii recurate sub aspectul achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate. Analizând sentința recurată pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea va constata că recursul este fondat ,pentru considerentele ce urmează: Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpatul Z. I. ,la data de 13/(...),pe lângă lovirea părții vătămate L. A. a spart sticle,pahare și a încercat să-l lovească pe partea vătămată cu un scaun,comportament care a provocat indignarea,temerea persoanelor aflate în bar,determinându-i să părăsească locația .A se vedea în acest sens declarațiile martorilor Z. P. (f.15,26) care arată că după intervenția inculpatului Z. „. consumatorii au fost foarte speriați și au fugit toți afară ,mulți dintre ei și-au lăsat consumația și au plătit a doua zi „ , a martorului B. F. (f.27) care arată că „în momentul în care Z. Ion a sărit pe L. A. ,toți consumatorii printre care și multe fete au fugit din bar fiind speriați și lăsându-și consumația";,în acelați sens fiind și declarațiile martorilor F. I. (f.28) și N. I. (f.29) ,care a precizat că „numitul V. D. a avut unele discuții cu L. A. la masa acestuia,a încercat să-l lovească,a sărit la bătaie,însă nu a reușit ,dar nu a fost nici un scandal,însă după apariția lui Z. Ion ,acesta l-a lovit de mai multe ori pe L. A. și s-a produs scandalul";. Prin urmare,din probele dosarului,rezultă că intervenția lui Z. Ion a provocat indignarea , tulburarea și temerea persoanelor aflate în barul respectiv, care au și părăsit locația în fugă,astfel că aprecierile primei instanțe în sensul că această faptă nu prezintă gradul de pricol social al infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 al.1 C.,este neîntemeiată.Prin urmare,instanța va admite recursul formulat și va casa sentința atacată numai cu privire la soluția adoptată sub aspectul comiterii infracțiunii prev. si ped. de art. 321 al.1 Cod penal.La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului,instanța va avea în vedere atât dispozițiile art.320/1 C.pr.pen. cât și reținerea circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a C.,respectiv lipsa antecedentelor penale. Rejudecând in aceste limite,va dispune condamnarea inculpatului Z. I., pentru comiterea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii și liniștii publice prev. si ped. de art. 321 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a Cod penal si art. 320 ind. 1 Cod proc.penala la pedeapsa de 500 lei amendă penală. Va mentine restul dispozitiilor sentintei penale recurate. Va stabili suma de 200 lei in favoarea BCAJ C. ce se va avansa din FMJ. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Dragomirești împotriva sentintei penale nr. 13 din 8 februarie 2011 a J.ecătoriei D., pe care o caseaza numai cu privire la soluția adoptată sub aspectul comiterii infracțiunii prev. si ped. de art. 321 al.1 Cod penal. Rejudecând in aceste limite: Condamnă inculpatul Z. I., zis „Babanu";, fiul lui V. si M., nasc.la (...) in Vișeu de Sus, domiciliat in D., nr. 997, jud. Maramureș, fără antecedente penale, pentru comiterea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii și liniștii publice prev. si ped. de art. 321 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a Cod penal si art. 320 ind. 1 Cod proc.penala la pedeapsa de 500 lei amendă penală Mentine restul dispozitiilor sentintei penale recurate. Stabilește 200 lei in favoarea BCAJ C. ce se va avansa din FMJ. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. H. V. V. A. I. M. G., L. S. Red.I.M/Dact.S.M 3 ex./(...) J..fond: E.M.S.
| ← Decizia penală nr. 1096/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 9/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
