Decizia penală nr. 875/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 875/R/2011
Ședința publică din 30 mai 2011
I. constituită din:
PREȘEDINTE : I. C. M.- judecător
JUDECĂTORI : A. D. L.
: M. Ș.
GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul C. N.
și partea civilă S. ROMÂN prin A. N. DE A. F.- D. G. A F. P. S. împotriva sentinței penale nr. 41 din 26 ianuarie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al J. Z., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală ( Legea nr. 87/1994, Legea nr. 241/2005).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.A. E. P., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă părțile vătămate D. G. a F. P. S., A. N. de A. F., părțile responsabile civilmente SC R. C. SRL prin lichidator judiciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
I. de recurs, în baza art. 281 pct.2 Cod procedură penală raportat la dispozițiile L. nr. 8. recalifică calea de atac, constatând că din eroare a fost înregistrat ca și apel, acesta fiind recurs. Apărătorul inculpatului invocă excepția tardivității recursului declarat de partea civilă S. ROMÂN prin A. N. DE A. F.- D. G. A F. P. S. Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor. Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încetarea procesului penal față de inculpat, în temeiul art.10 lit. i1 Cod procedură penală și art. 13 Cod penal raportat la art.74 Cod penal. Se solicită de către apărătorul inculpatului ca acesta de a nu executa pedeapsa închisorii, cu anularea obligării acestuia la plata sumei de 5700 lei, în condițiile în care acesta nu a cauzat nici un prejudiciu bugetului de stat, achitându-și întreaga obligație față de acesta. Din actele dosarului rezultă că TVA-ul de recuperat în sumă de 5700 lei, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost achitat. DGFP S. s-a constituit partea civilă cu următoarele sume: 11957 lei reprezentând TVA, 500 lei reprezentând amenzi și 7407 lei reprezentând penalități de întârziere. Solicitarea părții civile de a obliga inculpatul la plata sumei de 11957 lei este nefondată, întrucât prejudiciul este doar în sumă de 5700 lei, aceasta rezultând din fișa sintetică de la fila 235 din 9 decembrie din care reiese că suma de 5700 lei este inclusă în suma de 11957 lei. Debitul din cauză a fost achitat în totalitate și stins fie prin plăți fie prin compensări de TVA anterior pronunțării hotărârii. Se mai arată de apărătorul inculpatului că, instanța nu a luat în considerare dispozițiile art. 13 Cod penal. În final, solicită în principal, încetarea procesului penal față de inculpat, în temeiul art.10 lit. i1 Cod procedură penală și art. 13 Cod penal raportat la art.74 Cod penal. În subsidiar, solicită achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b1 coroborat cu art. 181 Cod penal, achitarea inculpatului, întrucât fapta comisă de inculpat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. Cu privire la recursul declarat de partea civilă, solicită respingerea acestuia ca fiind tardiv formulat, motivat de faptul că hotărârea a fost pronunțată la data de 1 februarie 2011, iar recursul a fost introdus la data de 1 martie 2011. Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat, recursul fiind admisibil doar pe latură civilă, prejudiciul fiind recuperat în întregime. În continuare se arată de reprezentantul parchetului că răspunderea societăților comerciale excede cadrului procesual, inculpatul urmând să răspundă personal, existând dovada că societatea și-a achitat debitele. S. de fapt reținută de instanță și vinovățiainculpatului sunt pe deplin dovedite de probele administrate în cauză, care se coroborează între ele. La individualizarea pedepsei în conformitate cu art. 72 Cod penal instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. I. a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Cu privire la recursul declarat de partea civilă, solicită respingerea acestuia ca fiind tardiv formulat, motivat de faptul că hotărârea a fost pronunțată la data de 1 februarie 2011, iar recursul a fost introdus la data de 1 martie 2011. Inculpatul C. N. având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat în cauză. C U R T E A : Prin sentința penală nr. 41 pronunțată la data de (...) de Judecătoria Zalău în dosarul nr. (...), în baza art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr.241/2005 și art. 37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. N., fiul lui V. și Ana, născut la data de (...) în Z., jud. S., domiciliat în loc. Tășnad, sat B., nr. 43, jud. S. M., C.N.P. 1., recidivist, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prin omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, cu privare de libertate. În baza art. 37 lit. b C.p s-a constatat că infracțiunea de evaziune fiscală a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, respectiv după executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 485/(...) a J. Sibiu definitivă prin decizia penală nr. 179/(...) a Curții de A. A.-I. În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale. În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998 cod civil și art.1000 alin.3 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A. N. de A. F. - D. G. a F. P. S. și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. C. SRL prinlichidator I&O I. S. Z. la plata sumei de 5700 lei, prejudiciu cauzat bugetului de stat, precum și a majorărilor de întârziere, a dobânzilor și a penalităților aferente până la data plății efective. În baza art.7 din Legea nr.26/1990, s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a prezentei hotărâri. S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales, iar în baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul C. N. la plata sumei de 1760 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R. din data de (...) (...) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.1998/P/2007, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. Cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. la data de (...) sub nr. (...). În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că inculpatul C. N., în calitate de administrator la SC R. C. SRL,în cursul anului 2006 a omis înregistrarea în evidențele contabile ale societății a facturii nr. 0842490/(...), sustrăgându-se astfel de la plata TVA colectată în sumă de 5.700 lei S. de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: sesizarea G. F. S. (f. 26), nota de constatare a G. F. S. (f. 28-33), nota de constatare întocmită de Garda Financiară S. M. (f. 41-43), contract de vânzare - cumpărare nr. 26/(...) (f. 43-45), factură fiscală nr. 0842490 (f. 57), declarații de învinuit (f. 10-14), declarații de martori (f. 16- 19), proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 66). Prin cererea de constituire de parte civilă depusă în instanță, aflată la fila 96, D. G. a F. P. S., în nume propriu și în numele A. N. de A. F. din cadrul M.ui F. P. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 19.948 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată-13.663 lei și majorări de întârziere-6.285 lei. Pe parcursul cercetării judecătorești, înainte de citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenele de judecată din (...), (...), (...), (...), (...), instanța de judecată a încuviințat cererile de amânare formulate de inculpat manifestându-și disponibilitatea de a achita integral debitul restant. La termenul de judecată din data de (...) s-a dat citire rechizitoriului datorită faptului că după mai multe amânări acordate inculpatului în vederea achitării debitului restant, acesta nu a efectuat nici o plată. La termenul de judecată din data de (...), a fost audiat martorul Rus C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei la fila 179. Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: În perioada 13.04-(...), comisarii G. F. S. au efectuat un control fiscal operativ la SC R. C. SRL Z., administrată de învinuitul C. N., ocazie cu care au constatat că inculpatul nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății toate operațiunile comerciale, sustrăgându-se astfel de la plata TVA colectat în sumă de 5.700 lei (f. 28-33) S-a reținut în nota de constatare că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 26/(...) încheiat cu SC ZORILE GRUP SRL JOJIB, Medieșu Aurit, jud. S. M., inculpatul C. N., în calitate de administrator la SC R. C. SRL a achiziționat un cilindru compactor SIMESA 345 seria 000 088 în valoare de 12.000 euro (f. 43). Prin procesul verbal încheiat în data de (...) (f. 51) acest utilaj este returnat către SC ZORILE GRUP SRL. Din analiza documentelor puse la dispoziția organului de control a rezultat însă, că cilindrul compactor SIMESA a fost vândut către SC E. C. SRL Z. în data de (...), cu factura SJ VFQ nr. 0842490/(...) cu suma de 30.000 lei, TVA colectată aferentă fiind suma de 5.700 lei (f. 57). Factura a fost înregistrată în evidențele primare și contabile de SC E. C. SRL Z. însă în urma verificărilor documentelor SC R. C. SRL a rezultat că factura nu a fost înregistrată în evidențele contabile ale acestei societăți, în acest mod învinuitul sustrăgându-se de la plata TVA în sumă de 5.700 lei. Prin neînregistrarea în contabilitate a facturii, inculpatul a cauzat un prejudiciu Direcției Generale a F. P. S. în sumă de 5.700 lei reprezentând TVA colectată. S. de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de probele administrate în cauză, care se coroborează între ele. În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că nu a înregistrat în contabilitate factura, motivat de faptul că, în realitate, el a împrumutat de la numitul H. I., administrator la SC E. C. 2000 SRL Z. suma de 10.000 lei și a lăsat ca și garanție factura susnumită, iar cilindrul compactor nu l-a vândut, rămânând la el, a fost înlăturată de către instanța de fond întrucât martorul H. I. a declarat că nu este adevărat ceea ce a afirmat inculpatul deoarece cilindrul compactor i-a fost vândut în realitate, iar pe de altă parte factura fiscală emisă nu a fost anulată sau stornată, prezumția fiind aceea că operațiunea înscrisă în aceasta corespunde realității. De altfel, inculpatul nu a putut prezenta vreun contract de împrumut care să confirme cele susținute de acesta. În drept, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului C. N. de a omite înregistrarea în evidențele contabile ale SC R. C. SRL Z. a facturii nr. 0842490/(...), sustrăgându-se astfel de la plata TVA colectată în sumă de 5.700 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. b Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. Sub aspectul laturii subiective, judecătoria a arătat că inculpatul C. N. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra bugetului statului, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui. Reținând vinovăția inculpatului C. N., instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit.b) din Legea nr.241/2005. La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța de judecată a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, avându-se în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului. I. a avuta în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este născut la data de 11 mai 1964, este în vârstă de 45 de ani și este recidivist, iar în cursul cercetărilor penale a recunoscut parțial comiterea faptei. Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei săvârșite de inculpatul C. N., instanța de judecată a avut în vedere faptul că infracțiunea este săvârșită cu intenție directă și a avut ca urmare producerea unui prejudiciu relativ minor bugetului de stat, prejudiciu care a fost recuperat. Aceste împrejurări au fost reținute în favoarea inculpatului, cu consecința aplicării pedepsei de 6 luni închisoare. În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale. I. de fond a constatat că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, prin S. penală nr. 485/(...) a J. Sibiu, decizia penală nr. 179/(...) a Curții de A. A. I., fiind arestat în (...) și liberat în (...) cu un rest de 512 zile. Analizând actele dosarului, instanța de fond a apreciat ca fondate doar parțial pretențiile părții civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 13.663 lei și 6.285 lei majorări de întârziere ca urmare a faptului că nu întregul debit cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă este rezultatul infracțiunii. Pe de altă parte, din adresa depusă la dosarul cauzei de lichidator I&O I. S., rezultă că creanța de 5700 lei nu a fost cuprinsă în suma pentru care inculpatul a fost obligat prin s.p nr. 1470/(...) din Dosarul nr. (...) al T. S., deoarece această sumă a fost solicitată ulterior în cadrul procedurii insolvenței prin precizarea la creanța depusă de D. G. a F. P. S. în data de (...). De asemenea, în aceeași adresă se arată că în data de (...), lichidatorul a depus la dosarul cauzei de insolvență, aflat pe rolul T. S. cu termen de judecată la data de 7 februarie 2011, Planul de distribuire finală și în cazul în care nu va fi contestat, creanța către bugetul statului va fi stinsă cu excepția sumei de 324 lei reprezentând amenzi, ceea ce semnifică faptul că la data soluționării prezentei cauzei debitul nu este stins. Întrucât, „ penalul nu este ținut în loc de civil";, și întrucât nu s-a făcut dovada de către inculpat că debitul a fost achitat sau stins printr-o altă modalitate se impune a fi soluționată și latura civilă. Deoarece doar suma de 5700 lei reprezintă rezultatul efectiv al infracțiunii comise de inculpat și pentru care este judecat în dosarul pendinte, instanța, în baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A. N. de A. F.-D. G. a F. P. S. și a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. C. SRL prin lichidator I&O I. S. Z., la plata sumei de 5700 lei, prejudiciu cauzat bugetului de stat, precum și a majorărilor de întârziere, a dobânzilor și a penalităților aferente până la data plății efective. În baza art.7 din Legea nr.26/1990, s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a prezentei hotărâri. S-a costatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales, iar în baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul C. N. la plata sumei de 1760 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei sentințe, inculpatul C. N. a declarat recurs, solicitândadmiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul art.10 lit. i1 Cod procedură penală și art. 13 Cod penal raportat la art.74 Cod penal. De asemenea, s-a solicitat de către apărătorul inculpatului ca acesta sănu execute pedeapsa închisorii, precum și anularea obligării inculpatului la plata sumei de 5700 lei, în condițiile în care acesta nu a cauzat nici un prejudiciu bugetului de stat, achitându-și întreaga obligație față de acesta. În cauză a mai declarat recurs și S. ROMÂN prin A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. S. la data de 4 martie 2011, solicitând casarea parțială a hotărârii atacate sub aspectul laturii civile și, implicit, obligarea inculpatului la plata sumei de 19.949 lei reprezentând valoarea integrală a prejudiciului cauzat bugetului de stat conform constituirii de parte civilă existentă la dosarul cauzei, cu mențiunea că prima instanță avea obligația, în virtutea rolului activ, să dispună efectuarea unei noi expertize contabile, în vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului. În cauză a fost citat și lichidatorul judiciar I&O I. S. care a comunicat instanței de recurs că D. G. a F. P. S. a fost înscrisă în tabloul definitiv al creanțelor cu o creanță în sumă totală de 19.864 lei din care TVA - 11.957 lei, Majorări TVA 7.407 lei și amenzi în sumă de 500 lei, pe parcursul procedurii de insolvență, prin planurile de redistribuire parțială și distribuire finală a fost stinsă creanța către acest creditor în limita sumei de 19.540 lei, rămânând o singură creanță neacoperită la închiderea procedurii de insolvență și radiere, respectiv o sumă de 324 lei (f. 16-17, dosar recurs). Analizând recursurile declarate prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele: Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmării penale și al judecății,aceasta și în condițiile în care inculpatului i-au fost acordate mai multe termene succesive pentru a acoperi prejudiciul cauzat. În mod corect de asemenea instanța de fond reținut că doar suma de 5700 lei reprezintă rezultatul efectiv al infracțiunii comise de inculpat și pentru care este judecat în dosarul pendinte, admițând în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A. N. de A. F.-D. G. a F. P. S. și obligând inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R. C. SRL prin lichidator I&O I. S. Z., la plata sumei de 5700 lei, prejudiciu cauzat bugetului de stat, precum și a majorărilor de întârziere, a dobânzilor și a penalităților aferente până la data plății efective. În recurs, inculpatul a solicitat să se facă față de el aplicarea cauzei de nepedepsire prevăzute de legea specială (art. 10 din Legea 241/2005) pe considerentul că el nu mai are nicio datorie la bugetul de stat, fapt atestat de fișa sintetică totală din care reiese faptul că SC R. C. SRL Z. la data de (...) figura în evidențele Administrației F. Z. cu o sumă de rambursat 0 (f. 40, dosar recurs). Ceea ce trebuie însă specificat este faptul că această sumă nu a fost achitată personal de către inculpat ci prin redistribuirea parțială și distribuirea finală derulate în cadrul procedurii de insolvență, incluzându-se în creanța totală de 19.540 lei. Or, potrivit dispozițiilor art. 10 alin 1 din Legea 241/2005 cauzele de nepedepsire și de reducere a pedepselor sunt foarte clar prevăzute, în sensul că " dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecata, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. D. prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de pana la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. D. prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de pana la 50.000 euro, înechivalentul monedei naționale, se aplica o sancțiune administrativă, care seînregistrează în cazierul judiciar. În cauza de față, este limpede că inculpatul nu a achitat prejudiciul din proprie inițiativă, astfel încât nu îi este aplicabilă cauza de nepedepsire sus- menționată. Cu toate acestea, recursul inculpatului este admisibil sub aspectul laturii civile în sensul constatării recuperate a prejudiciului în limita sumei de 5.700 de lei, astfel încât în baza art.38515 pct.2 lit. d C.pr.penală Curtea va admite recursul declarat de către inculpatul C. N., împotriva sentinței penale nr. 41/ (...) a J. Z. pe care o va casa în parte doar sub aspectul laturii civile a cauzei și rejudecând va constata ca fiind integral recuperat prejudiciul cauzat părții civile S. Român prin A. N. de A. F. - D. G. a F. P. S. În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, Curtea o consideră ca fiind judicios individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate. În ceea ce privește recursul declarat de partea civilă, S. ROMÂN prin A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. S., Curtea va constata că excepția invocată de către apărătorul părții civile, respectiv excepția tardivității acestuia este întemeiată. Astfel din actele dosarului de fond reiese că hotărârea atacată a fost comunicată părții civile recurente la data de (...) (f.255), declarația de apel (recalificată ulterior ca recurs) fiind formulată și înregistrată la data de (...), deci mult cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de lege. În consecință, conform art.38515 pct.1 lit. a C.pr.penală Curtea va respinge ca tardiv recursul promovat de către partea civilă S. ROMÂN prin A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. S. împotriva aceleiași sentințe. În baza art. 189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial, ce se va achita din FMJ pentru apărător din oficiu A. E. P.. Potrivit art.192 alin.2 și 3 C.pr.penală va fi obligata recurenta parte civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare urmând să rămână în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E : În baza art.38515 pct.2 lit. d C.pr.penală admite recursul declarat de către inculpatul C. N., împotriva sentinței penale nr. 41/ (...) a J. Z. pe care o casează în parte doar sub aspectul laturii civile a cauzei și rejudecând Constată ca fiind integral recuperat prejudiciul cauzat părții civile S. Român prin A. N. de A. F. - D. G. a F. P. S. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Conform art.38515 pct.1 lit. a C.pr.penală respinge ca tardiv recursul promovat de către partea civilă S. ROMÂN prin A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. S., cu sediul în Z., str.22 Decembrie 1989, nr.2, jud. S. împotriva aceleiași sentințe. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial, ce se va achita din FMJ pentru apărător din oficiu A. E. P.. Potrivit art.192 alin.2 și 3 C.pr.penală obligă recurenta parte civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I. C. M. A. D. L. M. Ș. GREFIER, M. N. Red.A.D.L. Dact.H.C./ 4 ex./(...) Jud.fond: C. C. R.
| ← Decizia penală nr. 1799/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1667/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
