Decizia penală nr. 9/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 9/R/2011
Ședința publică din data de 22 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M.
GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. G.
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatorul P. D., împotriva deciziei penale nr.231/2011 pronunțată în dosar nr. (...).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul P. D. personal asistat de apărător ales, av. Anatol Pânzaru, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul contestatorului depune la dosar acte care să fie avute în vedere la soluționarea cauzei.
Instanța, acordă cuvântul părților cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației.
Apărătorul contestatorului, apreciază că ne aflăm în situația prev.de art. 386 alin.1 lit.e C.pr.pen., instanța de recurs neprocedând la ascultarea inculpatului în condițiile în care acesta a fost achitat. După ce instanța a verificat procedura, a identificat inculpatul, a închis cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul în dezbaterea cauzei. Instanța de recurs trebuia să constate că s-a pronunțat o soluția de achitare și astfel era obligată să-l întrebe pe inculpat dacă dorește să dacă declarații. I. cauza Constantinescu contra României în care se atestă că apărarea inculpatului sepoate face tocmai prin audierea sa și este insuficient să ne bazăm doar pe ultimul cuvânt al inculpatului. P. toate acestea, solicită admiterea în principiu conform art. 386 alin.1 lit.e C.pr.pen., casarea hotărârii Curții de A. C. dată în recurs și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună rejudecarea cauzei.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Textul invocat, respectiv art.386 alin.1 lit.e C.pr.pen., a fost introdus prin L. 3. tocmai pentru a respecta jurisprudența CEDO. Consideră că textul aplicabil ar fi art.385/16 C.pr.pen., pentru că, contestația în anulare este îndreptată împotriva deciziei Curții de A. C. prin care s-a admis recursul părții civile și rejudecând cauza, a hotărât achitarea inculpatului. Sub aspectul laturii civile, Curtea de A. C. a menținut hotărârea Judecătoriei T.. La termenul fixat pentru rejudecare, instanța era obligată să asculte inculpatul achitat, însă, de menționat este faptul că la fila 44 din dosarul Judecătoriei T., există procesul verbal de audiere a inculpatului. În apel, la fila 72 există încheierea în care se atestă că s-a adus la cunoștința inculpatului să dea declarație dar acesta a menționat că nu dorește acest lucru. Apreciază că în aceste condiții Curtea de A. C. nu avea obligația să-l mai audieze pe inculpat.
C U R T E A :
Prin contestația în anulare înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, contestatorul P. D. a solicitat admiterea în principiu a contestației în anulare formulată împotriva deciziei penale nr. 231 pronunțată de Curtea de A. C. la 23 februarie 2011, cu motivarea că instanța de recurs nu a procedat la audierea inculpatului-contestator în condițiile în care acesta a fost achitat de instanța de apel, invocându-se prevederile art. 386 lit. e C.pr.penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține în fapt următoarele:
Prin decizia penală nr. 231 pronunțată la data de 23 februarie 2011 de Curtea de A. C. s-a admis recursul declarat de partea civilă T. M. împotriva deciziei penale nr. 380/A/2010 a Tribunalului C., dispunându-se casarea acesteia în întregime împreună cu sentința penală nr. 82/2009 a
Judecătoriei T..
Rejudecând cauza, Curtea a dispus achitarea inculpatului P. D. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 C.pr.penală, de sub învinuirea comiterii infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 C.penal, aplicând inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii.
S-a menținut sentința penală nr. 156/2009 a Judecătoriei T. prin care inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de
6.451,48 lei reprezentând despăgubiri civile și suma de 10.000 lei daune morale, respingându-se ca nefondat recursul inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile art. 386 lit. e C.pr.penală, se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive în cazul în care la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385/14 alin. (1/1) ori art. 385/16 alin. (1), adică atunci când inculpatul nu a fost ascultat la fond și în apel și atunci când aceste instanțe nu au pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.
În cauză nu este îndeplinită nici una din tezele enunțate mai sus.
Astfel, conform procesului-verbal aflat la dosarul instanței de fond
(f.44) inculpatul-contestator a fost audiat la termenul fixat pentru rejudecarea cauzei, iar în apel (f.72) i s-a adus la cunoștință acestuia dreptul de a da declarație, acesta menționând în mod expres că nu dorește acest lucru.
Mai mult, contestatorul a fost condamnat prin hotărârea instanței de fond, iar prin decizia a cărei anulare se cere s-a schimbat doar temeiul achitării dispuse de instanța de apel.
În cauză, exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului care statuează dreptul la un proces echitabil inclusiv sub aspectul egalității de arme - care include contradictorialitatea, admiterea echitabilă a probelor, oralitatea procedurii, dreptul de a fi prezent la propriul proces și obligativitatea motivării hotărârilor - a fost pe deplin respectat.
În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului care consacră elementele fundamentale ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare - dreptul de a fi audiat, dreptul de ainteroga martorii, dreptul de a fi confruntat cu aceștia, etc. - elemente care așa cum s-a arătat mai sus au fost respectate.
Față de cele reținute mai sus, Curtea va respinge ca nefondată admiterea în principiu a contestației, în temeiul art. 391 alin. 1 C.pr.penală, obligând contestatorul, conform art. 192 alin. 2 C.pr.penală, la 200 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare în recurs.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul P. D. împotriva deciziei penale nr. 231/2011 a Curții de A. C.
Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 martie 2011 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, L. S.
Red.V.V.A. Dact.H.C./2 ex./(...).
| ← Decizia penală nr. 922/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1434/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
