Decizia penală nr. 96/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.96/2011
Ședința publică din 4 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : ANA C. - judecător JUDECĂTOR : M. R.
GREFIER : M. B.
A. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
S-au luat spre examinare apelurile declarate de Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Sălaj și inculpatul E. E. împotriva sentinței penale nr.22 din 24 februarie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor dare de mită, fals privind identitatea, instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu un număr fals de înmatriculare și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere prev. de art.255 al.1 C. rap.la art.6 din Legea nr.78/2000, art.293 al.1 C., art.25 C. rap.la art.260 C., art.85 al.1 din OUG nr.195/2002, art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, ultimele trei infracțiuni cu aplic.art.33 lit.b C., totul cu aplic.art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul E.
E. asistat de apărător desemnat din oficiu av. Albu S. L. din cadrul
Baroului C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care întrebat fiind de către instanță, inculpatul E. E. arată că își menține apelul formulat și este nemulțumit de pedeapsa aplicată.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul E. E. arată că își menține declarația dată în fața primei instanțe și nu mai dorește să facă completări sau să dea o nouă declarație în fața instanței de apel.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul M.ui P. solicită admiterea apelului declarat de P. de pelângă Tribunalul Sălaj, desființarea sentinței penale atacate, iar în urma rejudecării, schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului.
Solicită a fi reconsiderată această modalitate și a se constata că aplicarea disp.art.86/1 C., nu este întemeiată în cauză și nu este justificată, dată fiind multitudinea infracțiunilor comise de inculpat, singurul element pozitiv fiind poziția inculpatului pe parcursul judecării acestei cauze, respectiv recunoașterea infracțiunilor și solicitarea de a fi judecat în baza art.320/1 C.
Acest singur argument însă, apreciază că nu este suficient pentru a întemeia executarea pedepsei, în condițiile dispuse de către instanța de fond raportat la celelalte situații de fapt care justifică aplicarea pedepsei în regim de detenție. C. ce se regăsește și în motivele de apel, vizează săvârșirea unor infracțiuni de gravitate mare, cu impact deosebit asupra ordinii publice, unele cu impact asupra înfăptuirii justiției și cu consecințe efective produse asupra înfăptuirii justiției și asupra unei grave erori judiciare comise anterior, datorită conduitei inculpatului, care condus la condamnarea definitivă a unei persoane absolut nevinovate, respectiv fratele inculpatului. O astfel de conduită trebuie sancționată corespunzător, atât prin conținutul pedepsei aplicate și stabilite potrivit art.72 C., dar și prin modalitatea de executare, astfel încât funcțiile pedepsei cum sunt reglementate de art.52 C., să fie efectiv îndeplinite, atât scopul preventiv cât și cel de sancționare și de reeducare.
Apreciază că modalitatea de executare este mult prea blândă și nu corespunde gradului de pericol social concret pe care-l prezintă inculpatul.
A.ul parchetului mai face referire și la omisiunea instanței fondului de a se pronunța asupra măsurii asiguratorii. M. că acea solicitare privind necesitatea ca instanța să dispună o măsură asiguratorie, nu consideră că se impune, astfel că nu o susține, însă cu certitudine există omisiunea instanței fondului de a se pronunța asupra măsurii confiscării speciale pentru suma de 400 euro, ce a făcut obiectul infracțiunii de dare de mită.
Aceasta întrucât, prin sentința penală nr.55/2010 T.ui S., pronunțată în procedura revizuirii, sentința penală nr.115/2006 a T.ui S., a fost anulată în întregime, dispoziție care este obligatorie potrivit art.405 C., astfel că, au fost anulate toate formele de executare, dispuse prin sentința revizuită . Așadar, dacă la urmărire penală s-a dispus ridicarea sumei de 400 euro, ce constituia obiectul infracțiunii de luare de mită, prin sentința penală nr.115/2006, această sumă a fost confiscată în favoarea statului, însă datorită anulării acesteia, o dispoziție similară trebuie să se regăsească și în sentința penală pronunțată în prezenta cauză.
Solicită înlăturarea acestei omisiuni și a se dispune confiscarea sumei de 400 euro, care a fost ridicată și este consemnată la CEC, potrivit recipisei de la f.15 dosar u.p.
Cu privire la apelul formulat de inculpatul E. E., solicită respingerea , având în vedere și precizarea formulată și limitele în care poate fi exercitat acest apel, respectiv sub aspectul diminuării pedepsei aplicate de prima instanță, câtă vreme apelul parchetului tinde la înăsprirea modalității de executare a pedepsei.
Apărătorul inculpatului E. E., în ce privește apelul declarat de P. de pelângă Tribunalul Sălaj, solicită respingerea acestuia.
În esență, în speță este vorba de confiscarea sumei din sentința inițială, măsură care a fost înlăturată prin revizuire. În măsura în care instanța dispune asupra confiscării, iar sentința de revizuire nu dispune nimic în acest sens, înseamnă că această măsură s-a menținut și suma a fost confiscată de la inculpat.
Sub aspectul laturii penale, respectiv a modalității de executare, prin ceea ce se solicită de către parchet, solicită respingerea și a acestei cereri, deoarece aplicarea pedepsei înseamnă și stabilirea unei modalități de reeducare, înseamnă că pedeapsa își îndeplinește scopul, iar faptul că executarea a fost suspendată, înseamnă a se accepta condiția de a nu mai săvârși infracțiuni și mai mult, reintegrarea în societate, având în vedere că inculpatul este angajat în muncă.
Apreciază că modalitatea de executare în detenție ar înlătura efectiv, scopul aplicării dispoz. art.320/1 C., care constituie o circumstanță atenuantă specială.
Referitor la apelul inculpatului, solicită admiterea acestuia pentru modalitatea de individualizare concretă a pedepsei, respectiv de stabilire a cuantumului concret pentru fiecare infracțiune și aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a coroborat cu art.76 lit.d și e C., corespunzător fiecărei infracțiuni reținute în sarcina acestuia.
Susține că tocmai prin aplicarea art.320/1 C., legea în sine, ia în considerare circumstanța atenuantă de recunoaștere, dar sunt întrunite și condițiile aplicării circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a C., ținând cont de lipsa antecedentelor penale, persoana inculpatului și de modul în care acesta s-a comportat.
Ca atare, solicită admiterea apelului inculpatului, desființarea sentinței instanței de fond și reducerea pedepselor.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Inculpatul E. E., având ultimul cuvânt solicită să se păstreze modalitatea de executare a pedepsei aplicate de prima instanță și să se reducă pedeapsa.
În ce privește apelul parchetului, solicită ca acesta să fie respins.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 22 din 24 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pentru comiterea infracțiunii prev. de art.255 alin.1 Cod penal rap.la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.320/1
C.p.p., a fost condamnat inculpatul E. E. (fiul lui E. și E., născut la (...) în
C. S., jud. S., domiciliat în N. nr.37, com.D., jud.S. CNP 1.) la 3 ani închisoare, făcându-se aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev.de art.293 alin.1 cu aplic. art. 320/
1 C.p.p., a fost condamnat același inculpat la: 1 an închisoare, făcându-se aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev. de art.20 C. rap.la 260 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.320/1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul la 1 anînchisoare și s-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev. de art.85 alin.1 din OUG nr.
195/2002 cu aplic.art.320/1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare, făcându-se aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev. e art.85 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplic.art.320/1 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare și s-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev.de art.86 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.320/1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare, cu aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
În baza art.33 lit. a si 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, deci: 3 (trei) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
În baza art.86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, pe timp de 5 ani, termen de încercare.
Inculpatul se va supune masurilor de supraveghere prev. de art.86/3
Cod penal respectiv:
A) se va prezenta la datele fixate de S. de P.
B) va anunța orice schimbare de domiciliu, reședința, orice deplasare mai mare de 8 zile precum și întoarcerea;
C) va comunica si justifica schimbarea locului de munca;
D) va comunica informații de natura a putea fi controlate mijloacele de existență.
S-a atras atenția asupra prevederilor art. 86/4 Cod penal privind cazurile de revocare a pedepsei, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-au suspendat pedepsele accesorii prev de art. 64 lit.a teza a ll-a si lit. b Cod penal.
A fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prinrechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a fost trimis în judecată inculpatul E. E. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.1
Cod penal rap. la art.6 din Legea 78/2000, art.293 alin 1 Cod penal, art. 25
Cod penal rap la art.260 Cod penal, art.85 alin.1 din OUG 195/2002, art.85 alin.2 din OUG 195/2002, art.86 alin.1 din OUG 195/2002, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că în perioada 13-(...) a oferit suma de 400 euro agentului de politie B. N., pentru a nu-i întocmi dosar penal, iar în cursul urmăririi penale, în anul 2006, s-a prezentat sub o altă identitate, a fratelui său, determinând pe martorul H. D. să declare mincinos în fata instanței de judecată. De asemenea, în data de (...) a condus pe drumurile publice un autovehicul, neînmatriculat, cu număr fals de înmatriculare și fără permis de conducere.
La stabilirea acestei stări de fapt s-au avut în vedere următoarele mijloace de proba: declarații date de inculpat, declarații de martori, proces verbal de desesizare, proces verbal de prindere în flagrant, ordin bancar, proces verbal de constatare, proces verbal de confruntare, nota de redare a convorbirilor ambientale, adresa Instituției prefectului, act autoturism, raport de constatare tehnico-științifică.
Asupra cauzei de față, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform art.1 C.pr.penală, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale si nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor si libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum si la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Potrivit art.345 alin.1 C.pr.penală, asupra învinuirii, instanța se pronunță prin sentință, pronunțând, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
In ședința publică din data de (...), inculpatul a arătat că recunoaște comiterea faptelor si solicită ca judecata să se facă pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și să beneficieze de procedura simplificată a judecații si de dispozitiile art.320/1 C.pr.penală.
Intr-o asemenea situație, instanța de fond a analizat existenta elementelor constitutive ale infracțiunilor doar pe baza probatoriului din faza de urmărire penală. Coroborând toate probele la care a făcut referire anterior, tribunalul a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul E. E. junior este fiul lui E. E. senior și fratele numitului E. E., aceștia locuind împreună la casa părinteasca din N.. Cei 2 frați, în cursul anului 2006 au fost plecați la muncă în U. de unde au cumpărat un autoturism Dacia 1300, de culoare verde, pe care l-au adus în România, cu intenția de a folosi piesele la un alt autoturism al tatălui lor pe care l-au reparat, însă nu au reușit să-l înscrie în circulație, având numere vechi, iar autoturismul adus din U. l-au vândut la fier vechi.
In data de (...), inculpatul a montat pe mașina tatălui său plăcuțele de înmatriculare ale mașinii aduse din U., plecând cu prietena sa si cu fratele său în orașul C. S., mașina fiind condusă de inculpatul care nu avea permis de conducere. A. a parcat mașina în fata blocului unde locuia prietena sa, iar în jurul orei 2.30, s-a întors împreună cu martorul H. D. și a condus mașina, fiind opriți de un echipaj de politie. In prezența martorilor asistenți Molovan I. si Voicu Alexandru, agenții de politie au verificat actele si au constatat că nr. și seria mașinii nu corespund cu seria și numărul motorului, iar când i s-au cerut actele mașinii, inculpatul a prezentat actele fratelui său E. E., acte ce se găseau în mașină. Agenții de politie bănuind că mașina este furată au cerut inculpatului să dea o declarație și să ducă mașina la politie pentru verificări. In aceste împrejurări, inculpatul i-a propus agentului de politie B. N. să rezolve situația, promițându-i suma de
300 euro, pentru a nu continua cercetările. Agentul de politie și-a anunțat superiorii, iar în data de (...), când inculpatul s-a prezentat la politie și a încercat sa dea banii promiși a fost prins în flagrant.
Inculpatului E. E. i s-a întocmit dosar penal, a fost trimis în judecată, iar instanța a dispus condamnarea acestuia, declarându-si și în instanță o altă identitate.
Ulterior, inculpatul E. E. a formulat o cerere de revizuire a sentinței penale nr.115/(...), arătând că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa , faptele fiind comise de fratele său, E. E.
Prin sentința penală nr.55/(...) a T.ui S. s-a admis cererea de revizuire formulate de petent si achitarea sa pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Întrucât vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin, acesta a recunoscut si regretat comiterea faptelor, instanța constatând îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, a dispus condamnarea acestuia, conform dispozitivului.
In baza art.33 lit.a si 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, deci: 3 (trei) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a teza a ll-a si lit.b Cod penal.
În baza art.86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, pe timp de 5 ani, termen de încercare, interval în care i s-au impus inculpatului măsurile de supraveghere menționate în dispozitiv.
Împotriva sentinței pronunțe de Tribunalul Sălaj, în termen legal au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ și inculpatul E. E.
P. a solicitat desființarea sentinței atacate sub aspectul greșiteiindividualizări a pedepsei rezultante aplicate inculpatului și a omisiunii instanței de a se pronunța asupra confiscării sumei ce a făcut obiectul infracțiunii de dare de mită.
S-a arătat în motivarea apelului că, instanța de fond nu a făcut aplicarea dispoz. art.19 din Legea nr.78/2000 privind confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute de această lege și, totodată, modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului - suspendarea sub supraveghere, nu este în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C., raportat la gravitatea faptelor comise, numărul acestora, importanța valorilor sociale lezate.
Inculpatul a solicitat desființarea sentinței atacate doar sub aspectulcuantumului pedepsei aplicate, cu consecința reducerii pedepsei rezultante,urmare a reținerii în favoarea sa și a circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.a C., pentru fiecare infracțiune - având în vedere atitudinea inculpatului anterior comiterii prezentelor fapte, lipsa antecedentelor penale, comportamentul procesual al acestuia.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de ladosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.378 C., Curtea constată următoarele.
Prima instanță a judecat cauza în procedura prev. de art.320/1 C., inculpatul recunoscând faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizarea instanței și solicitând a fi avute în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, instanța a procedat în concordanță cu dispoz. art.320/1 alin.7 C., aplicând pedepse în limitele legale, limite reduse cu 1/3.
Curtea apreciază că s-a făcut o valorificare eficientă a criteriilor prev. de art.72 C., apreciindu-se corect de către judecător pericolul social al faptelor comise - într-adevăr, vizând valori sociale foarte importante - dar și persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal.
Astfel fiind, nu se justifică în cauză nici reducerea cuantumului pedepselor (solicitată de inculpat), dar nici schimbarea modalității de executare a pedepsei rezultante ( solicitată de parchet).
Împrejurările că inculpatul nu are antecedente penale, că a avut o atitudine corectă în familie și societate, anterior comiterii prezentelor, nu trebuie automat, valorificate ca circumstanță atenuantă în sensul art.74 lit.a C., care să ducă la aplicarea unei pedepse sub minimul special, acest atribut revenind exclusiv instanței, care analizează oportunitatea valorificării unor astfel de situații, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze în parte. Ori, în speță, tocmai nr. mare de infracțiuni comise de inculpat într-un scurt interval de timp, gravitatea acestora, au determinat instanța să nu reducă pedepsele sub minimul special ( redus cu 1/3/) ci, dimpotrivă, să situeze pedepsele aproape de maximul special (redus cu 1/3).
Apoi, tocmai pentru că pedepsele aplicate sunt în cuantumul arătat
(nici măcar la nivelul minimul special redus), nu se justifică schimbarea modalității de executare, întrucât în cauză sunt pe deplin îndeplinite condițiile prev. de art.86/1 C. P. două condiții din text - referitoare la cuantumul pedepsei aplicate și lipsa antecedentelor penale, nu comportă discuții, iar a treia condiție - ce ține, exclusiv de aprecierea instanței - se referă strict la comportamentul inculpatului după comiterea faptei și convingerea instanței că simpla condamnare, chiar și fără executare, constituie un avertisment pentru inculpat și că nu va mai comite alte infracțiuni. Nu este condiționată aplicarea acestei modalități de executare de nr. infracțiunilor comise sau de gradul de pericol social generic al infracțiunilor dintr-o anumită categorie, altfel, nu și-ar găsi aplicarea niciodată dispoz. art 86/1 alin.2 C. - care permit suspendarea și în cazul concursului de infracțiuni.
Curtea constată însă întemeiat apelul parchetului sub aspectul omisiunii instanței de a aplica dispoz. art.19 din Legea nr.78/2000 privind confiscarea banilor ce au făcut obiectul infracțiunii de dare de mită.
Astfel, prin sentința penală nr.115/2006 T.ui S., prin care a fost condamnat E. E. ( fratele inculpatului E. E.) s-a dispus confiscarea sumei de 400 euro ce a făcut obiectul infracțiunii de dare de mită, sumă ridicată cu ocazia flagrantului și consemnată la BCR - S. S. , la dispoziția instanței
( fila 15 dos. nr.618/P/2006 al P. de pe lângă Tribunalul Sălaj). Această sentință a fost însă anulată în procedura revizuirii, prin sentința penală nr.55/2010 a T.ui S., așa încât, autorul infracțiunii de dare de mită fiind identificat în persoana inculpatului din prezenta cauză, urmează ca măsura confiscării să-i fie acestuia aplicabilă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a C. se va admite apelul declarat de P. de pe L. Tribunalul Sălaj împotriva sentinței penale nr. 22 din 24 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., care va fi desființată doar cu privire la omisiunea confiscării speciale a sumei ce a făcut obiectul infracțiunii de prev. de art.255 C.
Rejudecând în aceste limite, în baza art.19 din Legea nr.78/2000 se va dispune confiscarea specială de la inculpatul E. E. ( fiul lui E. și E., născut la (...), domiciliat în comuna D., sat N. nr. 37, jud. S.) a sumei de
400 E.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art.379 pct.1 lit.b C. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul E. E. împotriva aceleași sentințe penale.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ( avoc. Albu S.lă L.) sumă ce se va plăti din fondurile M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul apelant E. E. să plătească suma de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, reprezentând onorariu avocat;
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței penale nr. 22 din 24 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o desființează doar cu privire la omisiunea confiscării speciale a sumei ce a făcut obiectul infracțiunii de prev. de art.255 C.
Rejudecând în aceste limite, în baza art.19 din Legea nr.78/2000 dispune confiscarea specială de la inculpatul E. E. ( fiul lui E. și E., născut la (...), domiciliat în comuna D., sat N. nr. 37, jud. S.) a sumei de 400 E.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
II. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul E. E., domiciliat în comuna D., sat N. nr. 37, jud. S. - împotriva aceleași sentințe penale.
În baza art.189 C. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ( avoc. Albu S.lă L.) sumă ce se va plăti din fondurile M.ui Justiției.
Obligă inculpatul apelant E. E. să plătească suma de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, reprezentând onorariu avocat; restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din 04 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
ANA C. M. R. M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
5 ex./(...)
Jud.fond: T. C.
| ← Decizia penală nr. 147/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 163/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
