Decizia penală nr. 960/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.960/R/2011
Ședința publică din 8 iunie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. R., judecător
JUDECĂTORI: L. M.
ANA C. GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul H. M. împotriva sentinței penale nr.345 din (...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste 0,80 grame la mie, alcool pur în sânge prev.și ped.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. M. asistat de apărător desemnat din oficiu av.T. I. și apărător ales av.Tătaru G. Florin, ambii avocați din cadrul Baroului C. cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar au fost depuse motivele de recurs din partea inculpatului H. M., prin serviciul registratură la data de 8 iunie 2011.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului H. M., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și, în principal, solicită achitarea inculpatului pentru săvârșireainfracțiunii reținută în sarcina sa, întrucât latura obiectivă nu este dovedită.
În motivarea recursului arată că în prezenta cauză, față de declarațiile inculpatului, probele biologice recoltate după o oră și jumătate, rezultatul alcooltestului precum și expertiza de recalculare a alcoolemiei care menționează că la momentul săvârșirii faptei alcoolemia era între 0,7 și 0,95, este aplicabil principiul in dubio pro reo deoarece este importantă stabilirea alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei. Instanța s-a bazat pe probele biologice care arată alcoolemia după săvârșirea faptei, respectiv la o oră și jumătate. Instanța a înlăturat rezultatul în urma recalculării pe considerentul că inculpatul a declarat nesincer calitatea de alcool consumat.
Sub acest aspect învederează faptul că în prezenta cauză inculpatul a dat o declarație în noaptea săvârșirii faptei când era sub influența băuturilor alcoolice și a declarat o anumită cantitate de alcool consumat pentru ca după ce i s-a adus la cunoștință învinuirea, în mod constant a declarat că aconsumat o cantitate mai mare de alcool decât cea declarată în noaptea respectivă. De la 100 ml la 300 ml., consumați trebuie să fie absurd să se aprecieze că nu a consumat această cantitate. Așa se explică și alcoolemia mare la momentul respectiv. N. contradicții între declarațiile date în faza de urmărire penală și instanță, nu poate fi apreciat ca fiind nesincer inculpatul.
E. de observat că acest consum declarat de către inculpat a fost între orele 1,25 iar constatarea faptei a fost la 1,30 noaptea. Probele biologice au fost recoltate la o oră și jumătate după momentul depistării inculpatului. E. de observat că această cantitate nu a fost absorbită de organism în sânge, în timpul scurs în intervalul de la consum până în momentul când a condus autoturismul. Important este care era alcoolemia la momentul respectiv. R. expertizei care recalculează spune clar că alcoolemia era între 0,70 și 0,95%. Aportul de alimente nu a fost avut în vedere când s-a făcut recalcularea alcoolemiei.
In fine, manifestările psihice și neurologice ale inculpatului la momentul prelevării probelor, demonstrează o comportare ordonată și o judecată coerentă.
Așa fiind, apreciază că se impune aplicarea principiului in dubio pro reo
și să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen., pentru lipsa laturii obiective a infracțiunii.
In subsidiar, solicită casarea hotărârii și rejudecând cauza condamnarea inculpatului la o pedeapsă mai redusă decât cea aplicată de instanța de fond, pentru faptul că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, este administratorul unei firme cu opt angajați și apreciază că astfel de fapte nu se vor mai întâmpla. Inculpatul nu a negat săvârșirea faptei, însă raportat la rezultatul expertizei consideră că nu este întrunită latura obiectivă.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și întemeiată, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În susținerea poziției procesuale arată că raportat la solicitarea principală de achitare a inculpatului în baza art.10 lit.d C.pr.pen., ca urmare a luării în calcul a celui de al doilea raport de expertiză medico-legală pentru stabilirea alcoolemiei, ce cifrează alcoolemia la momentul evenimentului rutier în jur de 0,70-,095 grame la mie, cu motivarea că aceasta este valoarea reală a alcoolemiei raportat la consumul de alcool declarat de inculpat, cu motivarea de asemenea că înlăturarea declarației survenite ulterior pe parcursul urmăririi penale de către instanța de judecată nu este justificată, întrucât declarațiile inculpatului în diferite faze au aceiași valoare probantă și dimpotrivă faptul că a recunoscut ulterior un consum mai mare de băuturi alcoolice ar da veridicitate declarației inculpatului.
Apreciază că susținerile apărării nu sunt întemeiate și în mod corect au fost înlăturate de către instanța de judecată a fondului.
Cunoscându-se date minime cu privire la modul în care este absorbit alcoolul în sânge, influența aportului alimentar și intervalele de timp teoretice, inculpatul prin această metodă încearcă să diminueze valoarea alcoolemiei arătând că într-un interval de 10-15 minute consumă băuturi alcoolice în cantități mari, după care în următoarele minute se urcă la volanul autoturismului și este depistat în trafic. Declarațiile sunt înlăturate datorită faptului că ele nu sunt coroborate cu nici un alt mijloc de probă și ca urmare a aplicării dispozițiilor procedurale în materia administrării și aprecieriiprobatoriului dar și ținându-se seama de O. nr.1134/2000, privind aprobarea normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și lucrărilor medico-legale în cuprinsul căruia în art.33 se face o precizare evidentă în sensul că „calculul retroactiv al alcoolemiei nu poate fi efectuat numai pe baza declarațiilor existente la dosarul cauzei, tocmai pentru că aceste valori teoretice la care experții ajung ca urmare a aplicării regulilor privind absorția alcoolului din organism în sânge depind de veridicitatea declarațiilor părților în procesul penal.
Declarațiile date în momentul depistării atât în fața organului de cercetare penală dar și cu prilejul examinării clinice a inculpatului, testul de respirație care a fost efectuat la 0,2 și 0,3 minute, așadar la un moment apropiat de momentul depistării în trafic, indică o valoare a alcoolemiei de 0,91 grame alcool pur în aerul expirat, existând o corespondență între această valoare și valoarea alcoolemiei, respectiv aproximativ dublul acestei valori se regăsește în sânge și din acest motiv apreciază că acea valoare stabilită prin buletinul de analiză toxicologice de 2,10 grame la mie este în concordanță cu acest indiciu pe care-l reprezintă testul de respirație.
Declarațiile date ulterior, întrucât nu se coroborează cu alt mijloc de probă, tind să înlăture răspunderea penală prin diminuarea valorii alcoolemiei.
Pentru aceste motive, instanța de judecată în mod corect a avut în vedere valoarea alcoolemiei stabilită prin buletinul de analiză toxicologică de 2,10 grame la mie precum și valoarea alcoolemiei stabilită în primul raport de expertiză medico-legală de 2,25 grame la mie ca urmare a calculului teoretic retroactiv.
In ceea ce privește solicitarea subsidiară de reținere a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului apreciază că în nici un caz nu se impuneau astfel de circumstanțe atenuante față de conduita, valoarea alcoolemiei, poziția inculpatului pe de o parte, iar pe de altă parte, apreciază că instanța de judecată a fost deosebit de clementă, modalitatea corespunzătoare de executare ar fi fost cea prev.de art.86/1 C. și că în cauză nu se impunea acordarea de circumstanțe atenuante dintre cele prev.de art.74 C.
Așadar, întrucât apreciază că nici una dintre solicitări nu este fondată solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Inculpatul H. M., având ultimul cuvânt arată că achiesează la concluziile apărătorului său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.345 din (...) pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr.(...), în baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, a fost condamnat inculpatul H. M. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
În temeiul art.71 alin.2 C. s-a interzis inculpatului H. M. exercițiul dreptului prev. art.64 lit.a teza II C. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.81 C. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.
În temeiul art.71 alin.5 C. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
În temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului H. M. asupra dispozițiilor art.83 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În temeiul art.191 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
La rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, C. de E. P. al J. D. a intervenit cu adresă la S. P. R. din cadrul I.P.J.C., pentru anularea permisului de conducere al inculpatului, în condițiile art.114 alin.1 lit.b din O.U.G. nr.195/2002, raportat la prev.art.203 din H.G. nr.1391/2006.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de 31 octombrie 2009, în jurul orelor 01,30, conducând autoturismul marca DACIA cu numărul de înmatriculare B.-MYH, care se deplasa dinspre str.1 Mai, în loc.D., după ce consumase în prealabil bauturi alcoolice, fiind surprins cu ocazia unui control efectuat în trafic de către agenții de poliție rutieră din cadrul P. municipiului D., emanând miros de alcool, inculpatul H. M. a fost testat cu aparatul etilotest, la ora 02,03, rezultatul fiind de 0,98 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care acesta a fost condus la S. M. D., în vederea recoltării de probe biologice, pentru stabilirea alcoolemiei. Din Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.3206 din (...) al IML C. N. (fila
10) rezultă că inculpatul avea la acea dată, la ora 2,55 o alcoolemie de 2,10 grame la mie, iar la ora 3,55 o alcoolemie de 2,00 grame la mie.
Instanța a mai reținut că în cursul urmăririi penale a fost efectuat în cauză Raportul de expertiză nr.837/IX/d/30 din (...), privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului, în funcție de două declarații diferite ale acestuia. Astfel, conform primei declarații din data de (...), potrivit căreia inculpatul a recunoscut un consum de 100 ml de băuturi alcoolice (ȚUICĂ), rezultă că acesta avea o alcoolemie mai mare de 0,80 grame la mie, cu o valoare teoretică apropiată de 2,25 grame la mie, iar conform cele de a doua declarații din data de (...), potrivit căreia inculpatul a declarat că a consumat
300 ml tuică (de 52 grade tărie) între orele 01,10-01,25 din data de (...) și un aport alimentar anterior, la data de (...), în jurul orelor 22,00 (fila 15), rezultă că acesta avea o alcoolemie cuprinsă între valorile de 0,70-0,95 grame la mie, în fucnție de starea de plenitudine a stomacului.
Totodată, în fața instanței, inculpatul a declarat că i-a fost frică să declare inițial că a consumat mai mult de 100 ml. de țuică, în speranța că va scăpa cu bine de control, în realitate consumând cei 300 ml. de țuică. Mai declară inculpatul că în seara respectivă, de când a ajuns acasă a început să consume băuturi alcoolice, fără a fi în măsură să precizeze cantitatea exactă, revenind ulterior, ezitând și declarând în final că a consumat o gură de țuică înainte de mâncare și cei 300 ml. la sfârșit, într-un interval de 20-25 min.
Totodată, inculpatul a declarat că a fost singur acasă, neexistând astfel vreun martor.
Față de cele expuse, instanța a constatat că inculpatul nu este sincer, declarațiile sale ulterioare fiind date la un interval de timp destul de mare de prima declarație, neputând fi reținută justificarea oferită de acesta în fața instanței, potrivit căreia nu a declarat «. mai repede, deoarece nu a aflat de rezultate decât după o lună de la eveniment, iar polițistul la care se afla dosarul era în concediu. Inculpatul avea cu certitudine dreptul și totodată obligația de a declara cantitățile reale de alcool consumate, de îndată și, înorice caz, nu doar în situația în care rezultatele buletinului de analiză toxicologică nu îi erau favorabile, declarația sa neputând să depindă de plecarea în concediu a unui angajat al poliției, inculpatul având posibilitatea reală și efectivă de a face declarații în sensul menționat în fața altui organ de poliție.
Pentru dovedirea vinovăției inculpatului instanța a apreciat ca valid și veridic buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.3206 din (...) al IML C. N. (fila 10) din care rezultă că inculpatul avea la acea dată, la ora 2,55 o alcoolemie de 2,10 grame la mie, iar la ora 3,55 o alcoolemie de 2,00 grame la mie. Nu este lipsită de relevanță nici împrejurarea că s-a procedat anterior la testarea inculpatului cu aparatul etilotest, la ora 02,03, rezultatul fiind de 0,98 mg/l alcool pur în aerul expirat, ceea ce indică în mod rezonabil că alcoolemia inculpatului era mai mare de 0,80 grame la mie.
Totodată, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul nu a putut să justifice în mod credibil și pertinent revenirea asupra primei sale declarații, susținerile sale ulterioare nefiind nici confirmate de vreo altă persoană, în final proba științifică a buletinului de analiză toxicologică, coroborată cu declarația inițială a inculpatului impunându-se și infirmând apărările inculpatului.
În drept, fapta inculpatului H. M., care la data de (...) în jurul orelor 1,30 a condus autoturismul marca DACIA cu numărul de înmatriculare (...), pe raza municipiului D., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev.și ped. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
Astfel, sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului față de faptă și de urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform disp. art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.pen, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia prin săvârșirea faptei, recunoscând că a condus autoturismul după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, respectiv 100 g.țuică, potrivit declarației inițiale a acestuia.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în conducerea autoturismului cu număr de înmatriculare (...), pe drumurile publice în localitatea D., condiția atașată subiectului activ al infracțiunii ca acțiunea să fie săvârșită de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge fiind îndeplinită, așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 3206 din (...) al IML C. N..
Urmarea imediată a săvârșirii faptei este reprezentată de o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de dispozițiile care stabilesc regimul circulației pe drumurile publice, iar legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei de către inculpat, fiind o infracțiune de pericol.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C., reținând în acest sens următoarele: gradul de pericol social al faptei săvârșite, determinat de urmările imediate produse; persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, însă nu a manifestat o atitudine cooperantă pe parcursul procesului penal, oferind declarații contradictorii.
În raport de cele reținute anterior, instanța, în baza art.87 alin.1 din
OUG nr.195/2002, republicată, a condamnat pe inculpatul H. M. la pedeapsade 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, și în temeiul art.71 C. a interzis inculpatului H. M. exercițiul dreptului prev. art.64 lit.a teza II C. pe durata executării pedepsei principale.
Având în vedere întrunirea cumulativă a condițiilor legale pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, și anume cuantumul pedepsei aplicate, faptul că inculpatul nu are antecedente penale, precum și aprecierea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, instanța, în baza art.81 C., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C., și în temeiul art.71 alin.5 C., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
În temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului H. M. asupra dispozițiilor art.83 C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În temeiul art.191 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
La rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, C. de E. P. al J. D. a intervenit cu adresă la S. P. R. din cadrul I.P.J.C., pentru anularea permisului de conducere al inculpatului, în condițiile art.114 alin.1 lit.b din O.U.G. nr.195/2002, raportat la prev.art.203 din H.G. nr.1391/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul criticând-o ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că în cauză se impune reținerea în favoarea sa a principiului in dubio pro reo față de împrejurarea că, potrivit calculului retroactiv al alcoolemiei acesta se situa sub limita prevăzută de lege și anume între 0,70-0,90 g %o, astfel că nu era întrunită latura obiectivă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Se mai arată că, inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptului că a consumat băuturi alcoolice și că ulterior s-a urcat la volan pentru a parcurge o distanță scurtă.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu, analizării atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care la data de (...) în jurul orelor 1,30 a condus autoturismul marca DACIA cu numărul de înmatriculare (...), pe raza municipiului D., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Pentru a conchide astfel s-au avut în vedere probele coroborate conform art.63 C. și anume rezultatul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei din data de (...) a IML C.-N. care a indicat că inculpatul avea o alcoolemie la orele 2,55 de 2,10 g%o iar la cea de-a doua probă biologică de 2,0., la ora 3,55 iar aparatul etilotest a arătat o valoare de 0,97 mg/l.
Aceste probe se coroborează cu declarațiile inițiale ale inculpatului din care rezultă consumul de alcool al acestuia precum ora la care a consumat șianume ora 20,30. ulterior, fără a argumenta obiectiv revenirile asupra primei declarații și după ce i s-a adus la cunoștință conținutul buletinului de analiză menționat mai sus, inculpatul arată că a consumat 300 ml. țuică, dar la orele
1,10-1,20 după care imediat s-a urcat la volan și a mers să cumpere apă minerală.
Apreciem că în mod corect prima instanță a înlăturat declarațiile ulterioare ale inculpatului, acesta fiind nesincere și infirmate de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, văzând probele științifice, prima variantă a raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză, care confirmă concluziile buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei și rezultatul etilotestului, precum și conduita oscilantă a inculpatului, nu numai cu privire la cantitatea de alcool consumată ci și la ora consumului apreciem că nu există dubii cu privire la vinovăția inculpatului.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, constatăm că instanța de fond a ținut seama de toate criteriile prev. de art.72 C. și a dat dovadă de o deosebită clemență orientând cuantumul acesteia la minimul prevăzut de lege cu toate că inculpatul a fost nesincer, de nerecunoaștere a comiterii infracțiunii( inculpatul arătând în mod expres că nu se consideră vinovat de comiterea vreunei infracțiuni), iar gradul de alcoolemie a acestuia a fost deosebit de ridicat.
Față de cele de mai sus, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. (avocat T. I.)
Va obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul H. M., domiciliat in comuna M., nr. 699, jud. Bistrița Năsăud si reședința in loc. D., str. M. C., nr.
11.A, ap.96, jud. C. împotriva sentinței penale nr. 345 din 30 martie 2011 a J.
D..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. (avocat T. I.)
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de
300 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 8 iunie 2011 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. R. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.M.R./S.M.D.
3 ex./(...) Jud.fond.C. D.
| ← Decizia penală nr. 1664/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 153/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
