Decizia penală nr. 972/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.972/R/2011
Ședința publică din 09 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. B., judecător JUDECĂTORI : C. I.
V. G. GREFIER : D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul P. R. H., partea vătămată A. V. M. și partea resp.civilmente SC E. G. S. C. N. împotriva sentinței penale nr.138 din 30 decembrie 2010 a
Judecătoriei B., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 și 4
C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Andrașoni Diana, din Baroul Cluj, partea vătămată
A. V. M., asistat de apărător ales, av.A. Bujița, din Baroul Cluj și apărătorul ales al părții resp.civilmente SC E. G. S., av.Pal B. S., din Baroul Cluj, toți avocații cu delegații la dosar, lipsă fiind părțile civile S. J. B.-N., S. M. D. și partea resp.civilmente SC A. Ț. A. SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul părții vătămate solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună admiterea cererii de constituire de parte civilă, așa cum a fost formulată. Astfel, solicită obligarea inculpatului în solidar cu partea resp.civilmente la plata sumei de 250.000 euro reprezentând daune morale, la 7.840,62 lei daune materiale și la cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial. S. memoriul depus la dosar, solicitând a fi avut în vedere la pronunțarea soluției. Urmare a accidentului produs de inculpat, partea vătămată a suferit leziuni foarte grave, pentru unele fiind nevoie de 100-120 zile de îngrijiri medicale, altele având consecințe iremediabile asupra sănătății. Partea vătămată a suferit mai multe intervenții chirurgicale pentru ameliorarea stării de sănătate. C. despăgubirilor trebuie să reflecte prejudiciul cauzat. În ce privește latura penală, aceasta a fost corect soluționată, la fel și constatarea calității de parte resp.civilmente a SC E. G. S.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată ca nefondat. R. părții vătămate invocă o vătămare corporală de 100-120 zile obținute pe un raport de constatare infirmat de o expertiză, ori expertiza are valoare probantă superioară față deraportul de constatare medico-legală. În raportul de expertiză se concluzionează că partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 70 zile de îngrijiri medicale. Daunele morale solicitate sunt exagerate raportat la practica instanțelor de judecată, acesta fiind motivul pentru care părțile nu au ajuns la o înțelegere. Soluția atacată este corectă din punct de vedere al răspunderii asigurătorului pentru prejudiciile produse.
Cu privire la recursul inculpatului, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecând, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev.de art.184 alin.2 și 4
C.pen. în cea prev.de art.184 alin.2 C.pen., având în vedere că, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză, nu s-a provocat o infirmitate permanentă fizică sau psihică sau o sluțire și nici nu s-a pierdut un organ sau un simț. P. art.184 alin.2
C.pen. pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă. La individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de prevederile art.19 alin.2 lit.b C.pen. și anume de forma culpei. De asemenea, solicită a se avea în vedere starea proastă a carosabilului, faptul că acesta era umed, plin de gropi și nesemnalizat, inculpatul conducea un autoturism nou, era neobișnuit cu comenzile, nu conducea cu o viteză peste limita legală, iar alcoolemia era 0g%o. În aceste condiții, inculpatul dorind să evite o groapă, a produs un derapaj. În sentință, nu s-a făcut aplicarea art.76 lit.e C.pen. S-a reținut de către prima instanță lipsa antecedentelor penale, prezența inculpatului la instanță, atitudinea sinceră, lipsa oricăror sancțiuni în trafic, chiar și contravențional și cu toate acestea nu s-a făcut aplicarea art.76 C.pen. În concluzie, solicită a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2
C.pen., cu aplicarea art.74, 76 lit.e C.pen.
Apărătorul părții resp.civilmente solicită admiterea recursului formulat de societate, casarea sentinței atacate în ceea ce privește obligarea părții în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă. Nu susține motivul de recurs cu privire la SC A. Ț. SA, problema fiind rezolvată printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale. S. că nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii societății în calitate de parte responsabilă civilmente. P. a exista o astfel de răspundere, principala condiție este existența unui raport de prepușenie, adică a unui raport de subordonare între prepus și comitent în baza căruia comitenții încredințează prepușilor îndeplinirea unor funcții. Aceste relații de subordonare nu au existat niciodată. Între părți au existat relații de prietenie, nicidecum de subordonare. L. la aprecierea instanței recursurile declarate de partea vătămată și de inculpat.
Apărătorul părții vătămate nu se opune admiterii recursului declarat de inculpat, cu privire la reducerea pedepsei aplicate. Solicită respingerea recursului declarat de partea resp.civilmente. C. dacă nu este o situație clasică, din probe a rezultat că inculpatul a acționat în condițiile în care să antreneze răspunderea societății. Acestuia i s-a încredințat autoturismul în interesul societății. Nu este o simplă relație de colaborare, ci a acționat în numele și pentru societate pentru a rezolva problemele acesteia.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea resp.civilmente. R. de prepușenie, chiar fără contract scris a fost corect reținut de instanța de fond și perfect motivată în sentință.
R. Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate, cu mențiunea că regretă cele întâmplate.
C U R T E A
Deliberând, constată că:
Prin sentința penală nr.138 pronunțată la data de (...)
Judecătoria Beclean, a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității de parte responsabilă civilmente, invocată de către SC „. G. S. , cu sediul în mun. C.-N., bd. 1 Decembrie 1848,,nr. 100, jud, C..
A condamnat pe inculpatul P. R. H. - fiul lui E. și otilia I., născut la data de (...), în loc. Câmpeni, jud, Alba, cetățean român, studii superioare, divorțat, dom. în mun. C.-N., str. Calea T., nr. 16, jud. C., CNP 1.78.12.09.01.25.32. - pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 2 și 4 Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare .
S-a facut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. „a"; Teza
II-a și lit. „b"; C.penal.
În baza disp. art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, stabilind conform art. 83 Cod penal un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C.penal. S-a facut aplicarea disp. art. 71 alin.5 C. penal.
A fost o bligat inculpatul - în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „. G. S. - la plata următoarelor sume:-3.706,63 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, din care 708 lei către S. J. de U. B., iar 2.998,63 lei către S. M. D.; 21.991 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A. V. M. - dom. în mun. D., str. Crângului, nr. 11, bloc T13, ap. 8, jud. C. - sumă din care
18.000 lei reprezentând daune morale, iar 3.991 lei daune materiale.
A fost obligat inculpatul - în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „. G. S. - la plata sumei totale de 5.190 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 4.690 lei în favoarea părții vătămate A. V.
M. , iar 500 lei în favoarea statului.
P. a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean înregistrat sub nr. 746/P/2006 și la această instanță sub nr. de mai sus, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. R. H. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 184 al. 2 si 4 Cod penal .
S-a reținut în fapt că, la data de (...), ora 13,30, inculpatul a condus pe DN 17, în direcția B. - B., autoturismul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare (...) ( proprietatea SC „Eurial Leasing"; S. și avându-l ca utilizator pe SC „. G. S.), în condiții de vizibilitate bună, carosabilul fiind umed .
Ajuns în zona Km 26+900, pe DN 17, la ieșirea din orașul B., pe un sector de drum în curbă la dreapta, pe direcția B. - B. (marcajul longitudinal fiind continuu simplu, fără indicatoare de restricție), inculpatul a părăsit sensul său de deplasare, urmare a faptului că a acționat sistemul de frânare ( după cum a susținut în apărare, întrucât a intrat cu roata într-o groapă), manevră care - pe fondul unui carosabil umed - i-a determinat intrarea în derapaj,respectiv rularea pe contrasens, loc unde s-a colizionat frontal cu autoturismul marca Daewoo Matiz (proprietatea BCR Leasing SA - B.), având nr. de înmatriculare (...), vehicul condus regulamentar de către partea vătămată A. V. M., pe direcția B. - B.
S-a mai menționat în actul de sesizare că, în urma impactului, autoturismul condus de către inculpat a ajuns în șanțul din partea stângă a sensului său de deplasare, respectiv că autovehiculul părții vătămate a fost proiectat perpendicular pe axul drumului, pe partea dreaptă potrivit direcției B. - B..
S-a reținut, totodată, că evenimentul rutier s-a soldat cu accidentarea părții vătămate A. V. M., persoană care - potrivit raportului de nouă expertiză medico-legală nr. 422/VI/a/8/(...) - a suferit leziuni corporale vindecabile în 70 zile de îngrijiri medicale ( prin raportul de constatare medico-legală nr. 7791/II/b/265/(...) s-au stabilit 50-55 zile de îngrijiri medicale, apoi 120-140 zile îngrijiri medicale prin completarea la raportul de constatare medico-legală anterior menționat, iar ulterior - prin raportul de expertiză medico- legală nr. 5446/II/b/216/(...) - un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale), precum și cu avarierea celor două autovehicule sus menționate.
Din buletinele de analiză toxicologică nr. 598 și 599, s-a stabilit că, în timpul conducerii, inculpatul și partea vătămată au avut o alcoolemie de 0 gr. la mie.
S-a mai stabilit de către organul de urmărire penală că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, persoană care a încălcat prev. art. 41 al.1 și ale art. 48 din OUG 195/2002 modif. și completată.
In latura civilă a cauzei, s-a menționat că S. J. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 708 lei reprezentând c/v prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate, iar S. M. D. cu suma de
2.998,63 lei.
In cauză, au fost citate în calitate de părți civile S. J. B. și S. municipal D., asiguratorul SC „. Ț. SA B., precum și - în calitate de parte responsabilă civilmente - SC „. G. S. C.-N.
Prezentă în instanță, asistat de apărător ales, partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză (potrivit înscrisului depus la fila 118 din dosar, vol. 1) cu suma de 250.000 euro, cu titlu de daune morale, respectiv cu suma totală de 7.840,62 lei, cu titlu de daune materiale - reprezentând drepturile salariale pe care aceasta nu le-a încasat în perioada (...) - (...), conform adeverinței eliberate de către S & d P. R. S. ( 6.125 lei) , c/v carburantului pentru un număr de 14 deplasări în mun. C.-N. și 2 deplasări în loc. B. ( 644 lei) , c/v medicamentelor, a expertizelor medico-legale și a altor servicii medicale ( 1.071,62 lei) .
A solicitat, prin urmare, obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „. G. S. C.-N., la plata sumelormenționate și, implicit, citarea în cauză a societății mai sus menționate.
În dovedirea sumelor solicitate, a depus la dosar o serie de acte justificative ( f. 121-155 - vol. 1).
Prin notele de ședință depuse la dosar (f. 197, vol. 1), partea responsabilă civilmente SC „. G. S. C.-N. a invocat excepția lipsei calității sale de parte în prezenta cauză, având în vedere că între inculpat și această societate nu a existat un raport de prepușenie, societatea în discuție neavând, implicit, calitatea de comitent.
A precizat că inculpatul nu a avut niciodată calitatea de angajat al acestei societăți, respectiv nu a acționat pentru societatea menționată, în vreun fel, dintr-o astfel de postură. A mai arătat că simplul fapt al deținerii de către inculpat - la momentul comiterii evenimentului rutier - a autoturismului achiziționat în sistem leasing duce la concluzia existenței unui contract civil (de depozit, probabil), situație în care paza juridică a bunului se află în exclusivitate la inculpat, persoană care răspunde pentru faptele prejudiciabile (chiar dacă acestea au legătură cu acest bun).
În dovedirea celor susținute, a depus la dosar adresele nr.
84/2009 și nr. 21052/2009 (fil. 201 și 202, vol. 1).
Raportat la excepția invocată, apărătorul părții vătămate a solicitat citarea în cauză a firmei la care inculpatul este angajat - SC
„NRG Instal"; S., instanța constatând - din actele depuse la dosar (f.
212- 215) că această societate a luat ființă după producerea accidentului în care a fost implicat inculpatul și, drept urmare, respingând, ca nefondată, cererea formulată de către apărătorul părții vătămate.
Prezent în instanță - asistat de apărător ales - cu ocazia audierii
(fila 255, vol. 1), inculpatul a arătat că recunoaște învinuirea adusă prin actul de sesizare, respectiv că, din culpa sa exclusivă, s-a produs evenimentul rutier soldat cu accidentarea părții vătămate.
A arătat că a fost nevoit să părăsească banda sa de deplasare și să intre pe contrasens, dată fiind starea proastă a carosabilului, respectiv apariția unei gropi pe care a intenționat să o ocolească. Nu a reușit, însă, după care a intrat în derapaj și - din cauza carosabilului umed - nu a mai putut controla autoturismul, intrând pe contrasens.
A precizat că sectorul de drum unde s-a produs accidentul era poziționat într-o curbă, ce - în opinia sa - nu era semnalizată, deși era una periculoasă.
A mai declarat că, în acea zi, se deplasa spre mun. B., la volanul autovehiculului aparținând SC „. G. S. C.-N., în vederea verificării unor lucrări ce se efectuau la reprezentanța WV din acest oraș, având în vedere solicitarea administratorului societății anterior menționate, urmând ca el (inculpatul) să-și aplice semnătura pe situația de lucrări.
Totodată, a mai declarat că această colaborare cu SC „. G. S. a început din luna octombrie 2006, fără însă a exista o convenție scrisă între cele două părți, respectiv că, la data respectivă, a fost pentru prima dată când a condus autoturismul marca Peugeot, cu nr. de înmatriculare (...) (vehicul aparținând acestei societăți).
S-a declarat a fi de acord cu pretențiile civile formulate, în măsura în care acestea vor fi dovedite, iar legat de daunele morale, aarătat că apreciază că valoarea acestora este una exagerată, fiind de acord în a achita o sumă rezonabilă.
În probațiune, a solicitat emiterea unei adrese către SDN B. pentru a comunica dacă sectorul de drum unde a avut loc evenimentul rutier era semnalizat corespunzător, raportat la curba existentă (cerere respinsă de instanță, ca nepertinentă), precum și a unei adrese către locul de muncă al părții vătămate, raportat la daunele materiale solicitate (cerere încuviințată de instanță).
Analizând actele și lucrările dosarului respectiv: piesele dosarului de urmărire penală (f.1-103), actul de sesizare a instanței (fil. 2-3), constituirea de parte civilă (f. 162), declarația inculpatului (fil. 255, vol.
1), înscrisurile comunicate de către S. S&D P. S. (fil. 279-280, vol. 1), răspunsurile comunicate de către societatea „R. A."; S. (fil. 96 și 154, vol. 2), declarațiile martorilor T. G. ( f.79 - vol. 2), P. R. M. și R. N. ( f.171-174, vol. 2) și concluziile scrise și completarea la acestea depuse de către apărătorii părților (f. 118-121, 125-131 și 176-177), instanța reține, în fapt, următoarele:
La data de (...), ora 13,30, inculpatul a condus pe DN 17, în direcția B. - B. , autoturismul marca Peugeot , cu nr. de înmatriculare
(...) (proprietatea SC „Eurial Leasing"; S. și avându-l ca utilizator pe SC
„. G. S.), în condiții de vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.
Ajuns în zona Km 26+900, pe DN 17, la ieșirea din orașul B., pe un sector de drum în curbă la dreapta, pe direcția B. - B. (marcajul longitudinal fiind continuu simplu, fără indicatoare de restricție), inculpatul a părăsit sensul său de deplasare, urmare a faptului că a acționat sistemul de frânare, întrucât - potrivit susținerilor sale - a intrat cu roata într-o groapă aflată în carosabil, manevră care - pe fondul unui carosabil umed - i-a determinat intrarea în derapaj, respectiv rularea pe contrasens. A., s-a colizionat frontal cu autoturismul marca Daewoo Matiz (proprietatea BCR Leasing SA - B.), având nr. de înmatriculare (...), vehicul condus regulamentar de către partea vătămată A. V. M., pe direcția B. - B.
Din probatoriul administrat, instanța a mai reținut că, în urma impactului, autoturismul condus de către inculpat a ajuns în șanțul din partea stângă a sensului său de deplasare, respectiv că autovehiculul părții vătămate a fost proiectat perpendicular pe axul drumului, pe partea dreaptă, potrivit direcției B. - B., ambele autovehicule suferind avarii.
Din cuprinsul actelor medico-legale aflate în dosarul de urmărire penală, instanța a reținut, totodată, că evenimentul rutier s-a soldat cu accidentarea părții vătămate A. V. M., persoană care - așa cum s-a concluzionat în raportul de nouă expertiză medico-legală nr.
422/VI/a/8/(...) - a suferit leziuni corporale vindecabile în 70 zile de îngrijiri medicale și care a necesitat îngrijiri medicale de specialitate, internată fiind în S. J. B., în perioada 20.10.-(...), respectiv S. M. D., în perioada 25.10.-(...).
Raportat la declarația dată de către inculpat pe întreg cursul procesului penal, a persoanei vătămate, la consemnările cuprinse în procesul-verbal de cercetare la fața locului și în schița locului accidentului, respectiv la planșele fotografice întocmite de către lucrătorii de poliție imediat după producerea evenimentului rutier sus menționat (fil. 9-18, 60-62, 65-66), instanța a constatat că, în speță,culpa exclusivă în provocarea evenimentului rutier i-a revenit inculpatului, persoană care - așa cum în mod temeinic a reținut în actul de sesizare - încălcat prev. art. 41 al.1 și ale art. 48 din OUG
195/2002 modif. și completată.
Astfel, cel dintâi text legal stipulează în sarcina conducătorului auto obligația de a conduce vehiculul pe partea dreaptă a drumului, pe sensul său normal de deplasare, cu respectarea regulilor de circulație și a semnificației semnalizării rutiere, iar cel de-al doilea instituie în sarcina aceluiași conducător auto obligația de a respecta regimul legal de viteză și de a-l adapta, în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Din probele administrate în cauză a reieșit, fără putință de tăgadă, că, raportat la sectorul de drum (poziționat în curbă periculoasă la dreapta) și la starea carosabilului (umed și cu deficiențe, respectiv gropi, aspect confirmat de către martorul T. G. - fila 79, vol.
2), se impunea ca inculpatul - în calitatea sa de conducător auto - să adapteze viteza la starea carosabilului și, implicit, să-și păstreze direcția de deplasare. Nu a reușit, având în vedere nefericita manevră pe care a efectuat-o (de a frâna și a ocoli groapa ivită) în scopul evitării gropii de pe carosabil, situație în care derapajul - raportat la starea umedă a carosabilului - și intrarea sa pe contrasens s-a dovedit a fi unul inerent.
Raportat la circumstanțele concrete în care evenimentul rutier s-a produs, instanța a mai reținut că scopul deplasării inculpatului în mun. B. - la data producerii accidentului rutier - viza supravegherea de către acesta a unor lucrări de instalație electrică, ce se aflau în derulare la acea vreme și care fuseseră angajate de către firma sus menționată - SC „. G. S. - în beneficiul S. „R. A."; S.A. , (cu sediul în mun. B.).
Din cuprinsul răspunsurilor comunicate de către această societate beneficiară, respectiv depozițiile martorilor P. R. M. și R. N.
(depoziții ce nu vor fi înlăturate, așa cum s-a solicitat de către apărătorul SC „. G., motivele invocate - a lipsei de imparțialitate, raportat la relația de afinitate ce a existat între aceștia și inculpat - nefiind fondate), instanța a mai reținut că deplasarea inculpatului spre mun. B. s-a realizat în baza încredințării date acestuia de către administratorul firmei sus menționate, respectiv numitul K. Z. și constând în verificarea/supravegherea lucrărilor ce fuseseră contractate de către firma SC „. G. S. C.-N. (martorul R. N. a învederat instanței faptul că inculpatul deținea cunoștințe de specialitate, autorizat fiind să supravegheze lucrările ce se efectuau în beneficiul firmei R. A.).
Din răspunsurile comunicate de către societatea beneficiară, instanța a mai reținut că inculpatul nu se afla la prima deplasare de acest gen, întrucât în perioada lunilor octombrie-noiembrie 2006 acesta se mai prezentase la sediul acesteia, situat în mun. B., în scopul realizării sarcinii anterior încredințate (verificarea/supravegherea lucrărilor de instalație electrică).
Că între inculpat a existat, la momentul producerii evenimentului rutier, un veritabil raport de prepușenie îl denotă și împrejurarea permiterii prezenței inculpatului la sediul firmei beneficiare, chiar dacă
- așa cum aceasta a arătat - nu au existat acte/documente pe careinculpatul să le fi semnat, în calitatea lui de „. (expresie utilizată și de către această firmă, în cuprinsul adresei existente la fila 154, vol. 2).
A reieșit, prin urmare, că - în speță - sunt întrunite cumulativ condițiile generale prev. de disp. art. 1000 alin. 3 Cod civil, la care se adaugă și cele două condiții speciale: 1. existența raportului de prepușenie; 2. prepusul să fi comis fapta „în funcțiile încredințate";, condiții care vizează persoana comitentului (SC „. G. S. C.-N.), respectiv cele prev. de disp. art. 998-999 cod civil - cât privește persoana prepusului (inculpatul), și anume: 1. existența unui prejudiciu; 2. existența faptei ilicite a prepusului; 3. existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu; 4. existența vinei prepusului în comiterea faptei ilicite.
În virtutea considerentelor mai sus expuse și având în vedere disp. art. 137 C,pr.civilă raportat la disp. art. 1000 alin. 3, art. 998-999
Cod civil, s-a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității de parte responsabilă civilmente, invocată de către SC „. G. S.
Raportat la starea de fapt mai sus reținută - recunoscută de către inculpat cu ocazia audierii sale în faza de cercetare judecătorească și reieșită din probatoriul administrat - instanța a constatat că, în drept, fapta inculpatului, persoană care, la data de (...), din culpa sa exclusivă, prin încălcarea dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice (art. 41 alin. 1 și art. 48 din OUG nr.
95/2002 republ.), a produs un accident rutier în urma căruia partea vătămată A. V. M. a suferit leziuni corporale, care au necesitat pentru vindecare un număr de 70 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C.p.
În virtutea textelor legale anterior menționate și a disp. art. 72
C.p., având în vedere împrejurarea că inculpatul a intrat pentru prima dată sub incidența legii penale și că a avut o conduită sinceră în faza de cercetare judecătorească, instanța l-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii sus menționate la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a facut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. „a"; Teza
II și lit. „b"; C. penal.
În virtutea acelorași circumstanțe avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate și raportat la acest cuantum, precum și la forma vinovăției, instanța a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.
Pe cale de consecință, în baza disp. art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, stabilind - conform art. 82 Cod penal -un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal, respectiv că, în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși cu intenție o nouă infracțiune, instanța a revocat suspendarea condiționată, urmând ca inculpatul să execute prezenta pedeapsă cumulată aritmetic cu pedeapsa ce-i va fi aplicată pentru noua infracțiune.
S-a facut aplicarea disp. art.71 alin. 5 C.p.
Cât privește latura civilă a cauzei, în virtutea disp. art. 313 din
Legea nr. 95/2006 și a art. 998 și art. 1000 alin. 3 din Codul civil coroborat cu disp. Legii nr. 85/2006, a fost obligat inculpatul - însolidar cu partea responsabilă civilmente SC E. G. S. C.-N. - la plata sumei totale de 3.706, 63 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, din care 708 lei către S. J. B., iar
2.998,63 lei către S. M. D., unități spitalicești unde a fost internată partea vătămată în perioada imediat următoare accidentului rutier în care a fost implicată.
Cât privește pretențiile civile formulate de către partea vătămată A. V. M., în virtutea disp. art.346 rap. la art. 14 C. coroborat cu disp. art. 998-999, art. 100 alin. 3 din Codul civil și având în vedere principiul disponibilității părților - principiu ce guvernează latura civilă a procesului penal (cu ocazia audierii în faza de cercetare judecătorească, inculpatul s-a declarat de acord în parte cu sumele solicitate de către partea vătămată), l-a obligat pe acesta la plata următoarelor sume: 18.000 lei , cu titlu de daune morale, respectiv
3.991 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând drepturi salariale și c/v medicamentelor și a expertizelor medico-legale .
La stabilirea cuantumului daunelor morale acordate părții vătămate - suma totală de 18.000 lei - instanța a avut în vedere importanța valorii sociale ocrotite de legea penală, căreia i s-a adus atingere prin fapta inculpatului - integritatea corporală - intensitatea suferințelor fizice și, totodată, psihice resimțite de către partea vătămată, persoană care a fost spitalizată pe o perioadă apreciabilă (cca. 40 de zile) și care, ulterior externării, a fost nevoită să urmeze tratament medicamentos și de recuperare.
La stabilirea acestui cuantum (mult inferior celui solicitat de către partea vătămată), instanța nu a putut să nu aibă în vedere dispozițiile legale aplicabile în materie și - în primul rând - nu a putut să ignore faptul că intrarea inculpatului sub incidența legii penale s-a realizat din culpă, formă a vinovăției care atenuează chiar și răspunderea penală (limitele speciale ale pedepselor fiind, de regulă, mai reduse; aplicabilitatea revocării suspendării condiționate nefiind obligatorie în situația săvârșirii unei infracțiuni ulterioare din culpă
ș.a).
În virtutea acestor considerente legale și, nu în ultimul rând, a conduitei adoptată de către inculpat, persoană care a regretat sincer evenimentul rutier pe care l-a provocat și care a depus diligențe în a ajunge la o înțelegere cu partea civilă, instanța apreciază că suma acordată , cu acest titlu , este una adecvată.
Cât privește cuantumul stabilit cu titlu de daune materiale - de
3.991 lei - instanța a avut în vedere că, din înscrisurile depuse la dosar (fil. 279-280, vol.1) și comunicate de către locul de muncă al părții vătămate, a reieșit o medie lunară a veniturilor salariale de care partea vătămată se bucura la momentul producerii evenimentului rutier, în cuantum de 751 lei , respectiv o medie lunară a comisionului încasat de această parte în valoare de 580 lei, la care se adăuga și suma zilnică de 7,41 lei, aferentă unui bon de masă și raportat la zilele efectiv lucrate în decursul unei luni.
Având în vedere aceste valori, respectiv de 751 lei și de 580 lei - pe care le-a însumat și la care a adăugat și valoarea bonurilor de masă raportat la zilele de muncă aferente lunilor nov. și dec. 2006, respectiv ianuarie, februarie și martie (până la data de 12 ale acesteia), după care a scăzut valoarea indemnizației de concediu primită de cătrepartea civilă în același interval de timp (nov. - dec. 2006 și ian. - 12 martie 2007) au rezultat, cu titlu de prejudiciu material și reprezentând venitul salarial de care a fost lipsită partea vătămată, următoarele valori: 498,02 lei - luna nov. 2006; 598,79 lei - luna dec. 2006;
821,61 lei - luna ianuarie 2007; 900,61 lei - luna februarie 2007;
418,10 lei - luna martie 2007 (până în data de 12 martie). Însumate, acestea au ajuns la cuantumul total de 3.237 lei. La acesta, s-a adăugat suma totală de 754,19 lei, valoare ce a însumat c/v medicamentelor achiziționate de către partea vătămată , a expertizei plătite de către aceasta (în cuantum de 63 lei - fila 144), a consultațiilor medicale (în cuantum de 75 lei - fil. 145 și 146) și a biletului de tratament recuperator (în cuantum de 470 lei - fila 149).
Raportat la soluția de condamnare a inculpatului și având în vedere disp. art. 191 și 193 Cod pr.pen. , l-a obligat pe acesta - în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „. G. S. - și la plata sumei de 4.690 lei, cu ti tlu d e ch elt uie li de ju dec ată , re pr ezen tân d onor ari u av oca ția l (con f. c hit anț elo r fisc ale de la f il. 120, vol.
1 și fi la 121 , v ol. 2) , că tre pa rte a v ătăm ată .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpatul P. R. H., partea vătămată A. V. M. și partea responsabilă civilmente SC E. G. S. C.-N.
Recursurile au fost înregistrate inițial la Tribunalul Bistrița Năsăud, prin decizia penală 161 din (...), dispunându-se declinarea competenței de soluționare a acesteia întrucât potrivit art.28/1 pct.3
C.proc.pen., Curtea de A. judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului și anume, cele pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă, ori în cazul infracțiunii prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen., punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu.
Apreciind că a fost legal investită, Curtea reține că inculpatul P. H. R. a declarat recurs în termen legal, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen. în cea prev.de art.184 alin.2 C.pen., având în vedere că, așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză părții vătămate nu i s-a provocat o infirmitate permanentă fizică sau psihică sau o sluțire și nici nu s-a pierdut un organ sau un simț. De asemenea, solicită a se reindividualiza pedeapsa în raport de condițiile concrete în care accidentul s-a produs și de circumstanțele personale ale inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră și prin urmare să se rețină circumstanțe atenuante conform art.74 C.pen. cu coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Partea civilă a solicitat casarea hotărârii și rejudecând, să se dispună obligarea inculpatului la toate despăgubirile solicitate și anume 7840,62 lei daune materiale, 250.000 euro daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, s-a arătat că se justifică acordarea sumei reprezentând daune materiale din care 6125 lei reprezintă beneficiul nerealizat, constând în drepturi salariale neîncasate pe perioada 20 octombrie 2006 - 5 martie 2007, 644 lei cheltuieli dedeplasare și 1071,62 lei cheltuieli cu medicamentele, expertizele medico-legale și alte servicii medicale.
În motivele scrise de recurs, partea civilă a solicitat și a se constata că societatea A. Ț. A. SA are calitatea de asigurator de răspundere civilă, însă întrucât prin încheierea din 13 ianuarie 2011 a
Judecătoriei B. s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința penală atacată, chiar în sensul celor invocate prin motivele de recurs, în ședința publică din 09 iunie 2011 partea civilă a precizat că nu mai susține acest motiv.
Partea resp.civilmente SC E. G. S. a declarat de asemenea recurs, în termenul prevăzut de lege, solicitând casarea sentinței și înlăturarea obligării sale la despăgubiri civile în solidar cu inculpatul, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se angaja răspunderea sa, și anume la data comiterii faptei nu exista un raport de prepușenie între societate și inculpat.
În motivarea recursului, a arătat că raportul de prepușenie implică un raport de subordonare, ceea ce între inculpat și societate nu există, aceștia fiind prieteni și asociați, cu câte 50% din părțile sociale. De asemenea, inculpatul nu figurează la ITM cu contract individual de muncă înregistrat la SC E. G. S. C., iar depozițiile martorilor audiați nu pot fi luate în considerare, aceștia fiind subiectivi, nefăcându-se dovada că la data producerii accidentului, inculpatul se deplasa pentru societatea respectivă la reprezentanta V.
Analizând actele și lucrările dosarului și văzând motivele de recurs, Curtea reține că în mod corect instanța de fond a stabilit starea de fapt pe baza probelor administrate și aceasta este necontestată, iar încadrarea juridică este cea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen., vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită.
Cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen. în infracțiunea prev.de art.184 alin.2 C.pen. cu argumentele mai sus menționate este vădit neîntemeiată, întrucât încadrarea în disp.art.184 alin.4 vizează alte aspecte decât cele ce se referă la urmarea socialmente periculoasă, respectiv vătămările suferite de partea civilă și anume la nerespectarea anumitor dispoziții legale sau măsuri de prevedere.
Dispozițiile alin.2 ale art.184 C.pen. fac trimitere la art.182 alin.1
și 2 C.pen. și au în vedere atât fapta prin care s-a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, cât și fapta prin care s-a produs una din consecințele menționate expres printre care și pierderea unui simț, organ, o infirmitate etc.
În cauza de față, partea vătămată a suferit vătămări corporale pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de zile de îngrijiri medicale mai mare de 60 zile, iar fapta s-a produs ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale de către inculpat și anume art.41 și art.48 din OUG 195/2002, prin urmare încadrarea corectă fiind cea prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen.
Față de această situație și întrucât, la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere toate criteriile prev.de art.72 C.pen. și în raport de urmarea faptei, consecințele în dauna părții vătămate, împrejurarea că acesta nu a fost despăgubit, nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante, recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii civile exercitată de partea vătămată A. V. M., în mod corect instanța de fond a acordat despăgubirile pentru daunele materiale în cuantum de 3991 lei conform actelor depuse la dosar, respectiv adeverințele privind venitul lunar pe care partea civilă l-ar fi putut realiza în perioada zilelor de îngrijiri medicale, calculându-se o medie de 751 lei lunar, 580 lei comision și 7,41 lei bonuri de masă, cu scăderea indemnizației pentru concediu de boală primită de partea civilă. În același timp, s-au acordat și cheltuielile efectuate cu medicamentele, expertizele și consultațiile medicale în sumă de 754,19 lei conform dovezilor existente la dosar.
Prin urmare, solicitarea părții civile de a se acorda suma de 6125 lei reprezentând drepturi salariale pe care nu le-a încasat, în loc de
3127 lei cât s-a acordat, nu este justificat, având în vedere că acesta a primit și indemnizație pentru concediu de boală, instanța acordând sumele ce reprezintă prejudiciul efectiv suferit prin imposibilitatea desfășurării unor activități cu scop lucrativ de către partea civilă. În același timp, cheltuielile pentru medicamente și consultații medicale au fost dovedite doar până la suma de 754,19 lei.
Celelalte cheltuieli solicitate de partea vătămată nu au fost dovedite și în mod corect instanța de fond nu le-a acordat.
Sub aspectul cuantumului daunelor morale, suma de 18.000 lei la care a fost obligat inculpatul, este proporțională cu suferințele psihice ale părții vătămate și împrejurarea că fapta a fost săvârșită de inculpat din culpă, urmările acesteia nefiind iremediabile.
În consecință, recursul părții civile va fi respins ca neîntemeiat.
În mod judicios, instanța de fond a reținut că la data producerii accidentului, inculpatul se deplasa în interes de serviciu, aflându-se în raporturi de muncă cu SC E. G. S., având sarcina de a verifica anumite lucrări ce fuseseră contractate de această societate, aspecte dovedite în cauză prin declarațiile martorilor audiați, ceea ce a justificat reținerea existenței unui raport de prepușenie, a comiterii faptei în funcțiile încredințate, precum și condițiile prev.de art.998 C.civ. pentru ca această societate să aibă calitatea de persoană responsabilă civilmente în sensul disp.art.1000 alin.3 C.civ. și să răspundă în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile în favoarea persoanei păgubite.
Așa fiind, recursul declarat de partea responsabilă civilmente va fi, de asemenea, respins, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen. Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen. P. ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul P. R. H., partea vătămată A. V. M. si partea responsabilă civilmente S. E. G. S. C.-N., împotriva sentinței penale nr. 138 din 30 decembrie 2010 a Judecătoriei B. Respinge cererea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare. Obligă pe inculpatul, partea vătămată si partea responsabilă civilmente să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 9 iunie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, M. B. C. I. V. G. D. S.
red.C.I./A.C.
2 ex. - (...)jud.fond.V. M.
| ← Decizia penală nr. 510/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 498/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
