Decizia penală nr. 996/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 996/R/2011

Ședința publică din data de 14 iunie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător

JUDECĂTORI : L. H.

G. : L. S.

: I. M.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin

PROCUROR : S. DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul F. I., împotriva sentinței penale nr.664 din (...), pronunțată în dosar nr.(...) al J. B. M., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.șiped.de art.178 alin.1 și 2 C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. I. personal asistat de apărător ales, av. D.u I., din cadrul Baroului M., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile V. E., V. G. și partea responsabilă civilmente SC D. S. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosarul cauzei s-au depus motivele de recurs ale inculpatului, precum și un memoriu formulat de partea civilă V. E. cu privire la recursul inculpatului.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, achitarea inculpatului și respingerea pretențiilor civile formulate de părțile civile, iar în subsidiar, a se reaprecia culpa inculpatului în producerea accidentului reținând în sarcina acestuia o culpă în proporție de 50% cu consecința reaprecierii cuantumului despăgubirilor morale. Astfel, consideră că din probele administrate în cauză nu rezultă culpa inculpatului. L. de construcție se desfășurau sub directa supraveghere a administratorului societății. Din procesul verbal de cercetare a evenimentului întocmit de ITM M. a rezultat că în baza contractului de prestări servicii încheiat între SC D. S. în calitate de executant și C. I. în calitate de beneficiar, societatea se obligă să execute lucrări de consolodare la anexa gospodărească. În raport de evenimentul produs și declarațiile martorilor celor implicați din care rezultă că victima nu lucra pe acel șantier, ci se afla acolo din proprie inițiativă pentru rezolvarea unor probleme personale și că evenimentul nu întrunește condițiile pentru a fi definit ca un accident de muncă. Susține că nu există legătură de cauzalitate între cauzele de producere a evenimentului și nerespectarea măsurilor minime de prevenire care să fie imputate administratorului societății. Victima a venit din proprie inițiativă la locul unde se executau lucrări de consolidare, inculpatul nefiind prezent în acel loc. Victima putea să prevadă că este în pericol și să se protejeze în sensul de a nu pătrunde în interiorul anexei, ceea ce nu a făcut. În raportul medico legal se reține că victima avea o alcoolemie de 0,30 gr., un motiv suficient care să-i încetinească reacțiile astfel încât să nu poată părăsi imobilul înainte de prăbușire. M. audiați au arătat că li s-a atras atenția de către inculpat să nu permită persoanelor străine să intre în perimetrul șantierului. Moartea victimei se datorează exclusiv culpei acesteia care a intrat la locul unde se desfășura activitatea de modernizare a șurii fără a fi chemată de către inculpatdeci nu există legătură de cauzalitate între activitatea desfășurată de către inculpat și moartea victimei.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursului inculpatului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului. Din cercetările efectuate a rezultat că inculpatul i-a solicitat victimei să-l ajute în activitatea de modernizare a anexei. Inculpatul a demarat lucrările în condițiile în care nu poseda autorizație de construcție, documentație tehnică sau proiect de executare a lucrării. Elocvente în dovedirea vinovăției inculpatului sunt declarațiile martorilor audiați în fața instanței.

Apărătorul inculpatului, în replică, solicită a se ține seama de declarațiile martorilor D. O., F. Z. G. și C. I. din fața instanței.

Inculpatul F. I., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său menționând că nu se simte vinovat de ceea ce s-a întâmplat întrucât nu el a chemat victima la lucru.

După terminarea dezbaterilor s-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. C. T., din cadrul Baroului C., care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

C U R T E A

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 664/(...) a J. B. M. pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 178 alin. 1 și 2 C., cu aplicarea art. 74 lit. a C., rap. la art. 76 lit. d C., a fost condamnat inculpatul F. I., fiul lui I. și rozalia, născut la data de (...) în U., jud. M., cetățenie română, studii școală profesională, administrator societate și acar la CFR U., stagiul militar satisfăcut, căsătorit, domiciliat în U., sat M., nr. 141, jud. M., fără antecedente penale, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C..

În baza art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de

1 an închisoare, iar în baza art. 82 C. stabilește un termen de încercare de 3 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 alin. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C..

În baza art. 14 C., rap. la art. 346 C., art. 998 și următorele Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile V. E. și V. G. prin reprezentant legal V. E., ambii domiciliați în U., sat M., nr. 252, jud. M. și l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D. S. M. cu sediul în localitatea M., nr. 141, jud. M., la plata sumei de 20.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă V. E. și

25.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă V. G.

În baza art. 193 alin. 2 C., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 de lei către partea civilă V. E., reprezentând cheluielile judiciare efectuate de aceasta.

În baza art. 191 alin. 1 și 3 C., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 800 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 456 lei îl reprezintă costul raportului de expertiză medico- legală).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul J. B. M. sub nr. de dosar (...), P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului F. I., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin.1,2 C..

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în calitate de administrator al SC D. S. M. a încheiat un contract de prestări servicii cu numitul C. I. în calitate de beneficiar. Prin acest contract, executantul s-a obligat să efectueze lucrări de modernizare la o anexă gospodărească situată în localitatea U.

În data de (...), inculpatul împreună cu cei doi angajați s-a prezentat la adresa unde urma să efectueze lucrarea, și, deși nu deținea o documentație tehnică sau proiect de execuție a lucrării, a dispus începerea lucrării dând dispoziții verbale angajaților.

În data de (...), inculpatul a solicitat nepotului său, numitul V. G. să-l ajute în activitatea de modernizare a anexei gospodărești, motiv pentru care acesta din urmă s- a deplasat în localitatea U. În timp ce se afla în perimetrul construcției, structura de rezistență a anexei gospodărești, precum și acoperișul s-au prăbușit la sol surprinzându-l pe numitul V. G. care a decedat.

Părțile vătămate V. E. și V. G. s-au constituit părți civile în cauză cu sumele de

100.000 lei fiecare reprezentând daune morale și 600 lei rentă viageră începând cu luna iunie 2007.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu l-a chemat pe nepotul său să-l ajute la modernizarea anexei gospodărești și a luat toate măsurile legale pentru realizarea lucrării, explicându- le angajaților săi ce procedură să urmeze. De asemenea, inculpatul a recunoscut să a început executarea lucrării deși nu deținea proiect.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

În data de (...), în calitate de administrator al SC D. S. M., inculpatul F. I. a încheiat un contract de prestări servicii cu numitul C. I. în calitate de beneficiar. Prin acest contract, executantul s-a obligat să efectueze lucrări de modernizare la o anexă gospodărească situată în localitatea U., obiectivele fiind stabilite în contractul 19/(...) (fila 101 dos.u.p.).

În data de (...), inculpatul împreună cu cei doi angajați, fiii săi F. Z. G. și F. I. s-a prezentat la adresa unde urma să efectueze lucrarea, și, deși nu deținea o documentație tehnică sau proiect de execuție a lucrării, a dispus începerea lucrării dând dispoziții verbale angajaților. În vederea executării lucrării, cei doi angajați au ridicat acoperișul cu ajutorul unui vinci amplasat sub grindă, montând popi de lemn. A. a fost fixat în colțuri și pe lături cu niște proptele din lemn rotund de brad, după care cei doi angajați au desfăcut peretele din pământ de pe partea stângă a anexei gospodărești. Pe aliniamentul peretelui de pământ demolat, s-a săpat și s-a turnat o fundație continuă armată, pentru a se executa zidăria din blocuri ceramice.

În data de (...), angajații au montat vinciul sub grinda și au ridicat-o, în același timp fiind ridicat de pe pământ și stâlpul din dreapta ușiței de intrare putându-se astfel încheia executarea fundației. În jurul orelor 08.45 a apărut pe șantier victima V. G. În timp ce se afla în perimetrul construcției, structura de rezistență a anexei gospodărești, precum și acoperișul s-au prăbușit la sol surprinzându-l pe numitul V. G. care a decedat.

Părțile vătămate V. E. și V. G. s-au constituit părți civile în cauză cu sumele de

100.000 lei fiecare reprezentând daune morale și 600 lei rentă viageră începând cu luna iunie 2007.

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare s-a dispus scoaterea inculpatului de sub urmărirea penală în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. 1, 2 și 3 din Legea 319/2006, apreciindu-se că, la momentul producerii incidentului victima nu avea calitatea de „. astfel cum aceasta este definită în art. 5 lit. a din aceeași lege, motiv pentru care instanța va stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 C. fără a analiza dacă victima a acordat ajutor la modernizarea anexei gospodărești.

Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu: declarațiile inculpatului (f. 91-94, 105 dos.u.p., fila 21 dos.inst.), declarațiile martorilor C. I., F. Z. G. și F. I. (f. 95-99 dos.u.p., f. 32-36 dos.inst.), proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto (f. 3-14 dos.u.p.), dosarul de cercetare a evenimentului întocmit de ITM M.

(f. 15-85 dos.u.p.), raport de expertiză medico-legală nr. 533/125/(...) (f. 88-89 dos.u.p.) potrivit concluziilor căruia moartea numitului V. G. a fost violentă, iar leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin comprimare între două planuri dure în data de (...).

Potrivit dispozițiilor art. 178 alin. 2 C., infracțiunea de ucidere din culpă este mai gravă dacă s-a produs ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activități.

Instanța a constatat că inculpatul a demarat lucrările în condițiile în care nu poseda autorizație de construcție, documentație tehnică sau proiect de execuție a lucrării, nu a asigurat în mod corespunzător anexa gospodărească, nu a limitat accesul în zonele periculoase din șantier, prin semnalizarea adecvată și montarea unor dispozitive care să evite pătrunderea unor persoane fără atribuții de serviciu în zona respectivă.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a culpei fără prevedere, inculpatul neprevăzând rezultatul faptei sale, deși ar fi trebuit și ar fi putut să-l prevadă. Instanța constată că societatea administrată de petent a fost autorizată să efectueze lucrări de șarpante, învelitori și terase la construcții din anul

2003 (fila 36 dos.u.p.), de unde reiese că inculpatul avea experiență în realizarea unor asemenea lucrări. De asemenea, având în vedere vârsta inculpatului, 50 de ani și experiența de viață, instanța apreciază că în mod obiectiv și subiectiv, acesta trebuia și putea prevedea rezultatul faptei sale.

În drept, fapta inculpatului F. I., care, în calitate de administrator al SC D. S. M. nu a luat toate măsurile de prevedere cu ocazia modernizării anexei gospodărești aparținând numitului C. I., ceea ce a avut drept rezultat uciderea din culpă a numitului

V. G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 C..

La dozarea și individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C., împrejurările săvârșirii faptei, dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, urmând să rețină în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a C., iar pedeapsa să fie redusă potrivit dispozițiilor art. 76 lit. d C..

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma culpei fără prevedere.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea civilă V. E., instanța a considerat că acestea nu îndeplinesc cerința certitudinii sub aspectul posibilităților de evaluare, în momentul producerii incidentului victima neavând un loc de muncă, și neexistând siguranța că aceasta s-ar fi putut angaja în viitor și pentru ce salariu.

Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părților civile și un prejudiciu de natură morală acestea fiind lipsite de sprijinul moral pe care victima îl acorda în calitate de soț și tată. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța va avea în vedere raporturile dintre părți, împrejurările săvârșirii faptei, vârsta părților civile (32 de ani, respectiv 6 ani).

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 178 alin. 1 și 2 C., cu aplicarea art. 74 lit. a C., rap. la art. 76 lit. d C., a condamnat inculpatul F. I., la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă cu aplicarea art. 71,

64 lit. a teza a II-a C. având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate instanța a avut în vedere că sunt întrunitecondițiile din art. 81 C., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 82 C. atrăgând inculpatului atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83 C. atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 C., rap. la art. 346 C., art. 998 și urm. C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile V. E. și V. G. prin reprezentant legal V. E., și l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D. S. M., la plata sumei de 20.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă V. E. și 25.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă V. G.

În baza art. 193 alin. 2 C., instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 de lei către partea civilă V. E., reprezentând cheluielile judiciare effectuate de aceasta.

În baza art. 191 alin. 1 și 3 C., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 800 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 456 lei îl reprezintă costul raportului de expertiză medico- legală).

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul F. I., criticand solutia atacata ca fiind nelegala si netemeincă si a solicitat casarea acesteia si pronunțarea unei decizii prin care să se dispună în principal, achitarea sa și respingerea pretențiilor civile formulate de părțile civile, iar în subsidiar, a se reaprecia culpa sa în producerea accidentului reținând o culpă în proporție de 50%, cu consecința reaprecierii cuantumului despăgubirilor morale.

În motivarea recursului, inculpatul a arătat că probele administrate în cauză nu demonstrează culpa sa deoarece victima nu lucra pe acel șantier, ci se afla acolo din proprie inițiativă pentru rezolvarea unor probleme personale și că evenimentul nu întrunește condițiile pentru a fi definit ca un accident de muncă. Susține că nu există legătură de cauzalitate între cauzele de producere a evenimentului și nerespectarea măsurilor minime de prevenire care erau impuse administratorului societății, că a atenționat pe martori să nu permită persoanelor străine să intre în perimetrul șantierului, că inculpatul nu era prezent în acel loc și că victima putea să prevadă că este în pericol și să se protejeze în sensul de a nu pătrunde în interiorul anexei. Mai invocă că în raportul medico legal arată că victima avea o alcoolemie de 0,30 gr., un motiv suficient care să-i încetinească reacțiile astfel încât să nu poată părăsi imobilul înainte de prăbușire astfel că moartea victimei se datorează exclusiv culpei acesteia care a intrat la locul unde se desfășura activitatea de modernizare a șurii fără a fi chemată de către inculpat.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conforma cu realitatea si sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate in cauza, ajungând în final la concluzia corecta că inculpatului îi revine culpa exclusivă în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpat următoarele:

Potrivit art. 178 al. 2 C. constituie uciderea de culpă în formă calificată atunci când moartea victimei este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau pentru efectuarea unei anumite activități.

În cauză, inculpatul era administrator al SC D. S. M., societate autorizată să efectueze lucrări de șarpante, învelitori și terase la construcții din anul 2003 (fila 36 dos.u.p.) sens în care a contractat cu numitul C. I. efectuarea lucrărilor de modernizare la o anexă gospodărească situată în localitatea U., obiectivele fiind stabilite în contractul

19/(...) (fila 101 dos.u.p.).

Specificul activității era de natură să atragă atenția inculpatului asupra posibilității ivirii pericolului de surpare și să-l determine a lua măsuri pentru evitarea unor urmări, fiind vorba de obligații cu caracter preventiv, dintre acestea esențiale fiind limitarea accesului în zonele periculoase din șantier, prin semnalizarea adecvată și montarea unor dispozitive care să evite pătrunderea unor persoane neinstruite și fără atribuții de serviciu în zona respectivă, precum și fixarea într-un mod sigur și adecvat a materialelor, echpamentelor și elementelor ansamblului la care se efectua intervenția.

Probele administrate relevă faptul că inculpatul nu a delimitat zona și nu a montat dispozitive de atenționare, în acest sens fiind constatările din procesul verbal de cercetare a evenimentului din data de (...) a ITM M. cu nr. 6818/(...). Totodată, din conținutul aceluiași proces verbal rezultă că inculpatul a accepat efectuarea lucrărilor la anexa gospodărească fără a o asigura în mod corespunzărtor împotriva deplasărilor accidentale (f.22,23 dos.u.p.).

În acest context, prezența victimei în zona unde se efectua lucrarea este imputabilă inculpatului care a încălcat prevederile art. 74 al. 4 lit. E din Lg. Nr. 319/2006 unde se arată că angajatorul are obligația să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit și si-au însuțit instrucțiunile adecvate, iar surparea s-a datorat neasigurării cerințelor minime referitoare la stabilitate și soliditate (f. 22 dos.u.p.).

Curtea constată că nu poate fi reținută culpa concurentă a victimei în producerea evenimentului care i-a cauzat decesul deoarece nu s-a probat că între alcoolemia acestuia și eveniment ar fi existat un raport de cauzalitate, după cum nu s-a probat existența unei conduite ilicite sau culpabile a acestuia care să fi condus la surparea ansamblului.

Raportat la starea de fapt reținută instanța de fond a stabilit o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, iar sancțiunea penală aplicată a fost judicios individualizată, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, respectându-se cerințele stabilite în art. 72 C., sancțiunea fiind justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Cu privire la latura civilă, Curtea constată că despăgubirile acordate reflectă întinderea prejudiciului nepatrimonial suferit de părțile civile, fiind judicios evaluate suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, în special din perspectiva lipsirii minorului de sprijinul afectiv al unui părinte.

Pentru toate aceste motive, Curtea concluzionează că recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare potrivit art. 385/15 pct. 1 lit. B C., iar sentința atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorar parțial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. I. împotriva sentintei penale nr. 664 din 30 martie 2011 a J. B. M..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

G.,

LEUNȚA S.

Dact.L.H./Dact.S.M

3 ex./(...) J..fond. C. R.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 996/2011, Curtea de Apel Cluj