Încheierea penală nr. 1165/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 1165/R/2011
Ședința publică din 6 iulie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. G.-judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: L. M. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. A., împotriva încheierii penale nr. 67 din 25 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), având ca obiect propunerea de arestare preventivă a inculpatului prev. de art. 1491 Cod procedură penală. La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. I., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia. Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține declarația dată la tribunal și nu are de făcut completări la aceasta. Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului. Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate. Se arată de către apărătorul inculpatului că, inculpatul a fost provocat de atitudinea fratelui său, care i-a aplicat o lovitură în ceafă, după care a început să-l lovească cu pumnii, și, așa cum a arătat nu a avut niciodată intenția serioasă de a-i suprima viața, și-a recunoscut fapta, o regretă, nu are antecedente penale, este o persoană înaintată în vârstă. Din declarațiile inculpatului reiese că acesta nu încerca decât să se apere de loviturile fratelui său, cu care a mai avut discuții legate de casa în care locuiește. Consideră că nu se impune luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat întrucât acesta nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, motivat de faptul că acesta fiind provocat, nu a încercat decât să se apere de loviturile aplicate de fratele său, nu a avut niciodată intenția serioasă de a-i suprima viața, acesta neprezentând pericol concret pentru ordinea publică și poate fi cercetat în stare de libertate. Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției. Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului formulat deinculpat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Potrivit art.143, 148 Cod procedură penală arestarea inculpatului se poate dispune dacă există probe sau indicii temeinice că acesta a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, măsura este în interesul urmăririi penale și există unul dintre cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Din actele de urmărire penală efectuate respectiv, procesul verbal de cercetare la locul faptei cu planșa fotografică, briceagul corp delict folosit la comiterea infracțiunii, tricoul victimei, precum și celelalte mijloace materiale de probă ridicate de la locul faptei, concluziile preliminare ale IML C.-N., declarațiile martorilor, rezultă indicii certe că inculpatul a comis infracțiunea ce i se reține în sarcină. Cu privire la incidența cazului prev. de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, instanța a reținut că, pedeapsa prevăzută de lege este cuprinsă între 15 ani și 25 ani, deci pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului legal sus menționat, este îndeplinită în cauză. Cât privește probele certe din care reiese împrejurarea că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, instanța a reținut, că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă chiar din gravitatea faptei și circumstanțele în care s- a comis, față de un membru al familiei, respectiv că fără motiv întemeiat, inculpatul a exercitat acte de agresiune deosebit de violente asupra fratelui său, prin înjunghierea cu briceagul în zona toracică, provocându-i leziuni ce i-au cauzat decesul, moartea victimei fiind violentă. Inculpatul M. A. având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate. C U R T E A : Prin încheierea penală nr.67/C din (...) a T.ui C. s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă T. C. și în temeiul art.148 lit.f, art.1491 și art.151 C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului: M. A., fiul lui T. și E., născut la data de (...) în București, cetățean român, dom. în com. M. G., sat M. G., nr.346, jud.C., fără antecedente penale, CNP 1., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 26 iunie 2011 și până la data de 24 iulie 2011. Potrivit art.189 C. onorariul avocațial din oficiu în sumă de 200 lei, se avansează din F.M.J, d-nei av. Pașcalău D.. Potrivit art.192 al.3 C., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare au rămas în sarcina statului. Prima instanță a reținut în esență că prin sesizarea P. de pe lângă Tribunalul Cluj s-a solicitat luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul M. A. pe o durată de 29 de zile, motivându-se că față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art.164 alin.1, art.175 alin1 lit.c C.pen., reținându- se în sarcina sa că în data de (...), i-a aplicat victimei M. T., fratele său, două lovituri cu briceagul, în zona abdomenului, leziuni în urma cărora victima a decedat. Ca temei al arestării s-au invocat dispozițiile art.148 al.1 lit.f C. Procedând la judecarea cererii prin prisma actelor dosarului de urmărire penală, nr.536/P/2011 al P. de pe lângă Tribunalul Cluj, instanța a reținut următoarele: Prin rezoluția din (...), s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul M. A., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat iar prin ordonanța din data de (...), a P. de pe lângă Tribunalul Cluj s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat. Prin ordonanța nr.10 din data de (...) inculpatul a fost reținut de procuror pe o durată de 24 de ore, până la data de (...). Potrivit art.143, 146 C., arestarea inculpatului se poate dispune dacă existe probe sau indicii temeinice că acesta a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, măsura este in interesul urmăririi penale și există unul dintre cazurile prev. de art.148 C. Din actele de urmărire penală efectuate respectiv, procesul verbal de cercetare la locul faptei cu planșa fotografică, briceagul corp delict folosit la comiterea infracțiunii, tricoul victimei M. T. cu trei tăieturi de cuțit, precum și celelalte mijloace materiale de probă ridicate de la locul faptei, concluziile preliminare al IML C.-N. nr.4623/III/327/(...), concluziile preliminare FN din (...), declarațiile martorilor M. M.-M. și Man I., declarațiile inculpatului M. A., rezultă indicii certe că inculpatul a comis infracțiunea ce i se reține în sarcină. Referitor la incidența cazului prev. de art.148 alin.1 lit.f C. tribunalul a reținut că, pedeapsa prevăzută de lege este cuprinsă între 15 ani și 25 ani și interzicerea unor drepturi, deci pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului legal sus menționat, este îndeplinită în cauză. Cât privește probele certe din care reiese împrejurarea că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, tribunalul a reținut faptul că, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă chiar din gravitatea faptei și circumstanțele în care s-a comis, față de un membru al familiei, respectiv că fără motiv întemeiat, inculpatul a exercitat acte de agresiune deosebit de violente asupra fratelui său, prin înjunghierea cu briceagul în zona toracică, provocându-i leziuni ce i-au cauzat decesul, moartea victimei M. T. fiind violentă, datorându-se hemoragiei interne și externe consecutive unei plăgi toracice penetrante cu interesarea pericardului, ventriculului drept, diafragmului și lobului stâng hepatic, leziunile fiind produse prin lovire cu corp înțepător - tăietor (posibil cuțit), aspecte rezultate din concluziile preliminare ale IML emise sub nr.4623/III/327/(...). Toate aceste concluzii pot da naștere sentimentul de teamă care se poate crea în sânul comunității din com. M. G., sat M. G., aspect care ar putea fi accentuat prin lăsarea în libertate a inculpatului. Constatând că sunt îndeplinite cerințele legale pentru luarea măsurii arestului preventiv și că această măsură se impune pentru buna desfășurare a procesului penal, în temeiul art.149/1 și urm. C., art.148 alin., lit.f C.p.p. s-a admis sesizarea P. de pe lângă Tribunalul Cluj și, în consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, de la (...) și până la (...). Inculpatului i-a fost asigurată asistență juridică din oficiu, astfel că în temeiul art.189 C. s-a stabilit suma de 200 lei în favoarea BCAJ C., av. Pașcalău D., ce se avansează din FMJ. Potrivit art.192 alin.3 C. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs cu ocazia pronunțăriiinculpatul M. A. În ședința publică din data de 6 iulie 2011, prin apărător din oficiu, inculpatul M. A. a solicitat admiterea recursului, cu consecința respingerii propunerii de arestare și punerea de îndată în libertate. S-a arătat că inculpatul a fost provocat de atitudinea fratelui său, care i-a aplicat o lovitură în ceafă, după care a început să-l lovească cu pumnii. Inculpatul nu a avut niciodată intenția serioasă de a-i suprima viața, și-a recunoscut fapta, o regretă, nu are antecedente penale, este o persoană înaintată în vârstă. Din declarațiile inculpatului reiese că acesta nu încerca decât să se apere de loviturile fratelui său, cu care a mai avut discuții legate de casa în care locuiește. Consideră că nu se impune luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat întrucât acesta nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, motivat de faptul că acesta fiind provocat, nu a încercat decât să se apere de loviturile aplicate de fratele său. Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarulcauzei, conform art.38514 C.pr.peală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, se constată că inculpatul recurent M. A. este cercetat în dosarul nr.536/P/2011 al P. de pe lângă Tribunalul Cluj sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat prev.de art.174, art.175 lit.c C.penal, constând în aceea că în data de (...), după ce a consumat băuturi alcoolice, i-ar fi aplicat victimei M. T., fratele său, două lovituri cu briceagul, în zona abdomenului, leziuni în urma cărora victima a decedat. În cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul recurent este autorul faptei pentru care se efectuează cercetări, după cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei, planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării unui briceag, planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării inculpatului M. A., planșa fotografică cuprinzând aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării unui articol de îmbrăcăminte, concluziile preliminare formulate de I. C.-N., declarațiile martorilor M. M. M., Man I., coroborate cu declarațiile inculpatului, care recunoaște comiterea faptei în materialitatea ei. Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul recurent în baza art.148 lit.f C.pr.penală, reținându-se că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de comiterea căreia este suspectat este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la gravitatea faptei, persoana inculpatului, rezonanța socială și sentimentul de insecuritate inerent creat în comunitate. Curtea reține că în mod corect a fost reținută incidența art.148 lit.f C.pr.penală față de inculpatul recurent. În ceea ce privește prima condiție cerută de art.148 lit.f C.pr.penală, aceasta este îndeplinită, fapta pentru care se efectuează cercetări fiind sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Referitor la cerința ca inculpatul să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, curtea constată că și aceasta este îndeplinită, din actele de la dosar rezultând că inculpatul este suspectat de comiterea unei fapte deosebit de grave, îndreptată împotriva vieții fratelui său, fapta având ecou negativ în comunitatea în care a avut loc, lăsarea sa în libertate fiind de natură a perturba ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică cerut de art.148 lit.f C.pr.penală este înțeles și ca risc de creștere a faptelor de violență în situația în care nu se iau măsuri ferme împotriva celor suspectați de comiterea lor. Din fișa de cazier judiciar rezultă că în anul 2008 față de inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea sancțiunii de 100 lei amendă administrativă pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prev.de art.192 Cod penal. Incidența sau neincidența în cauză a scuzei provocării reprezintă o chestiune care ține de fondul cauzei și constituie o circumstanță atenuată legală având ca efect coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, nefiind un argument esențial pentru cercetarea inculpatului în stare de libertate. Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman curtea constată că măsura arestării preventive a inculpatului recurent reprezintă cel mai adecvat răspuns alarmei create în rândul opiniei publice, neexistând garanția că aflat în libertate inculpatul nu va mai consuma alcool pe fondul căruia ar putea comite noi fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare nu riscă decât pedeapsa cea mai grea pentru faptele comise. Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată. În prezenta cauză scopul măsurii arestări preventive nu a fost atins, iar temeiul ce a determinat arestarea inculpatului recurent în circumstanțele prezentei cauze subzistă. Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. A., fiul lui T. și E., născut la (...), aflat în A. IPJ C., împotriva încheierii penale nr.67/C din (...) a T.ui C.. În baza art.189 C.pr.penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu, ce se vor plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D I S P U N E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. A., fiul lui T. și E., născut la (...), aflat în A. IPJ C., împotriva încheierii penale nr.67/C din (...) a T.ui C.. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER V. G. ANA C. L. M. M. N. Red.L.M./C.A.N. 4 ex./(...) Jud.fond:A.I.
← Decizia penală nr. 1410/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1422/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|