Încheierea penală nr. 1319/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 1319/2011
Ședința publică din 6 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : V. V. A. JUDECĂTORI : L. H.
I. M. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. V. D., împotriva încheierii penale nr. 811 din 2 septembrie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., având ca obiect propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș de luare a măsurii arestului preventiv față de inculpatul B. V. D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 Cod penal și art. 175 alin.1 lit.i Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărătorul ales avocat A. P., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu avocat P. O., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Întrucât inculpatul are apărător ales se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită în principal, admiterea recursului declarat de inculpat, respingerea propunerii parchetului cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, conform art. 145-1451 Cod procedură penală. Se critică soluția T.ui C. sub aspectul legalității și al temeiniciei, arătându-se, referitor la dispozițiile art. 136 și art. 148 Cod procedură penală că ar trebui analizat scopul și categoriile măsurilor preventive, precum și condițiile și cazurile în care se dispune arestarea inculpatului. Se mai arată că, la dosar există și alte probe pe baza cărora instanța are posibilitatea de a le analiza, apreciind că mobilul comiterii faptei este inexistent având în vedere că nu există probe că inculpatul ar fi fost în dușmănie cu victima. De asemenea, cu referire la art 148 lit f Cod procedură penală, pe lângă încadrarea juridică a faptei se vorbește și de pericolul concret la ordinea publică, apreciind că și în aceste condiții ar trebui analizate și faptul că inculpatul este tânăr, are studii superioare, este căsătorit și are un copil în întreținere. În cauză, se poate vorbi și de o altă măsură restrictivă în condițiile art. 143 Cod procedură penală, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu având în vedere că urmează efectuarea constatărilor medico-legale, urmează a se efectua și o probă balistică, probe față de care nu se poate reține că s-ar încerca zădărnicirea aflării adevărului întrucât o persoană nu are cum a le influența, atitudinea inculpatului nu poate influența cercetarea penală, astfel că instanța de recurs are posibilitatea de a dispune o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat deinculpat cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În continuare se arată de reprezentantul parchetului că, în ceea ce privește dispozițiile art 148 lit.f Cod procedură penală, prima cerință, respectiv teza a I-a este îndeplinită, în sensul că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Și cea de-a II- a teză a art. 148 lit.f Cod procedură penală este îndeplinită, existând probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret la ordinea publică. Se solicită a se avea în vedere că, fapta inculpatului a fost deosebit de violentă, de natură a crea un răsunet puternic în comunitate și o stare accentuată de nesiguranță, având în vedere zona corpului vizată și vârsta victimei, prin acțiunea sa. La aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică, se susține că trebuie avut în vedere nu doar împrejurările în care s-a comis fapta, ci și conduita inculpatului imediat după comiterea faptei, în sensul că încerca să înlăture mijloacele materiale de probă, a ascuns corpul victimei, ulterior l-a acoperit cu mai multe tulpini uscate de brad. Inculpatul B. V. D. având ultimul cuvânt arată că regretă fapta comisă și solicită cercetarea sa în stare de libertate. C U R T E A : Prin încheierea penală nr. 84/C din 31 august 2011 a T.ui C., a fost admisă propunerea formulată de către M. P. - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în dosarul nr.811/P/2011 și în consecință: În temeiul art.149/1 C. rap. la art.148 alin.1 lit.f C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului : - B. V. D. fiul lui T. și V. , născut la data de (...) în loc. Oradea , jud. Bihor , domiciliat în com. Bulz, sat R., nr. 148, jud. Bihor, CNP 1., posesor al CI seria XH, nr. 5. eliberat de S. A. - pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 31 august 2011 și până la data de 28 septembrie 2011 inclusiv. În temeiul art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. V. D. fiul lui T. și V., născut la data de (...) în loc. Oradea, jud. Bihor, domiciliat în com. Bulz, sat R., nr. 148, jud. Bihor, CNP 1., posesor al CI seria XH, nr. 5. eliberat de S. A., cercetat pentru comitereainfracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit.i C.pen., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 1 septembrie 2011 și până la 29 septembrie 2011, arătând în motivarea propunerii că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.149ind.1 și art.148 lit. f C.p.pen. În sarcina inculpatului, s-a reținut în esență că în cursul zilei de (...), a aplicat victimei T. I. mai multe lovituri cu o intensitate deosebită, în zona capului acesteia, cauzându-i leziuni traumatice care au provocat decesul. Analizând actele existente în dosarul de urmărire penală, instanța areținut următoarele: Prin Rezoluția din data de (...) a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost începută urmărirea penală față de numitul B. V. D., fiul lui T. și V., născut la data de (...) în loc. Oradea, jud. Bihor, domiciliat în com. Bulz, sat R., nr. 148, jud. Bihor, CNP 1., posesor al CI seria XH, nr. 5. eliberat de S. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit.i C.pen. Prin Ordonanța cu nr.13 din data de (...) a M.ui P.- Parchetul de pe lângă T. C. s-a dispus luarea față de învinuitul B. V. D. a măsurii preventive a reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de (...), ora 03.05, și până la data de (...) ora 03.05. Prin Ordonanța cu nr.811/p/2011 din data de (...) a M.ui P. - Parchetul de pe lângă T. C. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul B. V. D., fiul lui T. și V., născut la data de (...) în loc. Oradea , jud. Bihor , domiciliat în com. Bulz, sat R., nr. 148, jud. Bihor, CNP 1., posesor al CI seria XH, nr. 5. eliberat de S. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 al. 1 C.pen. , art. 175 lit.i C.pen. Având în vedere dispozițiile art. 143,art. 148 lit. f C.,art. 149 ind.1 C. instanța a apreciat că solicitarea parchetului a fost întemeiată. Potrivit art.148 al.1 C. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol, litera „f"; a acestui articol stipulând că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Potrivit art.143 C. coroborat cu art.148 al.1 C., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Potrivit art.68 ind. 1 C., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta. De asemenea, în raport cu art. 5 din Convenția Europeană a drepturilor omului și art 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal. Astfel, din actele dosarului, respectiv: procesele - verbale de cercetare la fața locului, procesele verbale de investigații, procesele verbale de percheziționare a autovehiculelor aparținând inculpatului, concluziile preliminare emise de către IML C. la data de (...) cu privire la cauzele decesului victimei T. I., declarațiile martorilor audiați în cauză și declarațiile inculpatului , instanța constată că față de inculpatul B. V. D. există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial , în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că este posibil ca acesta să fi săvârșit infracțiunea de comiterea căreia este învinuit. Din coroborarea probelor sus indicate rezultă sub aspectul stării de fapt că, la data de 26 august 2011, numitul C. R., în timp ce se afla la cules de ciuperci pe malul pârâului P. de pe raza loc. Poieni, sat L. V. , a descoperit cadavrul unei persoane necunoscute, de sex masculin , identificată ulterior , pe baza actelor de stare civilă și a declarațiilor aparținătorilor, în persoana victimei T. I. Din probele testimoniale administrate în cauză s-a stabilit că victima T. I. a dispărut de la domiciliu la data de (...), dată la care a fost văzut ultima dată, în jurul orelor 13, pe raza localității de domiciliu. P. care îl indică pe inculpat ca fiind autorul faptei reținute în sarcina sa - și care a avut ca rezultat decesul victimei descoperite de către C. R. - constau în propriile declarații ale inculpatului B. V. D., care a recunoscut că la data de (...) s-a întâlnit cu victima T. I., cu care era în relații bune, și că împreună s-au deplasat cu autoturismul proprietate personală marca Ford Mondeo cu număr de înmatriculare (...) în apropierea locului unde a fost descoperit cadavrul; în petele de culoare brun roșcate identificate cu ocazia percheziției în autovehiculul sus indicat precum și în concluziile preliminare emise de către IML C. la data de (...) care atestă că moartea victimei a fost violentă. Instanța de judecată a apreciat că probele existente în cauză, descrise mai sus, coroborate cu atitudinea inculpatului, atât imediat după comiterea faptei cât și ulterior, până la descoperirea cadavrului, precum și atitudinea procesuală a inculpatului din fața organelor judiciare, exclud cel puțin la acest moment procesual, varianta expusă în apărare de inculpat, în declarațiile date, și furnizează indicii, în sensul art. 68 ind. 1 C., că acesta ar fi comis fapta reținută în sarcina sa de către organele judiciare. Astfel, inculpatul a susținut în esență că la data de 10 august 2011 a împrumutat o armă de vânătoare de la C. T., deținător legal de armă, și că împreună cu victima T. I. s-au deplasat în pădure, la braconaj. La un moment dat, în timp ce rula la volanul autoturismului proprietate personală marca Ford Mondeo cu număr de înmatriculare (...), pe un drum forestier, a observat o căprioară cu un pui și, în intenția de a vâna aceste animale, au coborât din mașină iar inculpatul a luat pușca amplasată pe bancheta din spate, care era armată, victima manipulând un proiector pentru a avea vizibilitate. În momentul în care a scos pușca din mașină inculpatul a susținut că s-ar fi lovit de o creangă de brad și că ar fi făcut o mișcare bruscă cu mâna, moment în care arma s-a declanșat, împușcându-l pe T. I. Acest mod de derulare a evenimentelor - puțin credibil și prin modul de descriere a derulării faptelor, legat de acceptul victimei de a merge la braconaj ( din declarațiile martorilor audiați rezultă că avea preocupări cu totul contrare unor astfel de îndeletniciri și era cunoscut ca un „om al legii în pădure";), deplasarea cu mașina cu arma armată, de încercarea de a vâna căprioara aflată undeva lângă drumul forestier sau de modul de descărcare a armei - este contrazis de declarația martorului C. T.( fila 102 dosar up) care a arătat că nu a împrumutat niciodată arma sa de vânătoare inculpatului B. V. D., de concluziile preliminare emise de către IML C. la data de (...) care stabilesc că moartea violentă a victimei T. I. s-a datorat leziunilor produse prin lovire cu un corp dur precum și de atitudinea inculpatului de după comiterea faptei. Cu privire la acest din urmă aspect, instanța a reținut că atitudinea acestuia, de atârî victima (persoană în vârstă de 86 de ani și cu care se afla, potrivit probelor testimoniale administrate și propriilor declarații, în relații apropiate) după declanșarea accidentală, în varianta expusă, a armei, într-o râpă la o distanță de aproximativ 30 de metrii de drumul forestier și acoperirea acesteia cu mai multe crengi de brad, în loc să o prezinte la o unitate spitalicească și să anunțe organele judiciare; omisiunea de a anunța poliția în zilele imediat următoare cu privire la incidentul ce se petrecuse, în măsura în care după constatarea decesului victimei inculpatul ar fi fost dominat de o intensă stare de teamă și anxietate; atitudinea manifestată în fața organelor judiciare, imediat după declanșarea anchetei, când, cu ocazia declarațiilor date, a prezentat mai multe versiuni de desfășurare a evenimentelor, încercând să implice și o altă persoană în comiterea faptei și inconsecvența în redarea amănuntelor (de exemplu ora plecării la braconaj) ori detașarea nefirească de relatare a firului evenimentelor, constată chiar de instanța de judecată cu ocazia audierilor, nu sunt în măsură să susțină varianta expusă în apărare. Este adevărat, așa cum a susținut apărarea, că în cauză nu a fost identificat, până la acest moment procesual, vreun mobil pentru care inculpatul să fi urmărit să suprime viața victimei, însă trebuie avut în vedere că ancheta judiciare se află într-un stadiu incipient, iar acest aspect urmează a fi lămurit pe parcursul anchetei și ulterior al cercetării judecătorești, nefiind o împrejurare în măsură să infirme probele și indiciile, indicate anterior, necesare stadiului actual al procedurii. Celelalte aspecte invocate de inculpat prin apărătorul ales, legate de corecta încadrare juridică a faptei, urmează a fi soluționate pe parcursul soluționării pe fond a cauzei. Față de toate aceste aspecte, instanța de judecată a apreciat că în cauză se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din Convenția Europeană și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C. cu privire la săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului de către organele de urmărire penală. În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., ca temei de arestare preventivă a inculpatului, instanța de judecată a apreciat că acestea sunt de asemenea incidente în cauză. Cu privire la cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestor inculpați) aceasta este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani. Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptei reținute în sarcina sa, modalitatea în care a fost comisă - leziunile masive evidențiate la nivelul feței victimei de către medicii legiști prin concluziile preliminare conducând la ideea unei violențe deosebite în comiterea faptei - și mai ales atitudinea inculpatului după comiterea faptei, așa cum s-a arătat mai sus, care furnizează indicii cu privire la periculozitatea acestuia și prin urmare la potențialul pericol social pe care acesta îl prezintă. Împrejurarea că inculpatul, fără contacte anterioare cu legea penală și având o familie și un copil minor, a putut manifesta un astfel de comportament, atât în varianta expusă de acuzare cât și chiar în cea arătată în apărare, susține aprecierea instanței că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în mod evident un pericol social pentru ordinea publică. Totodată, instanța a reținut că la aprecierea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie avută în vedere și rezonanța socială a faptei comise în rândul comunității restrânseîn care acesta locuiește - mediul rural unde cu atât mai mult o astfel de faptă este în măsură să producă sentimente de indignare și de insecuritate, motiv pentru care și organele statului trebuie să acționeze prompt și eficient pentru restabilirea ordinii publice. Față de toate aceste considerente, apreciind că solicitarea formulată de către organele de urmărire penală a fost întemeiată, instanța de judecată, în temeiul art.149/1 C. rap. la art.148 alin.1 lit.f C. a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. V. D. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 31 august 2011 și până la data de 28 septembrie 2011 inclusiv. În temeiul art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia iar în urma rejudecării,respingerea propunerii parchetului cu consecința punerii sale în stare de libertate ,iar în subsidiar, luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, conform art. 145-1451 Cod procedură penală. În motivarea recursului s-a arătat că încheierea este criticabilă sub aspectul legalității și al temeiniciei, arătându-se, referitor la dispozițiile art. 136 și art. 148 Cod procedură penală că ar trebui analizat scopul și categoriile măsurilor preventive, precum și condițiile și cazurile în care se dispune arestarea inculpatului. Se mai arată că, la dosar există și alte probe pe baza cărora instanța are posibilitatea de a le analiza, apreciind că mobilul comiterii faptei este inexistent având în vedere că nu există probe că ar fi fost în dușmănie cu victima. De asemenea, cu referire la art 148 lit f Cod procedură penală, nu s-a dovedit în cauză pericolul concret la ordinea publică, raportat la împrejurarea că este tânăr, are studii superioare, este căsătorit și are un copil în întreținere. În cauză, se poate lua a o altă măsură restrictivă în condițiile art. 143 Cod procedură penală, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, având în vedere că urmează efectuarea constatărilor medico-legale, urmează a se efectua și o probă balistică, probe față de care nu se poate reține că s-ar încerca zădărnicirea aflării adevărului . Analizând încheierea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele: Potrivit art. 149/1 Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute în art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri. În sarcina inculpatului s-a reținut infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit.i C.pen., constând în aceea că ,în esență, în cursul zilei de (...), a aplicat victimei T. I. mai multe lovituri cu o intensitate deosebită, în zona capului , cauzându-i leziuni traumatice care i-au provocat decesul. Față de probele administrate până în acest moment,prima instanță în mod corect a apreciat că în speță sunt întrunite atât cerințele prev. de art.143 C. ,raportat la existența indiciilor că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală,indicii ce rezultă din procesele - verbale de cercetare la fața locului, procesele verbale de investigații, procesele verbale de percheziționare a autovehiculelor aparținând inculpatului, concluziile preliminare emise de către IML C. la data de (...) cu privire la cauzele decesului victimei T. I., declarațiile martorilor audiați în cauză și declarațiile inculpatului,indicii ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este acuzat. De asemenea,în mod legal și temeinic prima instanță a reținut și incidența cazului de arestare prev.de art.148 lit.f C. ,întrucât infracțiunea pentru care este cercetat este pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani , considerând astfel că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică ,aceasta raportat la gravitatea faptei pentru care este cercetat . Este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii;aceasta nu înseamnă ,însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei,sub acest aspect ,existența pericolului public poate rezulta ,între altele,și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul ,de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni,de posibilitatea chiar a săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte. Curtea apreciază de asemenea că se impune arestarea inculpatului și prin prisma disp.art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate ,inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților competente ,existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiuni. În concluzie,Curtea apreciază că arestarea inculpatului s-a luat cu respectarea tuturor textelor de lege in materie ,sens în care va respinge recursul ca nefondat. În baza art.192 al.2 C.va obliga inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului,din care 50 lei reprezintă onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. V. D. împotriva încheierii penale nr. 84/C din 31 august 2011 a T.ui C.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial. Definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 septembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, V. V. A. L. H. I. M. GREFIER, M. N. Dact.L.H./Dact.S.M 3 ex./(...) Jud.fond. R. Mornăilă
| ← Sentința penală nr. 54/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 750/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
