Sentința penală nr. 28/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR.28/2011
Ședința publică din 9 martie 2011
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: ANA C., judecător GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- D. N. A. - S. T. C., reprezentat prin P. - A. M.
S-a luat în examinare cauza penală privind pe inculpatul M. M. D., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de
ședință din data de 23 februarie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.
N. A. - S. T. C. nr.100/P/2009 din 30 noiembrie 2009 a fost trimis în judecată inculpatul M. M. D. ( fiul lui M. și D., născut la (...)) - pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.
În esență, sub aspectul stării de fapt, s-a reținut în actul de sesizare a instanței, că inculpatul M. M. D., avocat în cadrul B.ui C. și practician în insolvență, în data de (...) a pretins, iar în data de (...) a primit de la denunțătorul C. D., administrator al S. D. P. S. T., suma de 1.000 de euro în exercitarea atribuțiilor de lichidator judiciar, desemnat în această calitate de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr.(...), pentru a îndeplini acte privitor la îndatoririle sale - întocmirea și depunerea raportului final al lichidatorului, cât și pentru a nu îndeplini astfel de acte - vânzarea bunurilor din averea debitorului, atribuții ce-i reveneau în conformitate cu prevederile
Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea starede fapt:
Inculpatul M. M. D. - avocat în cadrul B.ui C., este, începând cu (...) practician în insolvență, membru al Uniunii Nationale a Practicienilor în insolvență din România, fiind înscris în Tabloul Uniunii sub numărul matricol 1 B 0908. Începând din (...) inculpatul a activat ca practician în insolvență prin cabinetul individual M. M. D. ( filele 113-116 vol. I dos u.p.)
Prin sentința nr.1629 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. C. C., s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în forma simplificată împotriva debitoarei S. D. P. S. T., al cărei administrator era numitul C. D., lichidator judiciar fiind numit Inculpatul M. M. D.
În cursul lunii septembrie 2009, inculpatul M. M. D. a formulat cerere de angajare a răspunderii personale a numitului C. D., întemeiată pe dispozițiile art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006, arătând că nu au fost prezentate documentele societății, administratorul nedând curs notificărilor transmise de către lichidator.
Cererea mai sus arătată, a fost depusă la dosarul de insolvență la termenul din (...), iar în perioada următoare, administratorul societății în lichidare, numitul C. D. a luat legătura cu lichidatorul, cu care a purtat mai multe discuții, la data de (...) procedând la predarea, în parte, a documentelor contabile ale debitoarei. U. acestui moment, între lichidator și C. D. au avut loc mai multe întâlniri.
Astfel, la data de (...) cei doi s-au întâlnit, inculpatul comunicându-i denunțătorului că situația firmei sale este dificilă, că datoriile față de bugetul de stat sunt de circa 40.000 RON, iar potrivit prevederilor legale, se va proceda la începerea executării silite, inclusiv asupra bunurilor personale ale administratorului firmei.
Cu acest prilej, lichidatorul a pretins suma de 1.000 de euro, susținând că în schimbul acesteia va întocmi actele specifice procedurii insolvenței, în așa fel încât, să se finalizeze lichidarea, dându-i asigurări denunțătorului că nu se va desfășura procedura executării silite împotriva bunurilor personale ale administratorului.
Întrucât C. D. se confrunta în acea perioadă cu dificultăți financiare și nu avea posibilitatea achitării datoriilor firmei către stat, așa cum însuși a declarat, a fost de acord cu propunerea inculpatului și, fără a stabili ceva precis în acest sens, au convenit să se întâlnească în zilele următoare.
În data de (...), denunțătorul C. D. s-a adresat avocatului C. C. R., persoană cu care mai colaborase în această calitate, căreia i-a relatat cererea formulată de lichidator, respectiv, că i s-a solicitat o sumă de bani pentru „a închide dosarul";, pentru „a termina lichidarea";. În prezența martorei, C. D. l-a apelat telefonic pe inculpatul M. M. care i-a cerut să se întâlnească în data de (...).
La data de 0(...), după ce în prealabil a formulat denunțul penal, C. D. s-a întâlnit din nou cu inculpatul M. M. D., ocazie cu care acesta din urmă a promis din nou că în schimbul sumei de 1.000 euro va acorda ajutor denunțătorului, în sensul că va întocmi raportul final, act premergător și necesar pentru închiderea procedurii lichidării. Aceste aspecte rezultă din discuția purtată de cei doi, care a fost înregistrată, în baza autorizațiilor legale, reieșind cu evidență din cuprinsul procesului verbal de redare a convorbirilor, că inculpatul l-a asigurat pe denunțător că derularea procedurii depinde de el, că va întocmi raportul final, în așa fel încât „ să blocheze";, să nu se mai facă executarea, pentru că oricum „nu o să avanseze nimeni bani de executare"; și „să închidă lichidarea";. Inculpatul explică, de asemenea, depunerea cererii de angajare a răspunderii personale a administratorului, arătând că a fost nevoit să procedeze astfel, dar asigurându-l în continuare pe denunțător că nu vor fi consecințe asupra patrimoniului. În cursul discuției, C. D. arată că nu a reușit să obțină suma de bani, pe care nu o deține, dar o va împrumuta, inculpatul răspunzând :
„No, tu știi dacă poți că dacă nu trebuie să vorbesc cu ăștia, știi ... " Inculpatul a solicitat denunțătorului să se prezinte la cabinetul său, situat pe strada A. V. din C.-N., în ziua termenului de la tribunalul comercial, la ora 9.oo cu suma de bani pretinsă.
Activitatea de primire a banilor a avut loc în data de (...), la cabinetul individual al lichidatorului, a fost înregistrată în baza autorizației provizorii de interceptare și înregistrare emisă de către procuror și constatată în procedura infracțiunii flagrante, fiind încheiat procesul - verbal corespunzător.
Starea de fapt, mai sus descrisă, este probată cu următoarele mijloace
de prob ă:
I. din cursul urmăririi penale:
- volumul I : denunțul și declarația denunțătorului C. D. (filele 1-2, 5-
8, 100-101); declarațiile inculpatului ( filele 21-25,33); proces verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental între denunțător și inculpat (filele 48-57) și proces verbal privind imprimarea pe suport optic a înregistrării audio - video ( filele 58-59); proces verbal de marcare criminalistică din data de (...) ( filele 60-61); proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de (...) (filele 62-64) cu planșe fotografice aferente ( filele 65-71, 79-89); proces verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental între denunțător și inculpat (filele93-95); declarații martori: C. C. R. ( filele 97-98), C. D. M. V. ( filele 103-104), T. A. M. (filele 107-109), Man F. I. (filele 110-112); cerere de angajare a răspunderii personale și precizare a cererii formulată de C. I. de lnsolvență M. M. D., adresată T. C. C. în dosar nr. (...) ( filele 124-125, 130); raport de activitatea pentru perioada (...) - (...) a C.ului I. de lnsolvență M. M. D. ( filele
127-129); codul de etică profesională și disciplină al Uniunii Nationale a
Practicienilor în lnsolvență ( filele 132-136); un număr de 2 CD - uri, suporți magnetici pe care sunt fixate convorbirile efectuate în mediu ambiental, în colet sigilat cu sigiliul PNA 217.
- din faza de judecată : volumul I - declarație inculpat (filele 37-41); declarație denunțător ( filele 172-175); declarații martori C. C. R. (filele
170-171), M. R. ( (filele 176-177); volumul II: declarații martori C. D. M. V. ( filele 40-42), T. A. M. (filele 33-35), Man F. I. (filele 31-32); M. R. ( (filele 176-
177); proces-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video, vizionate și ascultate în instanță ( filele 18-23).
În drept, fapta inculpatului M. M. D., avocat în cadrul B.ui C. șipractician în insolvență, care în data de (...) a pretins, iar în data de (...) a primit de la denunțătorul C. D., administrator al S. D. P. S. T., suma de
1.000 de euro în exercitarea atribuțiilor de lichidator judiciar ( desemnat în această calitate de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul (...)), pentru a îndeplini acte privitor la îndatoririle sale - întocmirea și depunerea raportului final al lichidatorului cât, și pentru a nu îndeplini astfel de acte - vânzarea bunurilor din averea debitorului, atribuții ce-i reveneau în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000.
În cee a ce pr iveș te ap ăr ăr ile inculp atu lu i , Curtea constată că suntnefondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
1). La termenul din 12 ianuarie 2010, s-a solicitat de către apărătorul inculpatului restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale pe motiv că, înregistrarea audio-video ambientală a dialogului care a avut loc între denunțător și inculpat la 9 noiembrie 2009, s-a realizat de un ofițer de poliție judiciară care nu a avut delegarea corespunzătoare a procurorului, conform art.217 alin.4 C.pr.pen. și art.10 din OUG nr.43/2002.
Instanța a respins motivat la acel moment, cererea de restituire a cauzei la parchet ( filele 79-80 vol. I dosar instanță), stabilind că asupravalabilității procedurii realizate în acest mod și a valorii probatorii a înregistrării realizate în aceste condiții, se va pronunța prin hotărâre.
Așa fiind, se constată că neregularitatea invocată, deși reală, nu poate anula valoarea probatorie a înregistrării în discuție.
Este adevărat că pentru realizarea înregistrării nu a fost delegat expres ofițerul de poliție judiciară care a procedat la aceasta ( conform procesului- verbal din 9 noiembrie 2009 - fila 58 vol. I dos u.p.), deși există ordonanță de efectuare a acestei înregistrări ( fila 40, vol. I dos u.p.), precum și ordonanță de delegare a ofițerului de poliție judiciară pentru întocmirea procesului-verbal de redare a convorbirilor înregistrate ( fila 47 vol. I dos u.p.).
Cu toate acestea, având în vedere că aceste înregistrări au fost certificate de către procuror, în virtutea dispoz. art.91/3 C.pr.pen. și că, potrivit art.10 alin.4 din OUG nr.43/2002 dispozițiile procurorilor din D. N. A. sunt obligatorii pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul structurii , iar actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia - nu se poate concluziona că, doar lipsa delegării exprese a ofițerului de poliție judiciară ar anula complet acest act procedural. De altfel, nerespectarea dispozițiilor legale în acest sens, nu este sancționată cu nulitatea absolută prev. de art.197 alin.2
C.pr.pen., nefiind prevăzută expres printer situațiile care atrag nulitatea absolută, iar eventuala nulitate relativă care ar fi putut afecta actul, nu este incidentă pentru că, nu s-a făcut dovada vreunei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, atât timp cât, inculpatul nu a contestat discuția avută cu denunțătorul la 9 noiembrie 2009 sau conținutul acesteia, înregistrarea fiind ascultată și de către instanță, în prezența inculpatului și a apărătorului său, neexistând obiecții.
2). Cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, inculpatul M. M.
D. nu recunoaște săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, arătând că în mod repetat denunțătorul i-a oferit suma de 1.000 euro, ofertă pe care nu a respins-o, motivându-și conduita prin aceea că nu a apreciat-o drept serioasă. De asemenea, în ce privește primirea sumei de bani, acesta arată că nu a refuzat și nici nu a restituit-o denunțătorului întrucât, în fapt, suma de bani nu a fost primită de către el, fiind "aruncată pe birou";. Inculpatul susține că a fost surprins de gestul denunțătorului, astfel că nu a reacționat, suma de 1.000 de euro fiind găsită pe birou la momentul constatării infracțiunii flagrante.
U., inculpatul a încercat să motiveze primirea banilor cu titlu de plată a cheltuielilor eferente procedurii lichidării.
În cursul judecății, de asemenea, inculpatul nu recunoaște că ar fi pretins sau primit suma de bani în discuție. Reiterează aceeași apărare, în sensul că denunțătorul „ a afirmat de mai multe ori că îi dă 1000 euro";, afirmație pe care nu a luat-o în seamă, considerând-o neserioasă, dar asupra căreia nici nu a cerut explicații, gândindu-se că ar putea reprezenta o intenție de achitare a debitelor societății, el putând prelua suma cu acest titlu, urmând a aduce la cunoștința judecătorului sindic această împrejurare, pentru a se stabili modul de distribuire a sumei între creditori sau utilizarea pentru acoperirea cheltuielilor procedurii. Cu privire la momentul remiterii sumei de bani, inculpatul arată că, l-a auzit pe denunțător când l-a întrebat: ";vezi, îs bine";, iar el a răspuns: „îs";, gândindu- se că este vorba de actele din dosarul de insolvență.
Instanța apreciază însă vădit nesincere aceste susțineri, deoarece din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în data de 0(...) și dincuprinsul înregistrărilor fixate pe suport optic anexat, rezultă că inculpatul M. M. D. îi prezintă denunțătorului etapele viitoare ale procedurii, dându-i asigurări că îl va ajuta în schimbul primirii banilor. De asemenea, cu prilejul remiterii sumei, s-a procedat la interceptarea și înregistrarea discuțiilor ambientale, din procesul verbal de redare certificat procedural, rezultând , fără echivoc, că inculpatul primește suma de bani. De altfel, dialogul purtat între inculpat și denunțător la momentul remiterii banilor este sugestiv și concludent în acest sens. "Deci nu mai am nicio problemă." " Nu, nu mai ai", " No, uită-te să fie în regulă" " Bun, îs." " Îți las aici pă masă?" "Da". Este evident că inculpatul nu se putea gândi că este vorba de actele din dosarul de insolvență, de vreme ce nu în acest scop se întâlniseră, nu îi solicitase denunțătorului nici un act pentru această întâlnire. Apoi, însăși inculpatul arată că a văzut cum denunțătorul „aproape pusese banii pe birou"; și „a văzut că nu este vorba de lei după culoarea bancnotei";.
Deși inculpatul susține că denunțătorul a părăsit imediat biroul, fiind astfel în imposibilitatea de a reacționa în vreun mod, în sensul de a-i restitui banii, înregistrarea efectuată infirmă apărarea sa. R. cu claritate că dialogul a continuat, inculpatul l-a însoțit pe denunțător până când acesta a părăsit cabinetul ( chiar inculpatul recunoaște că a ieșit după denunțător pe hol), suma de bani rămânând pe biroul său, unde a și fost găsită în procedura de constatare a infracțiunii flagrante. Așadar, inculpatul a văzut banii, a ieșit după denunțător, a avut deci calmul necesar să se ridice, să-l urmeze pe denunțător, dar nu și înțelepciunea de a-i restitui banii, a căror destinație nu o cunoștea.
Pe de altă parte, suma de bani a fost pretinsă și primită în euro, inculpatul nu a eliberat vreun document care să ateste astfel de plăți în contul debitelor ori reprezentând costuri ale lichidării și nu a indicat denunțătorului o astfel de destinație a sumei. El afirmă că la finalul discuției a menționat ceva de o „. sau „., aspect ce nu rezultă însă din transcrierea dialogului purtat cu acea ocazie, înregistrarea fiind audiată și de către instanță și percepută cu propriile simțuri ( fila 23 dosar instanță vol.II). Ori, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, toate cheltuielile aferente procedurii, var fi suportate din averea debitorului, plățile efectuându-se dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe baza dispoziției emise de debitor sau după caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului de către lichidator. R. așadar că primirea sumei de bani de către lichidator, cu motivarea invocată de acesta este contrară prevederilor legale, neputând fi interpretată drept cuvenită și licită.
3). Se mai arată în apărare că, în actul de sesizare este reținută fapta inculpatului de a fi primit suma de bani pentru a nu proceda la executarea silită a averii DEBITORULUI, iar în propunerea de arestare preventivă, se vorbește de executarea silită a averii DEBITOAREI- diferențe de nuanțe foarte importante, în opinia apărării, având în vedere că, potrivit dispozițiilor legale în materie, doar societatea comercială poate fi debitoare în procedura insolvenței, nicidecum persoana fizică, iar lichidatorul nu are atribuții privind executarea persoanelor fizice care nu sunt părți în cadrul procesului de insolvență.
Nu au relevanță sub aspectul existenței infracțiunii în discuție, susținerile inculpatului în acest sens, pe de o parte, pentru că, indiferent de genul atribuit substantivului ( feminin sau masculin) - acțiunea imputată inculpatului se referă la „. - ca subiect generic al procedurii insolvenței, iar pe de altă parte, chiar dacă, într-adevăr, denunțătorul ar fi fost preocupat doar să nu fie executat el, ca persoană fizică și nicidecum preocupat desoarta firmei sale, să nu uităm că, potrivit art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006 în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art.59 alin.1 sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, printre altele, pentru că au tinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea - această din urmă situație fiind regăsită și în speță, inculpatul însuși făcând cerere de angajare a răspunderii personale a administratorului, pe acest temei legal.
4). Relativ la faptul că lichidatorul judiciar nu are printre atribuții - vânzarea bunurilor debitorului ( activitate pentru nerealizarea căreia s-a solicitat suma de bani), Curtea constată că problema este lămurită de dispozițiile legale în materie - art.25 lit.i din Legea nr.85/2006, conform cărora, printre altele, lichidatorul are ca atribuții, și vânzarea bunurilor din averea debitorului - dispoziție care, în coroborare cu cea privind angajarea răspunderii personale a persoanei răspunzătoare de starea de insolvență, prev. de art.138 din Legea nr.85/2006 - conduce la concluzia certă a rolului lichidatorului, în speță, a inculpatului, în derularea procedurii, în așa fel încât, denunțătorul să nu răspundă personal cu bunurile sale, în condițiile în care s-a stabilit că debitorul - societate comercială, nu avea bunuri în patrimoniu.
De altfel, din cuprinsul dispozițiilor din legea specială referitoare la atribuțiile lichidatorului judiciar, aplicate la starea de fapt ce rezultă din probele dosarului rezultă cu evidență, că inculpatul a pretins și a primit suma de 1.000 de euro, atât pentru îndeplinirea unor atribuții specifice funcției de lichidator, respectiv pentru întocmirea raportului final necesar finalizării procedurii într-o manieră favorabilă denunțătorului, cât și pentru neîndeplinirea unor atribuții legale - luarea tuturor măsurilor pentru maximizarea averii debitorului, identificarea activului, efectuarea de demersuri în vederea vânzării bunurilor pentru acoperirea pasivului. În acest sens, a se vedea asigurările repetate pe care inculpatul le dă denunțătorului cu privire la finalizarea procedurii, în condiții favorabile acestuia " .... Că se termină, că oricum trebuie să închid lichidarea ... Pentru că nu o sa am ce executa de pe firmă și mai departe nu o să merg, nu o să- mi dea bani de continuarea executării ... "
Astfel, conform art. 116 din Legea nr.85/2006 lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de către lichidator, sub controlul judecătorului sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile necesare de expunere pe piață a acestora. R. așadar din textul enunțat că lichidatorul are ca principal obiectiv maximizarea averii debitorului, obligație încălcată în totalitate de către inculpatul M., aspect ce rezultă și din declarațiile martorei T. A. M., potrivit cărora, denunțătorul C. D. a afirmat în fața lichidatorului că va depune eforturi pentru plata debitelor, fapt ignorat de către inculpat și catalogat drept puțin credibil, aceasta în condițiile în care lichidatorului i se solicită expres luarea tuturor măsurilor tocmai în acest scop. Mai mult decât atât, ulterior acestei poziții exprimate de C. D., inculpatul a pretins suma de
1.000 de euro pentru a încheia procedura lichidării fără a lua măsuri pentru diminuarea acestor debite.
Potrivit art. 129 din Legea 85/2006 după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, întocmirea raportului final constituind atribuție legală a lichidatorului, având semnificații importante în procedura lichidării. Astfel, conform art. 131 din Legea 85/2006, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii. În acest sens sunt de altfel și promisiunile inculpatului care îi explică denunțătorului că " Și atunci nu am decât să mă duc pe la ei, să nu îmi dea banii. Adică no, dă, da nu întotdeauna ... "
Potrivit art. 132 alin. 2 din aceeași lege, o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final (întocmirea raportului final fiind atribuția exclusivă a lichidatorului, ce-i incumba acestuia potrivit art. 59 din Legea 85/2006). În continuare, în urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul sindic va pronunța o sentință, închizând procedura. Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoană fizică va fi descărcat de obligațiile pe care le avea înainte de intrare în faliment, sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă, iar în cazul în care, în raportul final sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență, la cererea lichidatorului, judecătorul sindic dispune ca o parte a pasivului să fie suportat de către membrii organelor de conducere. S. astfel obținute vor intra în averea debitoarei și vor fi destinate acoperirii pasivului.
R. deci, că și în ipoteza în care lichidatorul a solicitat angajarea răspunderii personale a administratorului ( împrejurare invocată de inculpat în sprijinul motivării lipsei oricărui raționament pentru solicitarea sumei de bani) - aceasta s-a întâmplat anterior întocmirii raportului final, doar prin acesta urmând a se menționa persoanele răspunzătoare de apariția insolvenței, tot lichidatorul fiind cel care solicită judecătorului sindic să dispună ca o parte a pasivului să fie suportat de către membrii organelor de conducere/administratori. Ori, chiar din raportul de activitate depus de lichidator la 6 noiembrie 2009 la dosarul de insolvență, rezultă că lichidatorul „a fost în imposibilitatea întocmirii raportului privind situația patrimonială a societății, cauzele care au dus la apariția insolvenței debitorului și persoanele cărora le-ar fi imputabilă"; ( filele 127-129 dosar u.p. vol.I). Nu există așadar nico legătura între cererea de angajare a răspunderii personale a administratorului și raportul final ce urama a fi întocmit de lichidator, sub aspectul apărăii invocate de inculpat.
5). În privința modului de sesizare a organelor judiciare cu prezenta faptă, în sensul că nu denunțătorul ar fi depus inițial denunțul, ci a fost chemat de organele DNA în acest scop, arătăm că este irelevant modul în care s-a făcut sesizarea, atât timp cât, infracțiunea dedusă judecății este dintre cele care se urmăresc din oficiu, nu necesită o sesizare prealabilă și, în condițiile în care nu s-a dovedit vreo constrângere a denunțătorului de a depune plângere, de a da declarație sau de a participa la procedura flagrantului și, în contextul în care, activitatea infracțională se declanșase anterior prin acțiunea inculpatului de pretindere a sumei de bani, nefiind așadar vorba da vreo provocare în acest sens.
Așa fiind, constatând vinovăția inculpatului în comiterea faptei reținute în sarcina sa, la individualizarea judiciară a pedepsei ce va îi va fiaplicată, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art.72 C., respectiv:limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea de luare de mită (închisoarea de la 3 la 12 ani); gradul de pericol social al faptei săvârșite - ridicat, raportat la natura și importanța relațiilor sociale lezate ( raporturile de serviciu pentru a căror desfășurare și evoluție normală, este necesar ca subiectul activ al infracțiunii să nu-și creeze avantaje materiale ilicite prin exercitarea serviciului său), dar și la cealaltă calitate a inculpatului, aceea de avocat, calitate în care, ar fi trebuit să conștientizeze ce semnificație și consecințe juridice are o astfel de atitudine, o persoană cu această calitate, dimpotrivă, fiind ținută a fi ea însăși exemplu de moralitate și a îndruma pe cei din jur, în sensul evitării unor astfel de practici ilicite; persoana inculpatului - fără antecedente penale ( fișă cazier judiciar - fila 12 vol. I dos u.p.), a avut o atitudine nesinceră, dar anterior comiterii faptei din prezenta cauză, în calitate de avocat în Baroul Cluj din ianuarie 1998, a avut o conduită corespunzătoare, desfășurându-și activitatea cu conștiinciozitate, preocupat fiind de perfecționarea profesională, fără a avea plângeri din partea justițiabililor sau instanțelor ( caracterizare Barou - fila 59 vol.I, dosar instanță).
Față de toate aceste elemente de individualizare a pedepsei, se apreciază că se pot reține în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante, împrejurările mai sus menționate, în virtutea dipoz. art.74 lit. a C., urmând a se da eficiență dispoz. art. 76 lit.c C. și a se aplica o pedeapsă în cuantum de 2 ani închisoare, considerată fiind această pedeapsă, în măsură să contribuie la realizarea scopului prev. de art.52 C.
De asemenea, se va plica inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, b și c C. ( interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, de a exercita profesia de practician în insolvență) pe o perioadă de 2 ani.
În baza art.71 alin.2 C. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza II,b C. de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei închisorii.
Deoarece pedeapsa aplicată este mai mică de 4 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat și se apreciază de către instanță, ținând seama de persoana inculpatului că, și fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși infracțiuni, se va dispune în baza art.86/1-86/2 C. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art.86/3 C. pe durata termenului de încercare, condamnatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Datele prevăzute la lit. b), c) și d) se vor comunica serviciului menționat. la lit. a).
În baza art.359 C.pr.pen. se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere, respectiv dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, mai sus precizate.
În baza art.71 alin.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Suma de bani - obiect al infracțiunii a provenit din impozitul constituit conform art.4 alin.4 din OUG nr.43/2002 și a fost recuperată, după constatarea flagrantului, așa încât nu se impune luarea măsurii confiscării speciale.
Inculpatul a fost reținut preventiv pentru 24 ore la (...) apoi, arestat preventiv la (...) ( 26-29, 35 vol. I dos. u.p.) și liberat provizoriu la (...) ( filele
87-89,118,151), astfel că în temeiul art.88 C. se va deduce din durata pedepsei aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la (...) până la (...), iar în temeiul art.160/5 alin.6 rap. la art.160/5 alin.4 lit.e C. se va dispune încetarea stării de liberare provizorie.
În baza art.191 alin.1 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul să plătească
4500 lei ( din care 3000 lei pentru faza de urmărire penală) cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
În baza art.254 alin.1 C. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.74 lit.a și 76 lit.c C.,
Condamnă inculpatul M. M. D. (fiul lui M. și D., născut la (...) în Câmpia Turzii, jud.C., posesor CI seria KX nr. 3. eliberat de P. M. cluj-N., domiciliat în C.-N. , strada T. V. nr.6-8, ap.1, jud. C., fără antecedente penale), la pedeapsa de :
- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, b și c C. ( interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, de a exercita profesia de practician în insolvență) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art.71 alin.2 C. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza II,b C.
În baza art.86/1-86/2 C. suspendă executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art.86/3 C. pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Datele prevăzute la lit. b), c) și d) se comunică serviciului menționat. la lit. a).
În baza art.359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere, respectiv dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, mai sus precizate.
În baza art.71 alin.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.88 C. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la (...) până la (...).
Dispune încetarea stării de liberare provizorie.
În baza art.191 alin.1 C.pr.pen. obligă inculpatul să plătească 4500 lei ( din care 3000 lei pentru faza de urmărire penală) cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din 09 martie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER ANA C. M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
3 ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 1091/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1895/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
