Încheierea penală nr. 1349/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1349/R/2011
Ședința publică din data de 9 septembrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : C. V. JUDECĂTORI : C. I.
I. C. M.
G. : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : V. GĂZDAC
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul G. I. S. împotriva încheierii penale nr. 439 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) a T.ui M., cauza având ca obiect propunerea P. de pe lângă Tribunalul Maramureș de luare a măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. I. S., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. P.escu R. Mihnea, cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul G. I. S. arată că își menține declarația dată în fața T.ui M. și că înțelege să nu mai dea o altă declarație.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului G. I. S. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale și respingerea propunerii de arestare, apreciind că recursul este admisibil cel puțin pentru inexistența dispozițiilor art. 148 lit. b C.pr.pen.
Consideră că raționamentul folosit de instanța de fond pentru a înlătura dispozițiile art. 148 lit. d C.pr.pen. este aplicabil și pentru înlăturarea dispozițiilor art. 148 lit. b C.pr.pen., raportat la momentul dobândirii calității de inculpat și la activitatea ulterioară dobândii acestei calități procesuale. În opinia sa, față de hoțul care-și șterge urmele nu se pot reține dispozițiile art. 148 lit. b C.pr.pen.
Totodată, apreciază propunerea de arestare preventivă ca fiind complet nemotivată și nesusținută oral de procuror, nefiind indicat la ce se referă în concret dispozițiile art. 148 lit. b, d și f C.pr.pen., iar raportarea pericolului social la starea de recidivă este total nesusținută din punct de vedere legal, deoarece legiuitorul a scos acest temei. Mai mult, faptul că inculpatul a folosit un topor când s-au apropiat organele de poliție nu este dezmințită nici de actele de urmărire penală și nici de către inculpat, care a arătat că vroia să-l folosească în vederea automutilării.
Pentru toate aceste motive consideră că, în subsidiar, față de inculpat se poate lua o altă măsură preventivă, raportat la persoana și vârsta acestuia și la faptul că a conștientizat comiterea faptei, precum și la împrejurarea că atât el cât și partea vătămată se aflau în stare de ebrietate. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. C. că față de inculpat s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv în baza art. 148 lit. b și f C.pr.pen., reținându-se că în data de 25 august 2011, în locuința mamei sale din B., a încercat să suprime viața acesteia printr-o lovitură cu cuțitul, leziunile cauzate fiind primejdioase pentru viață. Consideră că cele două temeiuri în baza cărora s-a dispus arestarea preventivă sunt întrunite în cauză, inculpatul încercând să ascundă corpul delict - cuțitul în locuința unui vecin, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și împrejurarea că în iulie 2011 inculpatul s-a liberat condiționat din executarea unei pedepse de 4 ani închisoare pentru furt și că la scurt timp a comis o infracțiune de real pericol împotriva mamei sale.
Inculpatul G. I. S., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
C U R T E A
Prin Încheierea penală nr. 439 din (...) pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosar nr. (...) s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă T. M. și în consecință:
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. I. S. (CNP 1., fiul lui
G. și S., născut la (...) în Baia Mare, județul M., domiciliat în oraș B., str. L., nr. 5, bl. P2, ap.2, jud. M.) pe timp de 29 zile, împotriva căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă cu începere de la 26 august 2011 până la 23 septembrie 2011, inclusiv.
S-a dispus plata din fondurile M.ui Justiției a onorariului apărătorului desemnat din oficiu, respectiv suma de 100 lei.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că prin cererea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș sub nr. 511/P/2011 s-a solicitat instanței arestarea preventivă a inculpatului G. I. S. pentru o perioadă de 29 de zile, fiind acuzat de infracțiunea de tentativă la omor prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Prin ordonanța din (...) a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Inculpatul a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore prin ordonanța P. de pe lângă Tribunalul Maramureș din data de (...), ora 1330.
În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că la data de (...) în B., a încercat a-i suprima viața mamei sale G. S., lovind-o cu cuțitul și cauzându-i astfel leziuni traumatice primejdioase vieții.
De asemenea, în motivarea propunerii de arestare, procurorul a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 148 alin. 1 lit. b, d și f Cod procedură penală, referitoare la împrejurarea că inculpatul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea adevărului unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, respectiv la aceea că el a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, precum și la faptul că infracțiunea comisă este prevăzută de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Procedând la examinarea sesizării în camera de consiliu, instanța a reținut că potrivit art.1491 Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 din Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesulurmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri. Potrivit art. 681 Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Instanța a apreciat că în cauză există probe suficiente din care să rezulte presupunerea că persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală ar fi săvârșit fapta menționată. Astfel, tribunalul a apreciat că din probele existente la dosar se poate aprecia caracterul plauzibil al acuzației aduse inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de tentativă la omor, rezultând că la data de 25 august 2011 aflându-se în B., a încercat a-i suprima viața mamei sale G. S., lovind-o cu cuțitul și cauzându-i astfel leziuni traumatice primejdioase vieții. T. a reținut că în cauză sunt incidente condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, anume din perspectiva analizei pericolului concret pentru ordinea publică. T. a reținut că noțiunea de pericol pentru ordinea publică cerut de lege pentru dispunerea măsurii arestării preventive se regăsește în prezenta cauză și acesta decurge atât din modalitatea de comitere a infracțiunii, din rezonanța socială puternic negativă a faptei, precum și elementele care caracterizează persoana inculpatului, acesta comițând fapta pentru care este cercetat în condițiile stării de recidivă, fiind liberat din penitenciar cu puțin timp înainte de a comite infracțiunea pentru care este cercetat în prezentul dosar, respectiv în cursul lunii iulie 2011, conform propriilor declarații ale inculpatului. De asemenea, la aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică, tribunalul a avut în vedere atitudinea agresivă a inculpatului la sosirea organelor de poliție, acesta înarmându-se cu un topor și amenințând că în situația în care poliția va interveni, se va automutila sau chiar ucide. Or, în raport de toate elementele arătate anterior, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un sentiment de indignare și insecuritate juridică în rândul cetățenilor, prin lipsa unei reacții prompte din partea organelor judiciare în ceea ce privește investigarea faptelor de genul celor de care este acuzat inculpatul a le fi săvârșit, fapte caracterizate ca fiind de o gravitate deosebită și în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege. Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că în cauză se justifică și reținerea temeiului prevăzut la art. 148 lit.b Cod procedură penală întrucât așa cum rezultă din probațiunea administrată până în prezent în cauză, inculpatul a încercat inițial să zădărnicească aflarea adevărului prin ascunderea în locuința martorului Ș. G. a corpului delict. T. a apreciat că incidența prevederilor art. 148lit. d Cod procedură penală nu poate fi reținută, întrucât comiterea cu intenție a unei noi infracțiuni se analizează în raport de momentul săvârșirii infracțiunii pentru care este cercetat și nu în funcția de antecedența infracțională a inculpatului. T. a considerat că măsura arestării preventive este justificată și prin prisma scopurilor prevăzute de art. 136 Cod procedură penală, fiind în interesul urmăririi penale în vederea unei bune desfășurări a anchetei luarea acestei măsuri restrictive de libertate, celelalte măsuri preventive reglementate de legislația națională fiind insuficiente în această fază a procesului, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei. Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul G. I. S. În susținerea recursului s-a criticat încheierea atacată susținându-se că se impunea să nu se rețină cazul de arestare prev. de art.148 alin.1 lit.b C., din cauză că în momentul în care recurentul a încercat să ascundă corpul delict nu avea calitatea de inculpat. S-a mai apreciat că lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiindcă toporul pe care-l avea asupra sa intenționa să-l folosească la automutilarea lui, și nu împotriva organelor de ordine. Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, conform art. 385/6 alin.3 C., sub toate aspectele Curtea constată următoarele: În mod temeinic prima instanță a reținut că din probele existente la dosar rezultă indicii temeinice potrivit cărora în 25 aug. 2011 recurentul a încercat să-i suprime viața mamei sale, lovind-o cu cuțitul și punându-i în primejdie viața, faptă prev. de art. 20 C. rap. la art.175 alin.1 lit.c C. Într-adevăr, recurentul nu a contestat existența indiciilor temeinice, iar acestea rezultă nu numai din declarația lui (f.7 d.u.p.) ci și a părții vătămate și a martorilor oculari audiați. În ceea ce privește critica referitoare la greșita reținere a cazului de arestare prev. de art.148 alin.1 lit.b C. constând în aceea că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin ascunderea cuțitului în garsoniera martorului Ș. G., aceasta nu poate fi primită, fiindcă, deși la acea dată nu s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva recurentului astfel încât nu dobândise calitatea de inculpat, comportamentul său denotă riscul adoptării unei conduite asemănătoare, de zădărnicire a aflării adevărului, dacă va fi pus în libertate; art. 148 alin.1 lit.b C. se referă nu la conduita efectivă ce ar fi fost adoptată în trecut de către inculpat în scopul zădărnicirii aflării adevărului, ci la existența unor date din care să rezulte riscul prezent al unui asemenea comportament. Afirmația privind lipsa pericolului concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a recurentului este contrazisă de faptul că inculpatul este recidivist, recent a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, a încercat că suprime viața mamei sale, iar când au sosit organele de ordine pentru a interveni le-a amenințat cu o toporișcă, astfel cum rezultă din declarația unui martor ocular (f.20 d.u.p.); în consecință nu poate fi acceptată ideea că inculpatul intenționa să se automutileze cu un topor. Așadar, în baza art.38515 pct.1 lit.b C., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat. Văzând și disp.art.192 alin.2 C. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. I. S. aflat în prezent în Arestul IPJ M. împotriva încheierii penale nr. 439 din (...) a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de (...) . PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. C. C. I. I. C. M. G. T. G. Red.CV Dact.SzM/4ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1362/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 219/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
