Încheierea penală nr. 154/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.154/2011

Ședința Camerei de C. din 5 decembrie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : I. M. GREFIER : L. S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D. N. A. - S. T. C. - reprezentat prin P. : A. M.

S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpații:

A. S. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea

78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

S. C. M. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. S. aflat în stare de arest asistat de apărători aleși, av.Ban T., din cadrul B.ui C., cu delegație avocațială depusă la dosar, av.G. M., din cadrul B.ui Arad, cu delegație avocațială depusă la dosar, av.C. Cuc G., din cadrul B.ui C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul S. C. M. aflat în stare de arest asistat de apărători aleși, av.Chertes Dan S., din cadrul B.ui C., cu delegație avocațială depusă la dosar, av.B. S., din cadrul B.ui C., cu delegație avocațială depusă la dosar și av.T. R., din cadrul B.ui C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului A. S., av.Ban T., învederează instanței că în cauză este angajat și d-l av.M. G. care se află la B. pentru susținerea unei cauze în dosarul nr.(...) privind pe inculpatul C. C. A. în vedere că prezenta propunerea de prelungire s-a înregistrat la data de 2 decembrie 2011, nu a avut cunoștință despre termenul fixat, acest lucru aflându-l doar din presă. Întrucât nu a fost timp fizic pentru a putea studia motivele din propunerea de prelungire, solicită acordarea unui nou termen de judecată. De asemenea, arată că prin ordonanța din data de (...), s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru majoritatea faptelor penale și extinderea pentru alte fapte noi, ori, în propunere, acestea nu apar. La momentul la care se discută prelungirea, instanța trebuie să se raporteze la încadrarea juridică pe care faptele le cuprind la momentul sesizării. A. în vedere că aceste motive comportă un timp scurt de pregătire a apărării, solicită a da un termen foarte scurt.

Apărătorul inculpatului S. C. M., av.S. B., apreciază că cererea poate fi admisă. Arată că a studiat dosarul de urmărire penală în copie însă, dosarul original cu ultimele două volume au fost prezentate în sală doar înainte cu 10 minute de a începe ședința astfel că nu a avut cum să le studieze. Nu se opune amânării cauzei pentru motivul invocat.

Reprezentantul Parchetului, arată că propunerea de prelungire a fost pusă la dispoziție împreună cu dosarul cauzei în original. Față de cerereaformulată, solicită respingerea ei pentru că nu se poate invoca propria culpă și să se spună că nu s-a cunoscut despre acest dosar atâta vreme cât a angajat cauza și din momentul incipient al declanșării acestui dosar s-a asigurat asistența juridică. Nu este în sarcina organelor judiciare să ia legătura cu apărătorul ales și să facă corespondența cu acesta cu este obligația apărătorului ales să-și urmărească cauzele. Textul art.159 alin.8 C., prevede în mod strict că în asemenea cauze, calea de atac trebuie soluționată înaintea expirării duratei măsurii arestului preventiv. Există și decizia nr.25/2008 dată de Î. în recursul în interesul legii care a clarificat practica neunitară vis-a-vis de disp.art.159 alin.8 C.

Instanța, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de apărătorul inculpatului A. S. cu mențiunea că va acorda posibilitatea apărătorilor inculpaților de a studia volumelor care nu au fost văzute de apărare.

După reluarea dezbaterilor, apărătorul inculpatului A. S., av.Ban T., arată că are de lămurit o chestiune prealabilă în sensul că pentru inculpat s-a reținut o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată. La fila 18 din propunere se arată că au fost întocmite ordonanțele de extindere a cercetării și schimbarea încadrării juridice din data de (...). În această ordonanță, sunt și alte infracțiuni care nu se regăsesc în propunere. Solicită a se pronunța parchetul care este încadrarea juridică pentru că ea este avută în vedere de instanță atunci când se va pronunța asupra cererii de prelungire.

Apărătorul inculpatului S. C. M., av.S. B., arată că are aceeași solicitare ca și antevorbitorul său.

Reprezentantul Parchetului, solicită a se avea în vedere că propunerea de prelungire nu poate fi dispusă decât pentru ceea ce s-a dispus cu ocazia luării măsurii arestării, respectiv, nu se poate cere prelungirea pentru o infracțiune pentru care inculpații nu au fost arestați. Susține propunerea așa cum a fost formulată în scris. Probatoriul existent a relevat existența mai multor acte materiale decât s-a cunoscut la momentul arestării. P. infracțiunile de spălare de bani, procurorul a făcut o schimbare de încadrare juridică în ceea ce privește darea de mită, respectiv luare de mită și a mai reținut și o infracțiune de trafic de influență în sarcina inculpatului A. S., însă, aceste chestiuni sunt ulteriore luării măsurii arestării astfel că solicitarea este de a se prelungi măsura arestării pentru ceea ce s-a dat.

Apărătorul inculpatului A. S., av.Ban T., arată că a ridicat această chestiune pentru că instanța trebuie să se pronunțe dacă această măsură este necesar a fi prelungită, însă nu se poate omite nici încadrarea juridică la care instanța trebuie să se raporteze. Nu este vorba despre o primă sesizare. În conformitate cu disp.art.238 C., când este vorba de extinderea procesului penal pentru alte infracțiuni, în această chestiune trebuie să se constate că procurorul de caz a extins procesul penal și în acest stadiu procesual ne aflăm. Raportat la starea de fapt ce rezultă din ordonanță, este o altă încadrare dată faptelor și a dorit să se clarifice această chestiune.

Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în susținerea propunerii de prelungire.

Reprezentantul Parchetului, în temeiul art. 155 și 156 C., solicită admiterea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpați pentru o durată de 30 de zile. În fapt s-a reținut că, în perioada 2009-

2011, în calitatea sa de primar al municipiului C. N., având toate pârghiile necesare pentru condiționarea eliberării unor documente, avize, autorizații, semnarea de contracte, emiterea ordinelor de începere a lucrărilor privind reabilitări de drumuri, avizarea emiterii ordinelor pentru plăți către societățileaflate în parteneriat cu instituția pe care o conduce, inculpatul A. S. a înțeles să exercite această funcție în folosul său, sau prin folosirea influenței de care se bucură în virtutea acestei funcții, în urmărirea obținerii de foloase necuvenite, sub forma unor sume de bani, bunuri de orice fel, vacanțe, bilete de avion, cazări la diverse hoteluri. De asemenea, pentru a disimula caracterul ilicit al primirii foloaselor necuvenite, inculpatul A. S. a angrenat-o în activitățile sale și pe soția sa, învinuita A. M. U., avocat în cadrul B.ui C., banii pretinși ca obiect al infracțiunilor de corupție fiind primiți de inculpatul A. S. prin intermediul C. de avocatură al soției sale, sub falsa justificare a unor contracte de consultanță. În sarcina inculpatului S. C. M. se reține că, în perioada 2010-2011, a remis inculpatului A. S., prin intermediul C. de avocatură al soției acestuia, învinuita A. M. U., suma totală de 266.040 lei, echivalent a 61.000 euro, pentru ca acesta să procedeze la favorizarea societății B. V. SA C. N. în obținerea contractului de salubrizare a municipiului, contract care a și fost încheiat cu P. C. N. la data de (...), pentru o perioadă de 8 ani, precum și pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că, în urmărirea încheierii unor contracte de asigurare a parcului auto R. C. N., în cursul anului 2008, învinuita D. A., a apelat la inculpatul A. S., pentru a interveni la directorul R. C.- N. L. G. și, prin influența de care se bucura asupra acestuia, să-l determine la încheierea contractelor vizate. De asemenea, a mai rezultat că, pentru intervenția promisă, inculpatul A. S. a convenit cu învinuita D. A. primirea unor foloase necuvenite, pentru care a solicitat acesteia să procedeze la încheierea unor contracte de consultanță juridică cu C. de avocatură al soției inculpatului, învinuita A. M. U., contracte menite să disimuleze primirea folosului necuvenit, să dea o aparență de legalitate acestora.

A., la data de 1 iulie 2008 între învinuita A. M. U. și învinuita D. A., asociat și administrator al SC G. F. Agenție de asigurare SRL C. N., a intervenit contractul de asistență juridică nr. 101, contract în baza căruia, au fost emise

3 facturi fiscale în perioada mai-iulie 2009, în valoare totală de 49.785,70 lei, suma reprezentând, în realitate, folosul necuvenit pretins de inculpatul A. S.

U., pentru a face același gen de intervenții asupra directorului R. C. N. și în anul 2009, inculpatul A. S. a primit foloase necuvenite de la învinuita D. A., mascate într-un nou contract de asistență juridică, respectiv contractul nr.

6/(...) încheiat între C. de avocatură A. M. U. și SC G. F., contract în baza căruia, au fost emise un număr de 6 facturi fiscale în perioada iulie 2009-mai

2010, în valoare totală de 89.934,28 lei, suma reprezentând, în realitate, folosul necuvenit pretins de inculpatul A. S.

Activitatea infracțională a continuat și în a doua parte a anului 2010 precum și în anul 2011, perioadă în care, în lipsa oricărui contract de asistență juridică, învinuita A. M. U. a emis în numele C. său avocațial un număr de alte

12 facturi fiscale, în perioada august 2010-septembrie 2011, în valoare totală de 134.610,56 lei, plățile fiind efectuate de către învinuita D. A. ca „. de revanșare"; pentru intervențiile promise de inculpatul A. S. pentru a obține, în continuare, asigurarea parcului auto R. C. N.

Cele două contracte de asistență juridică (cu nr. 101/(...) și nr. 6/(...)) precum și cele 21 facturi fiscale, despre care inculpatul A. S. avea cunoștință că au fost întocmite, consemnează împrejurări nereale, în sensul că, în realitate, între părți nu a intervenit nicio consultanță juridică, actele fiind încheiate în scopul de a disimula adevărata natură a provenienței banilor prin spălarea acestora și, totodată, pentru a ascunde comiterea infracțiunilor de corupție. U. a intervenției inculpatului A. S., societatea învinuitei D. A. aobținut încheierea contractelor de asigurare în calitate de broker de asigurare al SC U.) cu R. C. N. pentru anul 2009 asupra unui număr de 270 de autovehicule pentru anul 2010 pe un număr de 290 de autovehicule și pentru anul 2011 pe un număr de 280 de autovehicule, toate cele trei contracte de asigurare fiind semnate de directorul R., N. L. G.

Prin actul de începere a urmăririi penale s-a reținut remiterea sumei de

208.936 lei, din actele de cercetare penală ulterioare efectuate în cauză, rezultând că această sumă este de 274.330,54 lei. Cu privire la această faptă, pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor corelative de dare și luare de mită în formă continuată, urmare a consolidării probatoriului administrat în cauză, s-a dispus extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice, fapta fiind recalificată sub încadrarea juridică de trafic de influență în formă continuată, corelativ cu infracțiunea de cumpărare de influență în formă continuată. De asemenea, după declanșarea cercetărilor, s-a constatat că tranșele în care au fost remise sumele de bani aferente folosului necuvenit obținut de inculpatul A. S. prin intermediul C. de avocatură al soției sale, învinuita A. M. sunt mai mari numeric, reținându-se, finalmente, remiterea banilor în 21 de tranșe constituind tot atâtea acte materiale ale aceleiași infracțiuni de corupție, pentru încheierea contractelor de asigurare cu R. C. din anii 2009, 2010 și

2011.

Probațiunea consolidată a cauzei a relevat faptul că, învinuita D. A. a urmărit și obținut asigurarea parcului auto doar al R. C., iar pentru atingerea acestui scop, a intervenit și a apelat la influența de care inculpatul A. S. se prevala că o are asupra directorului R., martorul N. L. G., regia fiind o instituție aflată în subordinea C. local C. N. S-a stabilit că pentru semnarea acestor contracte atribuțiile revin directorului regiei, persoană la care inculpatul A. S. a intervenit la solicitarea învinuitei D. A. și în urmărirea obținerii unui folos necuvenit, în cauză s-a dispus prin ordonanța din data de

(...) extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice, reținându-se noua încadrare a faptelor ca fiind trafic și cumpărare de influență, ambele în formă continuată.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a mai rezultat că, în cursul anului 2010, inculpatul S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. SA C. N., a convenit cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, încheierea unui contract de asistență juridică între C. de avocatură al învinuitei și societatea T. T. C. SRL C. N., contract prin care să fie remise sume de bani destinate inculpatului A. S., pentru ca acesta, în calitate de primar al municipiului C. N., în exercitarea funcției sale, să procedeze la încheierea contractului de salubrizare al municipiului cu societatea administrată de inculpat, precum și pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract, prin emiterea oricăror acte necesare bunei desfășurări a activității societății.

P. actelor de la dosar rezultă că, inculpatul S. C. M. a determinat pe martora I. O. să procedeze la semnarea contractului de asistență juridică nr.

14/(...), a facturilor din datele de 2 aprilie 2010 și 3 mai 2010 și să dispună plata tuturor facturilor emise în baza acestui contract, înscrisuri prin care s-a urmărit disimularea adevăratei naturi a provenienței banilor și, deopotrivă, ascunderea infracțiunii de corupție comise.

În ce privește faptele reținute în sarcina inculpaților S. C. M. și A. S., s-a dispus extinderea cercetărilor privind faptele materiale noi ce intră în conținutul constitutiv al acelorași infracțiuni corelative de dare și luare de mită, constatându-se că folosul necuvenit nu a fost remis în două prestații, ciurmare a emiterii unui număr total de 18 facturi fiscale de către învinuita A.

M. U., în numele C. său avocațial.

Prin ordonanțele din data de (...), față de inculpații A. S., S. C. M. și învinuitele A. M. U. și D. A., s-a dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, existând date certe că, prin încheierea contractelor de consultanță juridică și prin emiterea facturilor fiscale, sumele de bani care au fost pretinse/primite ca obiect al unor infracțiuni de corupție, au fost astfel disimulați asupra realei lor proveniențe, au căpătat o aparență de legalitate prin spălare. T., s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată cu privire la contractele și facturile ce consemnează o stare de fapt nereală, fiind reținut că, în realitate, învinuita A. M. nu a prestat nicio activitate juridică, actele fiind încheiat doar pentru a masca primirea folosului material necuvenit, deci în scopul ascunderii faptelor de corupție.

Audiat fiind, inculpatul A. S. a negat orice implicare a sa în faptele de corupție, arătând punctual că nu a avut cunoștință de contractele de consultanță încheiate de soția sa cu niciunul din clienții săi, deci nici cu inculpatul S. C. ori cu învinuita D. A., nu a cunoscut că învinuita D. A. se ocupă cu asigurări și aceasta niciodată nu i-a cerut să intervină la directorul N. L. pentru a obține asigurarea parcului auto R., nu a intervenit niciodată la directorul R. N. L. pentru ca învinuita D. A. să obțină contracte cu această regie, nu a fost căutat de învinuita D. A. pentru a discuta despre afacerile acesteia și nu a discutat cu aceasta despre asigurarea sprijinului pentru contractul de asigurări pe anul 2012. Poziția inculpatului este combătută de întreg probatoriul cauzei relativ la aceste fapte.

Din declarația învinuitei D. A. rezultă că, la solicitarea sa, inculpatul A. S. a promis că va interveni la directorul R. C., N. L., pentru a-i obține încheierea unui număr cât mai mare de polițe de asigurare. P. ajutorul dat, inculpatul A. S. i-a cerut învinuitei D. să procedeze la încheierea unui contract de asistență juridică cu soția sa, A. M. R. este faptul că, cele două nici măcar nu se cunoșteau înainte, nu aveau niciun fel de relații, legătura dintre acestea fiind facilitată tocmai de inculpat, însuși contractul de asistență juridică fiind încheiat la inițiativa acestuia. Învinuita D. A. a arătat că, deși au fost încheiate două contracte de asistență juridică și au fost emise un număr de 21 de facturi fiscale fiind achitată în perioada 2009-2011 suma totală de 274.330,54 lei, învinuita A. M. nu a efectuat niciun act de consultanță juridică, nu i-a remis niciodată niciun raport și nici nu i-a cerut vreodată o astfel de conduită, fiind clar între părți că acele contracte au doar rolul de a masca foloasele necuvenite remise în contextul celor mai sus arătate.

Învinuita D. A. a arătat că l-a căutat pe inculpatul A. S. în ultima perioadă, obținând prin intermediul învinuitei A. M. o întâlnire cu acesta, în cursul lunii octombrie 2011, când a apelat din nou la sprijinul inculpatului A. S. urmărind obținerea contractului de asigurare cu R. pentru anul 2012. Declarația învinutei D. A. capătă o valoare probantă sporită, în sensul prevederilor art. 63 și 69 Cod procedură penală, ea coroborându-se cu absolut toate celelalte probe din dosar. Intervențiile inculpatului A. S. asupra directorului R. N. L. sunt confirmate chiar de directorul regiei în declarația dată în prezenta cauză. A., acesta a arătat că, inculpatul A. S. i-a recomnadat- o pe D. A., spunându-i că aceasta este interesată să asigure parcul auto al R..

Pe de altă parte, din interceptările realizate în cauză rezultă că singurele contacte dintre învinuita A. M. U. și învinuita D. A. sunt cele din zilele în care se realizează transmiterea facturilor pentru plată, activitate care dureazăcâteva minute și are loc pe fugă, întotdeauna la domiciliul învinuitei A. M. U., sau cele în care, prin intermediul învinuitei A. M. se stabilesc întâlniri cu inculpatul A. S., ce sunt derulate tot la domiciliul celor doi soți. I. dintre aceste contacte sunt lipsite cu desăvârșire de vreo relație între părți.

În ce privește relația cu inculpatul S. C. M. inculpatul A. S. a arătat că se cunosc de mai mulți ani și sunt în relații de prietenie, că nu a favorizat cu nimic societatea administrată de inculpat, nu a avut nicio implicare în licitația pentru curățenia orașului, nu a semnat contractul de salubrizare, că nu cunoștea de existența contractului de consultanță juridică dintre soția sa și societatea T. T. aparținând inculpatului S., că nu s-a implicat în emiterea niciunui act ulterior pentru SC C. B. V. SA, cu referire concretă la eliberarea unei recomandări necesară acestei societăți pentru îndeplinirea condițiilor legate de participarea, în septembrie 2011 la o licitație similară în județul Argeș și nu a încercat niciodată să ascundă relația extrem de apropiată cu inculpatul S. C.

Inculpatul S. C. M. a arătat că nu a cerut niciun favor inculpatului A. S., niciodată, nici legat de activitatea SC B. V. si nici pentru altcineva, că, contractul încheiat între SC T. T. si C. de avocatură A. M. este unul exclusiv juridic și că nu își amintește de vreo consultanță dată de învinuita A. M., însă de executarea acestui contract s-a ocupat martora I. O., angajată a SC T. T. care poate furniza date în acest sens, legat de consultanțele juridice acordate de învinuita A. M.

Învinuita A. M. a arătat că a încheiat contractul de asistență juridică la inițiativa inculpatului S. C. care a venit la ea acasă împreună cu mama acestuia, I. O., unde au semnat contractul, că nu știe dacă soțul ei, inculpatul

A. S., se cunoaște cu inculpatul S. C. M., că a acordat asistență juridică lunară, că la solicitarea inculpatului S. C. a întocmit mai multe rapoarte privind probleme juridice legate de „. societăților comerciale"; și că nu a împărtășit niciodată soțului său de existența acestei relații contractuale.

Probatoriul cauzei a mai stabilit că inculpatul A. S. este cel care mediază și determină plățile lunare către cabinetul de avocatură al soției sale, în relația cu inculpatul S. C. A., în data de 3 august 2011, după revenirea dintr-un concediu, la solicitarea inculpatului A. S., învinuita A. M. l-a contactat pe inculpatul S. C. căruia i-a cerut să se întâlnească cât mai curând „pentru ca totul să fie OK";. Pe parcursul dialogului, învinuita îi spune că l-a apelat pentru că „i-a spus șeful că e în zonă și să-l sune";, referirea fiind evidentă la inculpatul A. S., cel cu care, anterior, inculpatul S. C. M. a avut mai multe contacte telefonice.

Din actele depuse la dosar rezultă că inculpatul A. S. a fost cel care a aprobat comisia de licitație în ce privește licitația organizată pentru serviciile de salubrizare ale municipiului și, chiar trecută printr-o ședință de C. local, comisia a fost aprobată întocmai, în același format aprobat anterior de primar. De asemenea, din actele de la dosar rezultă că inculpatul A. S. a fost cel care a semnat contractul de delegare a serviciilor de salubrizare cu SC C. de salubrizare B. V. SA, contract încheiat la data de (...). La solicitarea inculpatului S. C., inculpatul A. S. s-a implicat în emiterea de către P. municipiului C. N. a unei „Recomandări";, act de care C. B. V. avea nevoie pentru participarea la o licitație organizată în județul Vâlcea.

În perioada iulie-noiembrie 2011 în cauză au fost autorizate măsuri de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice din care rezultă că, inculpatul A. S. utiliza, concomitent 3 sau 4 terminale mobile, cu numere diferite de apel. Pe de altă parte, deși neagă că a ținut legătura cu învinuiții dindosar doar pe un anume telefon, că au stabilit ca regulă să nu vorbească decât cu el de pe respectivele telefoane, deci să aibă telefoane dedicate relației lor, și această împrejurare este stabilită ca una reală, tot prin mijloace tehnice.

Pe de altă parte, deși inculpatul A. S. a declarat că nu avea cunoștință de activitățile de consultanță ale soției sale deoarece ei nu discutau nimic legat de activitățile profesionale ale lor, probațiunea dosarul a arătat că această poziție a inculpatului este totalmente nesinceră. Dimpotrivă, interceptările realizate în prezentul dosar au surprins faptul că era o regulă ca învinuita A. M. să țină legătura cu diverși oameni de afaceri ce aveau interese legate de P. M. C.-N. și să le stabilească acestora întâlniri cu soțul ei, inculpatul A. S., atât la P., cât și la domiciliul celor doi.

După luarea măsurii arestului preventiv a inculpaților, au fost efectuate următoarele acte de urmărire penală: a fost solicitat instanței emiterea percheziției în sistem informatic și a fost efectuată, la data de (...) percheziția informatică asupra calculatorului numitei P. E. C., avocat în cadrul B.ui C.; a fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra sumei de 50.000 lei și

10.000 de euro în vederea confiscării lor prin ordonanța din data de (...), recipisele fiind atașate la dosar; a fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra conturilor deschise la CEC B. pe numele C. de avocatură A. M. U., respectiv asupra a două conturi conținând suma totală de 200.000 lei prin ordonanța din data de (...); au fost audiați inculpații A. S., S. C. M., învinuita A.

M. U., învinuita D. A. au fost audiați martori, făptuitori, angajați ai P.i, reprezentanți ai societăților care au avut contracte de consultanță încheiate cu C. de avocatură A. M. U., a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico- științifice privind balanța de încasări și plăți a inculpatului A. S. și a învinuitei A. M. U., pentru perioada 2010-2011, pentru a verifica dacă, în raport de ridicările de numerar din conturi era posibilă plata cheltuielilor curente și achitarea excursiilor din străinătate din această perioadă, raportul întocmit în acest sens fiind depus la dosarul cauzei la data de (...); au fost întocmite ordonanțele de extindere a cercetărilor și schimbare a încadrărilor juridice din data de (...); a fost dispusă prin ordonanța din data de (...) efectuarea unei comisii rogatorii de către DNA- S. T. C. în vederea audierii unui număr de 48 persoane, beneficiari ai abonamentelor de comerț stradal eliberate în anul 2011 de către P. M. C. N.

În cauză urmează a se efectua următoarele acte de urmărire penală: - reaudierea învinuitelor A. M. U. și D. A. pentru aducerea la cunoștință a noilor fapte reținute în sarcina lor urmare a ordonanțelor din data de (...); solicitarea instanței pentru emiterea autorizațiilor de percheziție informatică și efectuarea perchezițiilor în sistem informatic în ce privește calculatoarele ridicate de la învinuita A. M. și de la biroul inculpatului A. S. instituirea sechestrului asigurator pentru acoperirea întregii sume reținute ca obiect al infracțiunii de corupție, în vederea confiscării speciale; audierea persoanelor care au participat, au cunoscut, împrejurările în care au fost încheiate contractele de consultanță ale învinuitei A. M. finalizarea investigațiilor premergătoare și punerea sub acuzare în ce privește folosul material necuvenit de care a beneficiat inculpatul A. S. prin soția sa, învinuita A. M., prin utilizarea, începând cu luna iunie 2010, a cardurilor de alimentare cu carburanți plătiți de R. G. SA C. N., folos ce depășește suma de 150.000 lei și prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.

A. că în cauză subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, temeiuri care să justifice privarea acestora de libertate, respectiv art. 148 lit. b, c și f C.p.p. existând date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului,că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, iar pentru faptele săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În ce privește pe inculpatul A. S., acesta a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. E. incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală, din probatoriul dosarului rezultând că, la înțelegere cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, prin înlesnirea obținerii de către societatea acesteia, SC Gruope F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al R. C. N. pentru anul 2012, urmărind obținerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupție. P., constatăm că, doar intervenția organelor de urmărire penală a reușit să curme activitatea infracțională a inculpatului.

În ce privește pericolul social, el este prezent și rezidă din modul în care inculpatul a acționat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituției P.i M. C. N., din scopul urmărit, respectiv, obținerea unor sume însemnate de bani.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupție în care inculpatul A. S. este implicat, iar față de activitatea infracțională și modalitatea în care a acționat inculpatul, ținând seama de relațiile pe care și le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre acele fapte, în a oferi relațiile necesare organelor de anchetă.

În ce privește pe inculpatul S. C. M., probatoriul cauzei arată că, în conivență cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. Inculpatul a făcut eforturi în a ascunde, de urgență, informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT. Din probatoriul dosarului rezultă date certe că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi.

Din probatoriului dosarului rezultă incidența temeiului de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală în sensul că inculpatul S. C. M. pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. A., în cadrul discuțiilor purtate la datele 25 și 28 august

2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din județul Argeș, inculpatul S. C. M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul G. României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la G.

P. a dispune prelungirea măsurii arestului, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune.

Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficientepentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele Brogan și

Murray c/a Regatului Unit).

În ceea ce privește condiția pericolului concret pentru ordinea publică apreciază că și aceasta este îndeplinită și rezultă din analiza probelor de la dosar. S. de pericol pentru ordinea publică în cazul acestor inculpați presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-au exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea instituțiilor statului este afectată de acuzațiile de corupție tot mai frecvente, în legătură cu care se așteaptă o reacție cât mai promptă și eficientă a organelor judiciare.

P. toate aceste considerente, solicită admiterea propunerii astfel cum a fost formulată.

Apărătorul inculpatului S. C., av.S. B., arată că se solicită prelungirea măsurii arestării preventive pentru că cele 30 de zile nu au fost suficiente pentru administrarea probatoriului. A., se solicită reaudierea învinuitei A. M. și A. A. înseamnă că acest motiv poate fi invocat perpetuu pentru că în orice zi se poate audia. Se pune întrebarea dacă se poate ține un om în arest doar pentru reaudiere și care este teza probatorie. Al doilea aspect este solicitarea instanței de a emite o percheziție informatică. Precizează că este vorba de niște calculatoare ridicate la momentul reținerii ori, după 30 de zile DNA spune că nu a reușit să facă percheziția informatică, ori, asta e invocarea propriei culpe. În acest dosar s-a făcut percheziție informatică pe un laptop, ori, dacă s-a reușit pe unul, consideră că se putea face și pe restul. A. că acesta nu este un motiv temeinic pentru a menține pe inculpat în stare de arest încă 30 de zile. O a treia chestiune este instituirea sechestrului asigurator pentru acoperirea întregii sume reținute ca obiect al infracțiunii, ori, nu se poate invoca un astfel de motiv pentru prelungirea măsurii arestării preventive. De asemenea, se solicită audierea persoanelor care au participat și au cunoscut împrejurările încheierii contractelor de asistență juridică de către A. M., ori, nu sunt indicate persoanele despre care este vorba. În dosar au fost audiați foarte mulți martori. Un alt motiv al prelungirii este finalizarea investigaților premergătoare, ori, se păune întrebarea dacă R. G. are legătură cu inculpatul. Inculpatul nu are nici o legătură cum s-au folosit cardurile R.. Ultimul motiv al prelungirii este acela al prezentării materialului de urmărire penală și prezentarea rechizitoriului, ori, acesta nu poate fi un motiv de prelungire. C. că nu se justifică în nici un fel prelungirea arestării raportat la inculpatul S. C. și că temeiurile arestării nu au subzistat niciodată. Există o lege și anume nr.101/2006 care spune ce atribuție are fiecare organ al organizației locale. Semnarea contractului a fost validat de hotărârea C. Local, astfel că nu se poate spune că s-a dat mită primarului când legea spune ce atribuții are. Din punct de vedere legal, primarul nu are atribuții, ar fi fost abuz în serviciu dacă nu semna contractul pentru că acea licitație a fost câștigată definitiv în momentul în care C. Național de S. C. a respins contestațiile părților. În declarațiile martorilor se confirmă conflictul dintre cele două firme. În data de (...), în hotărârea C. Local se stabilește în caietul de sarcini toate detaliile tehnice și tot contractul de concesiune. În data de (...) Comisia de E. procedează și desemnează câștigătorii licitației în data de (...). Acel contract este favorabil pentru cetățenii C.ului iar aceste contracte au fost verificate de instanță care a stabilit că totul este legal. Declarațiile de martori spun că toată procedura a fost perfect legală, că primarul nu are atribuții legat de această chesiune și că nu s-a făcut nici un fel de presiune. Cum se poate acuza o persoană că a dat mită în condițiileîncheierii unui contract perfect legal. Cu privire la hardul calculatorului, se pune întrebarea de ce DNA nu a cerut niciodată acesta. Calculatorul nou a fost comandat înainte cu două săptămâni. Inculpatul avea nevoie de datele din vechiul calculator astfel că s-a dus la un informatician și a cerut să-i dea hardul pentru a transfera datele dar nu se spune ce probe erau în acel calculator. În declarația martorului Pop de la fila 157 din volumul II din dosarul de urmărire penală, se arată că inculpatul S. nu i-a pretins nimic ci doar s-a interesat la primărie în vederea obținerii certificatului de urbanism. În legătură cu convorbirile cu martorul B. arată că sunt două transcrieri diferite, una la fila 100 și una la fila 269 unde este transcrisă aceeași convorbire. Susține că nu se poate da mită cuiva care nu are atribuții pentru că astfel rezultă din lege. În propunerea de prelungire se susține că inculpatul trebuie ținut arestat, ceea ce este incorect din punct de vedere al echității procesuale. Ce elemente suplimentare de pericol prezintă inculpatul raportat la alte persoane cercetate pentru aceleași fapte? Nu este nici o justificare pentru ca

inculpatul să aibă un tratament juridic diferit. Mai mult, nu s-a făcut nici o referire la persoana inculpatului. D. probele sunt discutabile, de ce nu poate fi cercetat în stare de libertate. M. arestării preventive este cea mai gravă, extremă. Justiția nu înseamnă să se țină oamenii arestați. În concluzie, solicită respingerea propunerii și în consecință să nu se mai prelungească măsura arestării preventive întrucât nu se mai justifică nici pe motive de procedură și nici în interesul urmăririi penale.

Apărătorul inculpatului S. C., av.R. T., achiesează concluziilor puse de antevorbitorul său. Arată că singura infracțiune pentru care instanța trebuie să se pronunțe este infracțiunea de dare de mită, aceasta fiind singura acuzație și care se bazează exclusiv pe mita primită de inculpat în legătură cu contractul de salubrizare. Pe parcursul investigațiilor DNA și-a dat seama de eroarea făcută în sensul că mita poate că este pentru încheierea contractului. Acest contract a fost încheiat de inculpatul A. în faza de licitație. Se pune întrebarea ce presupunea acest contract de opt ani și care este prestația primăriei. Singura prestație pe care urma să o presteze primăria era încheierea acestui contract ca urmare a finalizării procedurilor. De la momentul semnării contractului, nu mai există nici o prestație din partea inculpaților. Pe parcursul urmăririi penale s-a făcut o ofertă juridică modificată, motivul pentru care s-a oferit mită este acela al bunei derulări contractuale, mai puțin al încheierii pentru că este evident că încheierea contractului de delegare nu poate avea legătură cu inculpatul. C. că toate concluziile arătate de antevorbitorul său sunt temeinice, motiv pentru care solicită respingerea propunerii de prelungire. Cu privire la temeiurile arestării care subzistă și azi s-a făcut o enumerare a actelor ce trebuiesc întocmite, ori, nu au legătură cu inculpatul pentru că sunt martori care au fost audiați. Inculpatul stă în arest de aproape 30 de zile pentru o presupusă faptă de corupție.

Apărătorul inculpatului A. S., av.Ban T., solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive. Solicită a se constata că la acest moment procesual nu subzistă temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri astfel că solicită a se dispune punerea de îndată în libertate. În subsidiar, dacă se va aprecia necesară luarea unei măsuri preventive față de inculpat, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, conform art.145 C. Arată că propunerea formulată de DNA face referire doar la o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată. Verificând ordonanța de extindere a urmăririi penale, respectiv începerea urmăririi penale și punerea în mișcare aacțiunii penale, a constatat că toate au fost realizate prin același act procesual și la aceeași dată, ori, consideră că acest act este lovit de nulitate pentru că se aduce o gravă atingere a dreptului la apărare, a dreptului oricărei persoane de a fi informată în legătură cu acuzația care i se aduce și mai ales art.6 paragraful 3 din C. În sensul art.238 C.,DNA, prin ordonanța la care s-a referit, a constatat că toate aceste fapte presupuse a fi noi, sunt în realitate o reiterare a unei stări de fapt la care parchetul face referire. Prin fapte noi se înțelege cele care au fost descoperite ulterior luării acestei măsuri sau după începerea urmăririi penale și până la finalizarea acesteia, ori, nu ne aflăm într-o asemenea situație. DNA nu face decât să dea o nouă interpretare juridică aceleiași unice realități cu privire la care inculpatul a fost ascultat în detaliu și a dat declarații. Î. urmăririi penale simultan cu punerea în mișcare a acțiunii penale, fără respectarea acelei proceduri de informare asupra natura acuzației și de a da explicații în materie, încalcă acest drept la apărare. C., prin hotărârea M. contra Italiei prevede că modificarea oricărei acuzații aduse unei persoane indiferent dacă este vorba natura faptelor imputate sau calificarea lor juridică, trebuie adusă la cunoștință în aceleași condiții de promtitudine arătate în art. 6 paragraful 3 din C. pentru a fi în măsură să dispună de facilitățile necesare pregătirii apărării. Inculpatul a fost privat de aceste drepturi esențiale care guvernează toate regulile unui proces modern și care sunt aplicabile în materia unui proces echitabil. Într-o extensie de 17 pagini, DNA face referire exact la aceleași împrejurări, respectiv se referă la promisiunea inculpatului de a interveni pe lângă directorul R. C. pentru a perfecta acele asigurări pentru autoturisme. DNA recunoaște că atribuția inculpatului nu era de a dispune încheierea acestor contracte. Întreaga motivare pe care DNA o realizează, vizează o expunere a probatoriului amdinistrat pentru ca abia la fila 19 să sublinieze care sunt actele pentru care se solicită prelungirea măsurii. Actele vizează exlusiv faptele imputate învinuitei A. M. și nu au legătură cu inculpatul. A. că această măsură nu mai este necesară pentru că nu sunt prezente acele riscuri pe care în cauza Kalmanovici contra României, Jiga contra României, I. contra României, C. a subliniat că instanțele naționale acționează și recurg cu prea multă ușurință la art.148 lit.f C. R. la temeiurile invocate în propunere, se susține că există temeiul prev.de art.148 lit. b C., arată că actele la care se face referire reprezintă acte materiale de executare care intră în elementele constitutive ale laturii obiective. Cu privire la art.148 lit.f C., consideră că acesta nu poate fi reținut în sarcina inculpatului și nu a existat nici la data luării măsurii arestării preventive. S-a invocat art.148 lit.c C., în sensul că la înțelegere cu învinuita A. D., inculpatul A. pregătea comiterea unei noi infracțiuni. A fost audiat în cauză directorul de la R., numitul N. L., care a arătat că în afară de un simplu apel telefonic pe care inculpatul l-a făcut, nu a interpretat această solicitare telefonică de a o primi pe învinuită ca pe o intervenție. Arată că toate aceste asigurări urmau o procedură legală și nu mai are cunoștință dacă a fost nevoie ca învinita să mai depună și alte acte pentru că a făcut cea mai bună ofertă și i s-a acordat această solicitare. La fila 20 din propunere este fraza în sensul că organele de urmărire penală au reușit să curme activitatea infracțională a inculpatului, ori, se pune întrebarea care este riscul comiterii unei noi infracțiuni dacă această intervenție a fost atât de fericit urmată de întreruperea oricărei activități infracționale. R. la art.148 lit.f C., consideră că nici unul din argumentele DNA nu sunt în măsură și nu poate să facă referire la vreo probă concludentă că lăsarea în libertate a inculpatului ar alteracorecta desfășurare a urmăririi penale. Se susține că pericolul social rezidă din modul în care inculpatul a acționat, din lipsa de responsabilitate față de funcția de primar și din scopul urmărit. Nu contestă că judecătorul fondului va avea în vedere aceste elemente când va statua asupra răspunderii concrete, însă, aceste chestiuni sunt străine de finalitatea pe care o măsură preventivă o are. Se mai susține că inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare pe parcursul urmăriri penale, însă, solicită a se avea în vedere că DNA reține că nu a permis accesul în locuință a organelor de cercetare penală și nu a recunoscut faptele, însă, toate aceste aspecte sunt doar pendinte de starea de fapt. T. celelalte elemente care pun în evidență pericolul concret nu au fost analizate și nu s-a făcut nici cea mai mică referire la împrejurarea că lăsat în libertate, inculpatul nu prezintă acel pericol concret. Ordinea publică nu va fi afectată, nu va exista acea temere de neîncredere în reprezentanții legii dacă inculpatul va fi cercetat în stare de libertate. C. că prelungirea măsurii arestării nu mai este necesară iar dacă se va aprecia totuși că se impune luarea unei măsuri restrictive, solicită a se dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

Apărătorul inculpatului A. S., av.M. G., arată că potrivit art.155 alin.1

C., prelungirea măsurii arestării presupune două condiții cumulative și anume să subziste temeiurile inițiale și acestea să impună privarea de libertate în continuare. În speță, lipsește ceea ce este esențial și anume faptele materiale.

La dosar nu există fapte materiale, temeiuri nici măcar presupuneri ci doar interpretări ale organului de urmărire penală plecând de la elemente de fapt care nu au legătură cu săvârșirea unei fapte penale. I se reproșează inculpatului o pretinsă faptă de luare de mită constând în aceea că i-ar fi promis învinuitei A. D. că o va pune în legătură cu directorul R.. D. raportăm fapta la prevederile art.254 alin.1 C.penal, se poate observa că o asemenea faptă nu figurează printre acțiunile care trebuie să formeze latura obiectivă a unei asemenea infracțiuni și care presupune o pretindere și o acceptare. Pe de altă parte, o asemenea faptă nu se suprapune nici pe norma de incriminare cuprinsă în art.257 C.penal pentru că, pentru ca o faptă să poată fi calificată trafic de influență, este necesar să se stabilească o intervenție pe lângă un funcționar public iar aceasta trebuie să aibă ca obiect un serviciu concret pe care funcționarul se obligă să-l presteze. Învinuita A. nu este martor ci învinuită iar în aceste condiții ea trebuie dispreciată prin prisma art.69 C., care prevede că declarația unui învinuit poate servi la stabilirea adevărului și sta la baza stabilirii unui temei însă numai în măsura în care se coroborează cu alte elemente de fapt. A. declarație este o declarație izolată, ea nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă din cauză. Se pleacă de la o bănuială simplă cu privire la omisiunea soției inculpatului de a presta o activitate avocațială în baza unui contract de asistență juridică. Chiar dacă ar fi așa, care este legătura între contractele de asistență juridică întocmite de soția inculpatului în calitate de avocat și pretinsa faptă reținută în sarcina acestuia, care este sancțiunea neefectuării unor activități în baza acestui contract care sunt întocmite în baza prevederilor legale. Cum s-a stabilit că aceste activități nu au avut loc în realitate, că acestea au reprezentat modalități de a ascunde fapte de corpupție și anume pe baza declarației învinuitei D. A. care este o persoană extrem de vulnerabilă întrucât este implicată în comiterea unor fapte penale. Conținutulo acestei declarații trebuie apreciat sub aspectul credibilității pentru a vedea dacă aceasta, singură, este în măsură să formeaze o convingere cu privire la o bănuială rezonabilă că inculpatul a comis o faptă. Nu suntsuficiente simplele afirmații cu atât mai mult cu cât se propune prelungirea arestării față d eun inculpat, ori, într-o asemenea situație nu sunt suficiente doar indiciile ci trebuie să existe probe care trebuie să rezulte din minjloace de probe. E. inadmisibil ca până în acest moment, după scurgerea unei perioade de 30 de zile, să nu se poată determina care este fapta materială concretă, care este ajutorul la acre s-a obligat inculpatul, care este elementul de legătură între sumele de bani care formează obiectul unui contract de asistență juridică și o pretinsă faptă. În ceea ce privește relația cu inculpatul S. C., inculpatul A. neagă comiterea unei asemenea fapte iar inculpatul S., de asemenea neagă comiterea unor astfel de fapte. Se invocă doar întâlnirile dintre cei doi inculpați, întâlniri care sunt interpretate ca fiind efectuate în scopul comiterii unei fapte fără să se prezinte nici măcar o probă, în condițiile în care aceste întâlniri sunt justificate. Pe de altă parte, în ceea ce privește pe inculpatul S., i se reproșează inculpatului A. o pretinsă faptă de luare de mită însă, nu se determină actul pe care trebuia să-l îndeplinească, care este serviciul pe care inculpatul A. trebuia să-l facă inculpatului S. Se invocă aceleași aspecte pe care DNA le-a prezentat și cu ocazia arestării, respectiv utilizarea de cartele telefonice în scopul ascunderii unor întâlniri cu anumite categorii de persoane, ori, sunt simple afirmații, supoziții ale organului de urmărire penală care nu pot avea semnificația unor fapte prevăzute de legea penală. E. relevant că au fost autorizate și efectuate interceptări de convorbiri, ori, este foarte limpede că această tehnică furnizează probe directe. E. imposibil ca în toată această perioadă de timp în care au avut loc interceptările ca din conținutul acestora să nu rezulte vreun element de fapt care să facă legătura între aceste fapte și persoana inculpatului. Din conținutul acestora nu rezultă săvârșirea faptelor ci sunt discuții între soția inculpatului și D. A. din care rezultă că au stabilit o întâlnire. Ceea ce lipsește din propunerea de arestare este însuși temeiul de fapt. Se reține că între inculpatul S. și inculpatul A. ar fi existat raporturi de subordonare, însă, nu știe cum s-a ajuns la această afirmație. E. limpede că în procedura de prelungire a măsurii arestării preventive, judecătorul are obligația de a verifica temeiurile prin prisma suportului acestora. Există îndoiala cu privire la poziția inculpatului legat de motivele arestării. E. necesar ca verificarea să privească ceea ce e esențial și anume probele pentru a vedea dacă afirmațiile DNA se regăsesc sau sunt interpretări care nu au legătură cu temeiurile arestării. E. clar că până în acest moment, după momentul inițial al arestării, procurorul nu a prezentat nici măcar un singur element de fapt nou care să justifice o prelungire. Din conținutul declarațiilor martorilor și inculpaților nu rezultă nici un temei de fapt care să justifice o asemenea măsură. P.ul a dat o nouă ordonanță prin care dispune extinderea cercetărilor, începerea urmăriri penale și punerea în mișcare a acțiunii penale, încălcându- se flagrant disp.art.228 și până la 237 C. P. procesului penal presupune respectarea etapelor care sunt prevăzute de lege. P. art.155 alin.1 C., prelungirea măsurii arestării preventive poate fi dispusă dacă au apărut temeiuri noi, ori, nu sunt fapte noi ci aceleași fapte. Nu există argument juridic pentru reținerea art.148 lit.b C. Se reține că ar fi avut loc o acțiune de zădărnicirea aflării adevărului prin ascunderea faptelor în modalitatea încheierii contractelor de asistență juridică care ar fi false, ori, pe lângă faptul că o asemenea modalitate nu se încadrează în art.148 lit.b C., pentru că nu e vorba de un mijloc material de probă, aceasta este chiar fapta care i se reproșează. În aceste condiții nu se poate reține un asemenea temei. Temeiurile de arestare reprezintă situații care presupun ca în prealabil să fie comisă fapta iar ulterior după epuizarea acesteia, inculpatul să realizeze acțiuni dezădărnicire a aflării adevărului ceea ce nu este cazul în speța de față. Legat de art.148 lit.c C., se reține că inculpatul pregătește comiterea unei noi infracțiuni, ori, acest temei are la bază o singură declarație a A. D., ori, de unde rezultă că inculpatul pregătește o nouă faptă. În privința art.148 lit.f C., nu s-a argumentat de ce este periculos inculpatul, de ce lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Nu sunt suficiente afirmațiile cu privire la pericol, acesta nu poate fi abstract și nu poate rezulta doar din textele de incriminare. P. pentru ordinea publică trebuie să fie real și să rezulte din fapte materiale, din comportamentul și atitudinea inculpatului, ori, sub acest aspect nu au fost prezentate nici măcar o faptă materială. P.ul trebuie să fie independent și să cerceteze probele atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatului. E. necesar să se țină seama de gravitatea faptelor probate și de persoana inculpatului. M. arestării preventive trebuie să reprezinte ultima soluție în consens cu noile prevederi cuprinse în art.136 C. Cu ocazia examinării propunerii de prelungire, instanța are posibilitatea să analizeze în concret dacă nu este posibilă și luarea unei măsuri alternative, această examinare trebuind să fie efectivă și să privească egalitatea de șanse și necesitatea realizării scopului măsurilor preventive. Solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive pe motiv că temeiurile care au fost invocate la luarea măsurii arestării au încetat și procurorul nu a prezentat temeiuri suficiente care să impună privarea de libertate. În subsidiar, având în vedere art.145/1 rap.la art.145 C., solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara care este suficientă pentru realizarea scopurilor măsurilor preventive. Solicită a se avea în vedere și criteriile de alegerea măsurilor din art.136 C. P.ul poate stabili și obligații facultative. D. inculpatul ar fi lăsat liber, nu există nici un risc pentru realizarea scopurilor măsurilor preventive și pentru realizarea scopului procesului penal iar în cazul în care ulterior s-ar constata că inculpatul nu respectă măsură impusă, este caz de rearestare obligatorie.

Apărătorul inculpatului S. C., av.Chertes Dan, depune acte referitoare la calculatorul cumpărat înainte. Societatea de la care s-a cumpărat calculatorul a comandat în data de 8 astfel că nu ar putea exista o îndoială că acest calculator a fost cumpărat pentru a distruge hardul.

Inculpatul S. C., având ultimul cuvânt, arată că, contractul la care se face referire se numește contract de delegare prin concesiune a serviciilor. Ceea ce se susține de DNA că s-ar urmări o taxă de protecție, primăria nu mai are nici o atribuțiune în acest contract întrucât ele se încheie între societatea de salubritate și asociați sau companii. De la data încheierii contractului dintre C. Local C. și firma B. se înregistrează pierderi contabile care sunt evidențiate în bilanțuri. În aceste condiții, nu vede de ce ar putea oferi mită. Atâta timp cât după 30 de zile de arest, DNA spune că au indicii temeinice iar avocații au prezentat dovezi că este nevinovat, este uimit când vede ce se discută și cum DNA spune că e vinovat. M. că nu a distrus hardul, fizic el există, nu este distrus, este hardul calculatorului din 2004 ș i sunt toate datele lui acolo. R. la împrejurarea că ar urmări comiterea de infracțiuni, la toată acțiunea, cum crede DNA că mai stă cineva de vorbă cu el ca om de afaceri care este supravegheat de mai mult de patru luni. A luat decizia să se retragă din toate afacerile sale și își va da demisia din toate funcțiile executive. C. că DNA nu dorește să se afle adevărul pentru că nu s-a făcut nimic în dosar în cele 30 de zile de arest. M. că în arest a avut ocazia să se uite la televizor unde pe programul TVR 2 rulează un serial intitulat ";Memorialul Durerii"; unde se dădeau actele de acuzare ale marilor oameni ai acestei țări. C. că și procuratura din acea vreme vorbea numai de indicii temeinice, ori, ce se poateînțelege, respectiv că din anii 1950 nu s-a progresat în justiția română.

Inculpatul A. S., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorii lui. Arată că soția lui a încheiat niște contracte de asistență juridică de a căror existență nu a știut. T. actele s-au produs, ele există în calculator. În ceea ce privește relația sa cu numitul N. L., arată că nu este una de subordonare, el este numit director înainte de anul 2004 când a ajuns el în primărie. Acesta nu menționează în declarația sa că ar fi intervenit în mod direct ci doar că-și amintește că l-a atenționat că va veni o doamnă însă nu-și mai amintește dacă aceasta a fost. În cele 30 de zile de arest au fost audiați toți martorii, inclusiv consilieri din partidele de opoziție. A fost sub supraveghere mai mult timp și în toată această perioadă, în afară de faptul că sosea acasă seara târziu iar dimineața pleca cu copiii la școală, nu se mai reține alte fapte. Arată că a fost suspendat din funcția de primar.

C U R T E A

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D., S. T. C., în temeiul prevederilor 155 și 156 Cod procedură penală, în termenul prevăzut de art. 159 al.1 Cod procedură penală, a solicitat instanței prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații A. S. și S. C. M., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal, pentru o durată de 30 de zile, cu începere din data de 10 decembrie

2011, arătând în motivare, în esență, că subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea acestora, iar urmărirea penală nu a putut fi finalizată, datorită complexității cauzei, fiind necesar a fi efectuate o serie de alte acte de urmărire penală și anume:

- reaudierea învinuitelor A. M. U. și D. A. pentru aducerea la cunoștință a noilor fapte reținutre în sarcina lor urmare a ordonanțelor din data de (...);

-solicitarea instanței pentru emiterea autorizațiilor de percheziție informatică și efectuarea perchezițiilor în sistem informatic în ce privește calculatoarele ridicate de la învinuita A. M. (despre care aceasta susține că ar conține date crae să ateste activitatea sa de consultanță juridică) și de la biroul inculpatului A. S.

- instituirea sechestrului asigurator pentru acoperirea întregii sume reținute ca obiect al infracțiunii de corpție, în vederea confiscării speciale;

- audierea persoanelor care au partcipat, au cunoscut, împrejurările în care au fosr încheiate contractele de consultanță ale învinuitei A. M.

- finalizarea investigațiilor premergătoare și punerea sub acuzare în ce privește folosul material necuvenit de care a beneficiat inculpatul A. S. prin soția sa, învinuita A. M., prin utilizarea, începând cu luna iunie 2010, a cardurilor de alimentare cu carburanți plătiți de R. G. SA C. N., folos ce depășește suma de

150.000 lei;

- prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat ca stare de fapt că în scopul încheierii unor contracte de asigurare a parcului auto R. C. N., în cursul anului 2008, învinuita D. A., a apelat la inculpatul A. S., viceprimar al municipiului C. N. la acea dată, pentru a interveni la directorul R. C.- N. L. G. și, prin influența de care se bucura asupra acestuia, să-l determine la încheierea contractelor vizate. De asemenea, a mai rezultat că,pentru intervenția promisă, inculpatul A. S. a convenit cu învinuita D. A. primirea unor foloase necuvenite, pentru care a solicitat acesteia să procedeze la încheierea unor contracte de consultanță juridică cu C. de avocatură al soției inculpatului, învinuita A. M. U., contracte menite să disimuleze primirea folosului necuvenit, să dea o aparență de legalitate acestora.

A., potrivit celor indicate de inculpatul A. S., la data de 1 iulie 2008 între învinuita A. M. U., avocat în Baroul Cluj și învinuita D. A., asociat și administrator al SC G. F. Agenție de asigurare SRL C. N., a intervenit contractul de asistență juridică nr. 101, contract în baza căruia, au fost emise

3 facturi fiscale în perioada mai-iulie 2009, în valoare totală de 49.785,70 lei, suma reprezentând, în realitate, folosul necuvenit pretins de inculpatul A. S.

6/(...) încheiat între C. de avocatură A. M. U. și SC G. F., contract în baza căruia, au fost emise un număr de 6 facturi fiscale în perioada iulie 2009-mai

2010, în valoare totală de 89.934,28 lei, suma reprezentând, în realitate, folosul necuvenit pretins de inculpatul A. S.

A., se reține că, cele două contracte de asistență juridică (cu nr. 101/(...)

și nr. 6/(...)) precum și cele 21 facturi fiscale, despre care inculpatul A. S. avea cunoștință că au fost întocmite, consemnează împrejurări nereale, în sensul că, în realitate, între părți nu a intervenit nicio consultanță juridică, actele fiind încheiate în scopul de a disimula adevărata natură a provenienței banilor prin spălarea acestora și, totodată, pentru a ascunde comiterea infracțiunilor de corupție.

U. a intervenției inculpatului A. S., societatea învinuitei D. A. a obținut încheierea contractelor de asigurare (în calitate de broker de asigurare al SC U.) cu R. C. N. pentru anul 2009 asupra ununi număr de 270 de autovehicule

(crescând astfel cifra de afaceri a societății sale prin mărirea numărului de autovehicule asigurate cu 1.), pentru anul 2010 pe un număr de 290 de autovehicule și pentru anul 2011 pe un număr de 280 de autovehicule, toate cele trei contracte de asigurare fiind semnate de directorul R., N. L. G.

Prin actul de începere a urmăririi penale s-a reținut remiterea sumei de

208.936 lei, din actele de cercetare penală ulterioare efectuate în cauză, rezultând că această sumă este de 274.330,54 lei. De altfel cu privire la această faptă, pentru care la data de (...) s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor corelative de dare și luare de mită în formă continuată (3 acte materiale aferente celor trei ani în care au fost remise sumele de bani), urmare a consolidării probatoriului administrat în cauză, s-a dispus extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice, fapta fiind recalificată sub încadrarea juridică de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, corelativ cu infracțiunea de cumpărare de influență în formă continuată prev. de art. 6^{1 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2}

Cod penal. De asemenea, după declanșarea cercetărilor, împrejurare ce a permis accesul la contracte precum și la documentele care au stat la bazaefectuării plăților (până la acea dată acest acces fiind evitat pentru păstrarea confidențialității investigațiilor preliminare efectuate), s-a constatat că tranșele în care au fost remise sumele de bani aferente folosului necuvenit obținut de inculpatul A. S. prin intermediul C. de avocatură al soției sale, învinuita A. M. sunt mai mari numeric, reținându-se, finalmente, remiterea banilor în 21 de tranșe constituind tot atâtea acte materiale ale aceleiași infracțiuni de corupție

(aferent a 21 de facturi emise în numele C. avocațial), pentru încheierea contractelor de asigurare cu R. C. din anii 2009, 2010 și 2011.

Tot astfel, probațiunea a relevat faptul că, învinuita D. A. a urmărit și obținut asigurarea parcului auto doar al R. C., iar pentru atingerea acestui scop, a intervenit și a apelat la influența de care inculpatul A. S. se prevala că o are asupra directorului R., martorul N. L. G., regia fiind o instituție aflată în subordinea C. local C. N. S-a stabilit din actele dosarului că, pentru semnarea acestor contracte atribuțiile revin directorului regiei, persoană la care inculpatul A. S. a intervenit la solicitarea învinuitei D. A. (împrejurare confirmată de însuși directorul R. N. L. în mărturia depusă la dosar) și în urmărirea obținerii unui folos necuvenit (ce s-a ridicat la suma totală de

64.000 euro), în cauză s-a dispus prin ordonanța din data de (...) extinderea cercetărilor și schimbarea încadrării juridice, reținându-se noua încadrare a faptelor ca fiind trafic și cumpărare de influență, ambele în formă continuată.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a mai rezultat că, în cursul anului 2010, inculpatul S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. SA

C. N., a convenit cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., încheierea unui contract de asistență juridică între C. de avocatură al învinuitei și societatea T. T. C. SRL C. N. (societate ce are calitatea de administrator al C. de S. B. V. SA controlată de inculpatul S. C. M.), contract prin care să fie remise sume de bani destinate inculpatului A. S., pentru ca acesta, în calitate de primar al municipiului C. N., în exercitarea funcției sale, să procedeze la încheierea contractului de salubrizare al municipiului cu societatea administrată de inculpat, precum și pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract, prin emiterea oricăror acte necesare bunei desfășurări a activității societății.

La data de (...), potrivit înțelegerii anterioare, a fost încheiat contractul de asistență juridică nr.14, contract în baza căruia, în perioada 02 aprilie 2010- (...) au fost emise un număr de 18 facturi fiscale, în valoare totală de 266.040 lei, suma reprezentând, în realitate, folosul necuvenit pretins de inculpatul A. S. și primit de acesta în baza rezoluției infracționale unice.

De asemenea, se mai reține că, atât contractul de asistență juridică având nr. 14/(...) cât și cele 18 facturi fiscale, despre care inculpatul A. S. avea cunoștință că au fost întocmite, consemnează împrejurări nereale, în sensul că, în realitate, între părți nu a intervenit nicio consultanță juridică, actele fiind încheiate în scopul de a disimula adevărata natură a provenienței banilor și, totodată, pentru a ascunde comiterea infracțiunilor de corupție.

P. actelor de la dosar a rezultat că, inculpatul S. C. M., în calitate de administrator de fapt al SC T. T. C. SRL C. N., a determinat pe martora I. O., angajat al acestei societăți, pentru ca aceasta, fără vinovăție, să procedeze la semnarea contractului de asistență juridică nr. 14/(...), a facturilor din datele de 2 aprilie 2010 și 3 mai 2010 și să dispună plata tuturor facturilor emise în baza acestui contract, înscrisuri prin care s-a urmărit disimularea adevăratei naturi a provenienței banilor și, deopotrivă, ascunderea infracțiunii de corupție comise.

Prin actul de începere a urmăririi penale s-a reținut remiterea sumei de

188.760 lei, din actele de cercetare penală ulterioare efectuate în cauză,rezultând că această sumă este de 262.560 lei. Și în ce privește faptele reținte în sarcina inculpaților S. C. M. și A. S., după declanșarea urmăririi penale și accederea la toate actele care au consemnat remiterea foloaselor materiale, s-a dispus extinderea cercetărilor privind faptele materiale noi ce intră în conținutul constitutiv al acelorași infracțiuni corelative de dare și luare de mită, constatându-se că folosul necuvenit nu a fost remis în două prestații, ci urmare a emiterii unui număr total de 18 facturi fiscale de către învinuita A. M. U., în numele C. său avocațial.

De asemenea, prin ordonanțele din data de (...), față de inculpații A. S., S. C. M. și învinuitele A. M. U. și D. A., în cauză s-a dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de splălare de bani, existând date certe că, prin încheirerea contractelor de consultanță juridică și prin emiterea facturilor fiscale, sumele de bani care au fost pretinse/primite ca obiect al unor infracțiuni de corpție, au fost astfel disimulați asupra realei lor proveniențe, au căpătat o aparență de legalitate prin spălare. T., s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată cu privire la contractele și facturile ce consemnează o stare de fapt nereală, fiind reținut că, în realitate, învinuita A. M. nu a prestat nicio activitate juridică, actele fiind încheiat doar pentru a masca primirea folosului material necuvenit, deci în scopul ascunderii faptelor de corupție.

Din probatoriul realizat în cauză a rezultat, că învinuita A. M. U. nu a avut nicio relație profesională cu inculpatul S. C. M. sau cu societatea reprezentată de acesta care să justifice prestațiile financiare de care aceasta a beneficiat. A., deși învinuita A. M. a arătat că a acordat consultanță juridică lunară inculpatului S. C., că „. durau de la 30 minute la câteva ore, în perioada iulie-noiembrie 2011, aceasta a avut o singură întâlnire cu inculpatul, în data de 16 septembrie 2011, de numai 3 minute, când i-a înmânat o factură și i-a amintit că este restant la plată.

M. I. O., cea care ar fi trebuit să știe ceva despre presupusele consultații, nu știe nimic în acest sens, ea doar ocupându-se de plăți, la dispoziția inculpatului S. C. M. a mai arătat că, nu are cunoștință de împrejurările care au determinat încheierea acestui contract, l-a semnat la solicitarea inculpatului S. C. și nu a întâlnit-o niciodată pe învinuita A. M., pe care nu o cunoaște.

Deși învinuita A. M. a declarat că a încheiat contractul cu I. O., care a venit la domiciliul său pentru semnarea contractului de consultanță, descriind- o ca fiind mama inculpatului S. C. (fiind recomandată astfel chiar de către S.), din actele de la dosar rezultă că martora I. O. este în vârstă de 35 de ani, deci, în niciun caz nu are cum să fie mama inculpatului S. C. care a împlinit deja 43 de ani. A. că această depoziție este menită să creeze aparența de realitate pe marginea condițiilor care au stat la baza încheierii contractului de asistență juridică. Mai mult, cu prilejul audierii, pentru a spori credibilitatea sa, învinuita A. M., a făcut eforturi în a descrie persoana cu care a semnat contractul de asistență juridică, respectiv, cum arată I. O., „mama"; inculpatului S. C.

Din actele depuse la dosar rezultă că, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, inculpatul A. S. a fost cel care a aprobat comisia de licitație în ce privește licitația organizată pentru serviciile de salubrizare ale municipiului și, chiar trecută printr-o ședință de C. local, comisia a fost aprobată întocmai, în același format aprobat anterior de primar.

De asemenea, în pofida susținerilor inculpatului, din actele de la dosar a rezultat că inculpatul A. S. a fost cel care a semnat contractul de delegare aserviciilor de salubrizare cu SC C. de salubrizare B. V. SA, contract încheiat la data de (...). La fel, deși inculpatul a susținut că a semnat acest contract după ce instanța s-a pronunțat asupra „corectitudinii"; licitației, împrejurarea nu corespunde din nou adevărului, instanța Curții de A. C. adoptând o hotărâre abia după câteva luni de la semnarea contractului, iar C. B. V. nu a avut calitatea de parte în proces.

Se mai reține în cauză faptul că, la solicitarea inculpatului S. C., inculpatul A. S. s-a implicat în emiterea de către P. municipiului C. N. a unei

„Recomandări";, act de care C. B. V. avea nevoie pentru participarea la o licitație organizată în județul Vîlcea.

Semnificativ este faptul că, pentru a îndeplini condițiile prevăzute în caietul de sarcini al respectivei licitații, recomandarea trebuia să cuprindă date privind „experiența anterioară"; și „capacitate economică";, astfel că, la o primă solicitare din partea reprezentanților B. V. (în persoana martorului M. N., declarația acestuia fiind confirmată de martora T. A.), la data de 15 septembrie

2011, inculpatul A. S. a refuzat semnarea actului.

A doua zi, la solicitarea inculpatului S. C., martora T. A. i-a pregătit acestuia actele pentru recomandări, în ambele varinate (cu „experiență anterioară"; și fără „experiență anterioară";, fiind cunoscut că, P. municipiului C. N. se află acum, prin încheierea contractului din iulie 2010, la prima experiență de concesionare a serviciilor de salubrizare, anterior ele fiind liber concurențiale, fără implicarea instituțiilor statului). A. aceste acte, inculpatul S. C. l-a contactat telefonic pe inculpatul A. S. căruia i-a cerut o întâlnire la birou (petrecută în jurul orei 10,00 în data de 16 septembrie 2011). Înainte de a ajunge la biroul primarului, inculpatul S. C. a făcut o scurtă vizită acasă la soția acestuia, unde a primit factura din luna septembrie 2011, pentru a se ocupa de plată. Recomandarea primăriei C. N. a fost eliberată în aceeași zi, (...). Și, probabil pentru a nu fi întâmpinate probleme la licitația din Argeș, recomandarea a fost eliberată în ambele variante, și cu și fără „experiență anterioară";.

Recomandarea a fost semnată și eliberată în aceeași zi, în ambele variante. Ea a fost însă semnată pentru inculpatul A. S. de către viceprimarul

Laszlo Attila care, audiat fiind, a arătat că, a semnat aceste acte deoarece i-au fost dispuse spre semnare de către primar și nu și-a ridicat niciun moment vreu semn de întrebare asupra lor, asupra corectitudinii datelor inserate sau că ar exista vreun interes legat de emiterea lor. Nu putem, decât să observăm astfel abilitatea inculpatului A. S. care, în mod evident a refuzat inițial să elibereze actul solicitat de C. B. V. (anterior datei de 16 septembrie 2011), iar după intervenția inculpatului S. C., a acceptat chiar emiterea în ambele variante, făcând demersuri ca recomandările să fie duse la mapă viceprimarului. Nu putem omite faptul că, audiat cu privire la acest aspect, inculpatul A. S. a negat orice implicare, arătând nu știe absolut nimic legat de emiterea actelor respective.

Aceeași atitudine de nerecunoaștere a inculpatului a relației cu învinuiții din dosar, este contrazisă de utilizarea unor cartele telefonice dedicate, prin schimbarea terminalelor mobile, a cartelelor telefonice și utilizarea concomitentă a mai multor cartele telefonice, toate aceste măsuri fiind de natură să facă mai dificilă localizarea și interceptarea sa.

În susținerea existenței acestei conduite, s-a arătat că, dincolo de identificarea celor 17 terminale mobile la locuința inculpatului A. S. și la biroul acestuia (număr în care nu se regăseau cele curent folosite de el și de soția sa, în total număr aparatelor descoperite fiind de 22), arătăm și alte împrejurări,obiective, ce susțin permanenta grijă a inculpatului de a se ascunde și de a ascunde relațiile sale interesate pe care le întreținea cu învinuiții din dosar.

A., în perioada iulie-noiembrie 2011 cât în cauză au fost autorizate măsuri de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice, rezultă că, inculpatul A. S. utiliza, concomitent 3 sau 4 terminale mobile, cu numere diferite de apel (din care numai 1 cu abonament, deci identificabil, și acela era telefonul de serviciu, abonament pe P. municipiului C. N.). De asemenea, datele tehnice care însoțesc folderele conținând formatele audio ale înregistrărilor, arată că, pentru utilizarea cartelelor telefonice, inculpatul schimba, periodic, terminalele mobile, evitând o eventuală depistare și interceptare a sa după codul IMEI al aparatului. Mai mult, regăsim și situații în care inculpatul a făcut, pentru perioade scurte de timp, schimb de aparate- fără cartele- cu persoane care nu au nicio legătură cu anturajul său, măsură menită, de asemenea, să conducă la îngreunarea depistării, identificării sau interceptării sale.

Analizând propunerea formulată pe baza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, Curtea reține următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 131/10 noiembrie 2011 a Curții de A. C., rămasă definitivă prin D. nr.4074/21 noiembrie 2011 a Î.C.C.J. prin respingerea recursurilor inculpaților, s-a dispus arestarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 11 noiembrie și până la data de 9 decembrie 2011.

În concret s-a reținut în sarcina inculpatului A. S. că, în perioada 2009-2011, în calitatea sa de primar al municipiului C. N., având toate pârghiile necesare pentru condiționarea eliberării unor documente, avize, autorizații, semnarea de contracte, emiterea ordinelor de începere a lucrărilor privind reabilitări de drumuri, avizarea emiterii ordinelor pentru plăți către societățile aflate în parteneriat cu instituția pe care o conduce, inculpatul A. S. a înțeles să exercite această funcție în folosul său, sau prin folosirea influenței de care se bucură în virtutea acestei funcții, în urmărirea obținerii de foloase necuvenite, sub forma unor sume de bani, bunuri de orice fel, vacanțe, bilete de avion, cazări la diverse hoteluri.

Învinuirea adusă inculpatului A. S. constă în obținerea de către acesta, de la reprezentanții unor societăți comerciale care au în derulare contracte cu P. municipiului C. N. sau cu regii aflate în subordinea C. local C. N., cu titlu de mită sau obiect al traficului de influență, suma de 125.000 de euro.

De asemenea, s-a reținut că, pentru a disimula caracterul ilicit al primirii foloaselor necuvenite, inculpatul A. S. a angrenat-o în activitățile sale și pe soția sa, învinuita A. M. U., avocat în cadrul B.ui C., banii pretinși ca obiect al infracțiunilor de corupție fiind primiți de inculpatul A. S. prin intermediul C. de avocatură al soției sale, sub falsa justificare a unor contracte de consultanță.

În sarcina inculpatului S. C. M. s-a reținut că, în perioada 2010-2011, a remis inculpatului A. S., primar al municipiului C. N., prin intermediul C. de avocatură al soției acestuia, învinuita A. M. U., suma totală de 266.040 lei, echivalent a 61.000 euro, pentru ca acesta să procedeze la favorizarea societății B. V. SA C. N. în obținerea contractului de salubrizare a municipiului, contract care a și fost încheiat cu P. C. N. la data de (...), pentru o perioadă de 8 ani, precum și pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract.

Conform dispozițiilor art.155 și urm C. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Raportat la textul de lege menționat, instanța va constata că în speță sunt întrunite toate condițiile acestuia, în sensul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a arestării subzistă în continuare.

A., temeiurile inițiale ale arestării au fost cele prev. de art.148 lit. b,c și f C., iar acestea subzistă în continuare și justifică privarea de libertate, existând date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, iar pentru faptele săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

A., în ce privește pe inculpatul A. S., probatoriul cauzei a relevat că, în conivență cu soția sa, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupție, se regăsește și în discuțiile din interceptările convorbirilor telefonice, când, după luarea măsurii arestării vicepreședintelui C. Județean C., inculpatul s-a considerat vizat de eventuale cercetări penale și a luat măsuri suplimentare de prevedere, aspecte care au justificat reținerea disp.art.148 lit.b C.

E. incident și temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală, din probatoriul dosarului rezultănd că, la înțelegere cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, prin înlesnirea obținerii de către societatea acesteia, SC Gruope F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al R. C. N. pentru anul 2012, urmărind obținerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupție, doar intervenția organelor de urmărire penală reușind să curme activitatea infracțională a inculpatului.

În ce privește pericolul social, ca temei de arestare, el este prezent și rezidă din modul în care inculpatul a acționat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituției P.i M. C. N., din scopul urmărit, respectiv, obținerea unor sume însemnate de bani.

Pe de altă parte, este relevantă și atitudinea inculpatului față de organele judiciare la data declanșării cercetărilor când, la înțelegere cu soția sa, învinuita A. M., nu a permis echipei condusă de procurorul de caz să intre în imobilul unde locuiesc pentru efectuarea percheziției, sens în care a fost nevoie la escaladarea gardului împrejmuitor. Aceeași atitudine a persistat și pe parcursul cercetărilor, când, alături de soția sa, deși a afirmat cu tărie nevinovăția,a refuzat să dea organelor de anchetă datele necesare privind celelalte fapte care se rețin în cauză, pentru care investigațiile sunt în desfășurare (cu referire la numeroasele contracte dintre societăți în relații cu P. municipiului C. N. sau relativ la modalitatea de primire și folosire a cadrului de carburanți R., societate care asigură salubrizarea pentru jumătate din municipiul C. N.).

Folosind într-un scop total neadecvat poziția sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obținerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcției, până în prezent.

În acest sens, așa cum rezultă din propunerea de prelungire, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupție în care inculpatul A. S. este implicat, iar față de activitatea infracțională și modalitatea în care a acționat inculpatul, ținând seama de relațiile pe care și le-a creat în decursul anilor în mediul profesionalface posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoștință despre acele fapte, în a oferi relațiile necesare organelor de anchetă.

În ce privește pe inculpatul S. C. M., probatoriul cauzei a relevat că, în conivență cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.

De asemenea, în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care în media au apărut date privind activitățile judiciare ce se derulau față de inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgență, informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT. A. împrejurări rezultă din discuțiile telefonice purtate de inculpat în cursul zilei de (...), consemnate în procesul verbal de certificare din data de (...), aflat la dosar. De asemenea, aceste împrejurări au fost confirmate prin mărturia numitului P. I., reprezentantul firmei de IT, audiat la data de (...).

Din probatoriul dosarului rezultă date că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi. A. date rezultă din discuțiile purtate de inculpat în perioada 17 septembrie

- 10 octombrie 2011, când i-a promis numitului Pop B. că va interveni la A. S. pentru obținerea de urgență a unei autorizații, intervenție care a și făcut-o la data de (...) și care a fost confirmată prin mărturia dată în cauză de numitul Pop B., audiat la data de (...).

Prin urmare, din probatoriului dosarului rezultă incidența temeiului de arestare prevăzut de art. 148 lit „c"; Cod procedură penală, respectiv că inculpatul S. C. M. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. A., în cadrul discuțiilor purtate la datele 25 și 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din județul Argeș, inculpatul S. C. M. i-a promis acestuia că va interveni la persoane din anturajul G. României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. a pretins remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la G.

La dosarul cauzei a fost atașată o copie a declarației date de numitul B.

B. Ion, declarație luată în cauza penală nr. 136/P/2011 a DNA S. T. C. în care acesta a recunoscut toate împrejurările legate de intervenția făcută la inculpatul S. C. precum și promisiunile acestuia relativ la rezolvarea, contra unei sume a bani, a situației expuse.

După luarea măsurii arestului preventiv a inculpaților A. S. și S. C. M. au fost efectuate următoarele acte de urmărire penală:

- a fost solicitat instanței emiterea percheziției în sistem informatic și a fost efectuată, la data de (...) percheziția informatică asupra calculatorului numitei

P. E. C., avocat în cadrul B.ui C.;

- a fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra sumei de 50.000 lei și

10.000 de euro în vederea confiscării lor prin ordonanța din data de (...), recipisele fiind atașate la dosar;

- a fost dipusă măsura sechestrului asigurator asupra conturilor deschise la

CEC B. pe numele C. de avocatură A. M. U., respectiv asupra a două conturi conținând suma totală de 200.000 lei prin ordonanța din data de (...);

-au fost audiați inculpații A. S. (la datele de (...) și (...)), S. C. M. (la data de (...)), învinuita A. M. U. (la data de (...) și (...)), învinuita D. A. (la data de (...));

- au fost audiați martori, făptuitori, angajați ai Primăriri, reprezentanți ai societăților care au avut contracte de consultanță încheiate cu C. de avocatură A. M. U. N. L. G. (la data de (...)), Topan Grigore ((...)), Moisin R. (28 și (...)), Laszlo Attila ((...)), Poruțiu V. ( 21 și (...)), Ciuban Corina ((...)), C. Dacia ((...)), Șomogyi Gyula ((...)), Ș. M. ((...)), B. I. ((...)), M. M. ((...)), Coroș M. ((...)) , Tomoș Constantin ((...)), Anastase C. ((...)), L. L. ((...)), Ghemeș E. ((...)), M. N. ((...)), Thotan A. ((...)), P. I. ((...)), C. C. ((...)), Mathe A. ((...)), Hossu S. ((...)), Vancia A.

((...)), N. Stelian ((...)), Pavăl Dragoș ((...)), Cristian A. ((...)), C. M. ((...)), Bejan C.

((...)), R. D. ((...)), Ș. V. ((...)), Marcu Dan ((...)), Pop B. ((...)), Bugnar V. ((...)), Iov

Ada ((...)), Așchilean C. ((...)), Ciornea I. ((...)), N. M. ((...)), Timofte G. ((...)), Biro

Gașpar ((...)), Peteean Claudiu ((...)).

- a fost dispusă prin rezoluția din (...) efectuarea unei constatări tehnico- științifice privind balanța de încasări și plăți a inculpatului A. S. și a învinuitei A. M. U., pentru perioada 2010-2011, pentru a verifica dacă, în raport de ridicările de numerar din conturi era posibilă plata cheltuielilor curente și achitarea excursiilor din străinătate din această perioadă, raportul întocmit în acest sens fiind depus la dosarul cauzei la data de (...);

- au fost întocmite ordonanțele de extindere a cercetărilor și schimbare a încadrărilor juridice din data de (...);

- a fost dispusă prin ordonanța din data de (...) efectuarea unei comisii rogatorii de către DNA- S. T. C. în vederea audierii unui număr de 48 persoane, beneficiari ai abonamentelor de comerț stradal eliberate în anul 2011 de către P. M. C. N.

Pe de altă parte, având în vedere că urmărirea penală nu a putut fi finalizată, dată fiind complexitatea cauzei, este necesar a fi efectuate următoarele acte de urmărire penală:

- reaudierea învinuitelor A. M. U. și D. A. pentru aducerea la cunoștință a noilor fapte reținutre în sarcina lor urmare a ordonanțelor din data de (...);

- instituirea sechestrului asigurator pentru acoperirea întregii sume reținute ca obiect al infracțiunii de corpție, în vederea confiscării speciale;

- audierea persoanelor care au partcipat, au cunoscut, împrejurările în care au fosr încheiate contractele de consultanță ale învinuitei A. M.

150.000 lei;

- prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.

P. a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune. Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării (cauzele

Brogan și Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franței).

Arestarea preventivă a inculpatului A. S. s-a circumscris disp art. 143

Cod procedură penală, existând indicii și probe că acesta a săvârșit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaților emise de către judecător (filele 225-251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmărire penală vol III), procesele verbale de supraveghere operativă și planșe fotografice (f.1-8 dosar urmărire penală vol II) procesele verbale de consemnare a activității și a înviuitului A. S. învinuitei A. M. U. (fila 9-25, filele 32-51, filele

52-65, filele 66-75, filele 88-94, filele 104-110 vol II dosar urmărire penală filele

418-454), procese-verbale de supraveghere și planșă fotografică a învinuitei A.

D. (f.26-31, filele 76-87, filele 111-117, filele 127-128, filele 129-131 vol II dosar urmărire penală) actele contabile, contractele de consultanță, extrasele de cont, declarațiile 394, declarația învinuitei A. M.( fila 69 dosar urmărire penală) declarația inculpatului A. S. (filele 25-27 dosar nr. (...), filele 18-20 vol I dosar urmărire penală), declarațiile inculpatului S. C. M. (filele 44-52, vol I dosar urmărire penală filele 28-30 din dosar nr.(...)) declarațiile învinuitei A. D. ( filele 77-81 vol I dosar urmărire penală), declarațiile martorei I. O., (filele 126-

127) procesele-verbale de percheziție (percheziții efectuate în baza autorizațiilor emise de către judecător)( filele 141-145 vol II dosar urmărire penală , filele

165-170 din același volum de urmărire penală, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) și planșe fotografice (f.148-165 vol II dosar urmărire penală, filele 179-183) contractul de prestări de servicii de salubrizare nr. 5. din data de (...) încheiat între C. de S. B.-V. SA și M. C.-N. (filele 281-286, vol I dosar urmărire penală), autorizație de funcționare emisă de M. C.-N. la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA (fila 293), hotărârea emisă de C. Local al M. C. emisă la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza municipiului C. de către SC R. G. SRL pe sectorul 1 și respectiv C. de S. B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol I dosar urmărire penală), acte și caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizării licitației pentru stabilirea condițiilor de desfășurare a activităților specifice serviciului de salubrizare pentru M. C.-N. (filele 292-417 vol I dosar urmărire penală), contracte de asistență juridice încheiate între cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. și diferite firme (filele 241-251 vol I dosar urmărire penală.

A. indicii și probe conturează fără echivoc starea de fapt reținută de către procuror în privința inculpatului A. S. și care a fost expusă mai sus.

De asemenea și arestarea preventivă a inculpatului S. C. s-a circumscris disp art.143 Cod procedură penală, existând indicii și probe că acesta a săvârșit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaților emise de către judecător (filele 225-251, filele

253-292, filele 293-434 dosar urmărire penală vol III), procesele verbale de supraveghere operativă a inculpatului S. C. (fila 64-74 vol II dosar urmărire penală), declarația învinuitei A. M. ( fila 69 dosar urmărire penală) declarația inculpatului A. S.( filele 25-27 dosar nr. (...), filele 18-20 vol I dosar urmărire penală), declarațiile inculpatului S. C. M. (filele 44-52, vol I dosar urmărire penală filele 28-30 din dosar nr.(...)), declarațiile martorei I. O., (filele 126-127) procesele-verbale de percheziție (percheziții efectuate în baza autorizațiilor emise de către judecător)( filele 141-145 vol II dosar urmărire penală , filele

165-170 din același volum de urmărire penală, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) și planșe fotografice (f.148-165 vol II dosar urmărire penală, filele 179-183) contractul de prestări de servicii de salubrizare nr. 5. din data de (...) încheiat între C. de S. B.-V. SA și M. C.-N. (filele 281-286, vol I dosarurmărire penală), autorizație de funcționare emisă de M. C.-N. la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA (fila 293), hotărârea emisă de C. Local al M. C. emisă la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza municipiului C. de către SC R. G. SRL pe sectorul 1 și respectiv C. de S. B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol I dosar urmărire penală), acte și caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizării licitației pentru stabilirea condițiilor de desfășurare a activităților specifice serviciului de salubrizare pentru M. C.-N. (filele 292-417 vol I dosar urmărire penală), contracte de asistență juridice încheiate între cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. și diferite firme (filele 241-251 vol I dosar urmărire penală.

A. indicii și probe conturează fără echivoc starea de fapt reținută de către procuror și în privința inculpatului S. C. M. și care a fost expusă mai sus.

R. la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpaților, respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația profesională, socială și familială a acestora, urmează să fie relevante într-un moment procesual ulterior.

Așadar, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și subzistă, probele administrate până în acest moment procesual neaducând modificări, sub acest aspect, în privința constatărilor instanței care a dispus arestarea inculpaților.

În ceea ce privește riscul de tulburare a ordinii publice, în chiar accepțiunea instanței europene - cauza Letellier c. Franței - s-a stabilit că, prin gravitatea lor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială, de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, însă trebuie demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică. S. de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, cât și din activitatea infracțională presupus desfășurată de aceștia.

În cauză activitatea presupus infracțională a inculpaților este legată de persoana inculpatului A. S., primar al localității, și atribuțiile de serviciu ale acestuia, astfel că interesul public este unul major deoarece consecințele acțiunilor acestora sunt de natura a afecta o întreagă comunitate și sunt de natură a genera o gravă perturbare a ordinii publice atât sub aspectul respectării legii de către persoanele aflate în funcții elective, cât și cu privire onestitatea care trebuie să guverneze mediul de afaceri.

Stabilirea vinovăției inculpaților urmează a se face desigur numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune însă în evidență până în acest moment existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C.proc.pen., care justifică luarea și prelungirea arestării preventive față de aceștia (cazul Fox, Campbell și Hartley vs.Uk).

P. art.5 pct.1 din Convenția P. Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art. 23 din Constituția României, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost arestat în vederea aducerii lui în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiuni.

În plus, curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței C. „factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților și prelungirea acesteia fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al C.

De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând „suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune"; măsura arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.

Susținerea curții este justificată în cele ce preced și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din 18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile comise de inculpat și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și

145¹.

În speța de față, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.

Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză, s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpatul este bănuit de comiterea unor infracțiuni, este o condiție pentru prelungirea detenției.

Dincolo de aspectul factual, existența motivelor plauzibile de a bănui că inculpații ar fi comis faptele, impune în sensul art.5 paragraf 1 lit.c din

Convenția europeana, ca faptele invocate să poată fi, în mod rezonabil, încadrate într-unul din textele Codului penal sau legi speciale, care incriminează anumite tipuri de comportament, ceea ce s-a și realizat în prezentul dosar.

Apărările inculpaților referitoare la inexistența indiciilor și probelor privind săvârșirea faptelor nu pot fi avute în vedere, acestea fiind analizate în mod definitiv prin hotărârea de luare a măsurii arestării preventive prin care s- a stabilit că sunt susținute de actele aflate la dosarul de urmărire penală și se circumscriu disp.art.143 C., în cadrul prelungirii măsurii arestării preventive urmând a se analiza doar dacă temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, contestată de către inculpați se observă că propunerea de prelungire a arestării vizează doar încadrarea juridică pentru care s-a dispus măsura preventivă, iar alte împrejurări care reies din anchetă și ar conduce la o altă încadrare nu prezintă relevanță în acest cadru procesual și vizează fondul cauzei,putând fi eventual clarificate până la finalizarea urmăririi penale.

A. în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv probele și indiciile temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, nu s-au modificat, ci în plus, au fost administrate și alte probe în susținerea acuzațiilor inițiale, iar cele prev. de art.148 lit.b,c și f C. sunt încă de actualitate, se apreciază că se impune în continuare cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, ținând cont și de complexitatea cauzei și necesitatea administrării de alte probe.

P. toate aceste considerente, instanța va admite propunerea Parchetului și va dispune față de inculpații A. S. și S. C. M. prelungirea măsurii arestuluipreventiv pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere din data de 9 decembrie

2011.

Văzând și disp.art.192 alin.3 C.

P. A. MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

În baza art. 159 al.1 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,D.,S. T. C. de prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților :

- A. S., fiul lui G. și M., născut la (...), în Focșani, domiciliat în C. N., str.

Inău, nr. 12, jud. C., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

- S. C. M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A, fiul lui I. și N. S., născut la (...) în Sibiu, domiciliat în C. N., str. Ion Reteganu Pop nr. 26, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,

- și prelungește măsura arestării preventive a inculpaților pentru o durată de 30 de zile, cu începere din data de 9 decembrie 2011 și până la 7 ianuarie 2012.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu recurs în 24 ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 5 decembrie 2011,ora 20,45.

PREȘEDINTE GREFIER I. M. L. S.

Red.I.M./6 decembrie 2011

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

C Ă T R E,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În cauza penală având ca obiect propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpații:

A. S. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea

78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

S. C. M. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,

Vă trimitem alăturat dosarul mai sus menționat ( împreună cu dosarul de urmărire penală nr.60/P/2011 - 6 volume ) în ved erea soluționării

recursurilor declarate de către inculpații A. S. și S. C. M. , împotrivaîncheierii penale nr.154/2011 a Curții de A. C. prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.

C. N. la 7 decembrie 2011

PREȘEDINTE GREFIER I. M. L. S.

← Decizia penală nr. 1125/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 733/2010, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 154/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 154/2011, Curtea de Apel Cluj