Încheierea penală nr. 164/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.164/2011
Ședința publică din 21 decembrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. B. GREFIER : L. S.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C. - reprezentat prin P. : A. M.
S-a luat spre examinare cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul S. C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. C. aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av. S. B., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, în temeiul art. 1607 C. ia măsuri pentru completarea cererii de liberare provizorie formulată în cauză întrucât pe aceasta nu apare domiciliul inculpatului. S. inculpatului să indice domiciliul. Inculpatul S. C., arată că domiciliul din buletin este pe str.I.P.Reteganu nr.26 iar adresa unde locuiește în prezent este pe str.A. M., nr.2, jud.C. Instanța îi solicită inculpatului să precizeze dacă își însușește cererea formulată de apărătorul său. Inculpatul menționează că-și însușește cererea formulată. Instanța, acordă cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii formulate. Reprezentantul P.ui, prin prisma dispozițiilor deciziei 17/2010, solicită a se constata admisibilă în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Apărătorul inculpatului, apreciază că cererea formulată este admisibilă în principiu. Instanța, deliberând, cu privire la admisibilitatea în principiu, apreciază cererea ca fiind admisibilă. Pune în vedere inculpatului dacă dorește să dea o declarație. Inculpatul, arată că nu dorește să dea nici o declarație rezervându-și dreptul de a face declarații la ultimul cuvânt. Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților cu privire la cererea formulată. Apărătorul inculpatului, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar apreciind-o ca fiind temeinică. Astfel, cu privire la admisibilitatea în principiu, arată că deși judecătorul a reținut ca temeiuri de arestare art.148 lit.b și c C., procedura liberării provizorii sub control judiciar este reglementată distinct, aceasta operând chiar și atunci când motivele arestării au fost cele menționate anterior . în acest sens face trimitere la decizia nr.17/2011 a Î. în care se arată că instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului. C. central al analizei în cadrul procedurii reglementate de disp.art.160/2 C., îl constituie persoana inculpatului. Inculpatul nu are antecedente penale, nu a fost implicat în derularea vreunei proceduri judiciare finalizate cu o soluție de netrimitere în judecată. Este necesar ca pericolul comiterii de noi infracțiuni să fie unul plauzibil și că măsura să fie corespunzătoare, în funcție de circumstanțele cauzei și trecutul și personalitatea persoanei în cauză. Referitor la zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă, nu poate fi luată în considerare ca și piedică reală a acordării beneficiului acestei măsuri. Astfel, C. a arătat că în aprecierea privind existența și actualitatea pericolului de zădărnicire a adevărului, se impune o analiză a modalității în care mai poate fi în mod efectiv zădărnicit adevărul printr-o activitate ilicită de denaturare desfășurată de cel în cauză. Majoritatea mijloacelor de probă nu pot fi modificate printr-o prezumtivă activitate de zădărnicire a adevărului aparținând inculpatului. Cu privire la temeinicia cererii, așa cum rezultă din fișa medicală, inculpatul suferă de spondiloză cervico - lombară, acesta având nevoie de tratament, ori, în absența acestor măsuri medicale, inculpatul poate ajunge la dureri lombare de o deosebită intensitate putând ajunge în situația de a fi necesară o intervenție chirurgicală. Un aspect grav al restrângerii nejustificate dreptului unui arestat la tratament medical, este cu atât mai condamnabil cu cât a intervenit o neînțelegere între DNA și IPJ C. în considerarea știrilor apărute în presă. Un astfel de comportament încalcă flagrant dispozițiile interne cât și pe cele ale C.. Verificarea temeiniciei actelor medicale se poate face și fără a fi întrerupt tratamentul prescris, ori, din acest motiv se impune eliberarea persoanei pentru că statul nu poate asigura în arest condiții cu privire la respectarea dreptului la asistență medicală a unei persoane. De asemenea, nu există nici un impediment care să nu facă posibilă eliberarea sub control judiciar. A. drept este unul constituțional iar actele pentru care s-a solicitat prelungirea arestului preventiv au fost deja realizate, restul actelor neputând fi influențate în nici un fel de faptul că inculpatul este cercetat în stare de libertate sub control judiciar. Nu în ultimul rând, solicită a se ține seama de persoana inculpatului care este un om de afaceri respectat, are trei copii, nu are antecedente penale precum și de faptul că faptele de care este acuzat inculpatul nu sunt de natură violentă. P. toate acestea, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Reprezentantul P.ui, arată că motivul principal pentru care se solicită liberarea provizorie sub control judiciar este starea de sănătate a inculpatului. S. a se observa că inculpatul beneficiază de tratament medical, că, Codul de procedură penală reglementează posibilitatea acestuia de a recurge la alte proceduri care să îi confere dreptul de a fi pus în libertate dar în situația în care, pe baza unei expertize medico legale se constată că afecțiunile de care inculpatul suferă nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP, ori, astfel de dovadă nu există la dosar. S. apărării potrivit cărora suprafața încăperii în care inculpatul este privat de libertate, este neconformă cu dispozițiile internaționale, nu poate fi primită. Un astfel de argument dacă ar fi acceptat, ar fi de natură să determine punerea în libertate a tuturor persoanelor care vreodată s-au aflat sub puterea unui mandat de arestare preventivă emis de către instanțele clujene, ori, s-ar ajunge într-o situație în contradicție cu dispozițiile legale în vigoare. S. a se avea în vedere că s-a afirmat că apărarea a solicitat IPJ C. să comunice dacă DNA a formulat o poziție oficială față de tratamentul la care inculpatul este supus, ori, corect ar fi fost ca această cererea să fie adresată direct DNA. Instanța trebuie să se raporteze la decizia nr.17/2011 a Î. unde se statuează care trebuie analizatecu ocazia verificarea temeiniciei unei astfel de cereri. În ceea ce privește persoana inculpatului, corespunde realității că acesta are trei copii, nu are antecedente penale și este o persoană respectată, ori, toate acestea nu sunt de natură să atragă punerea lui în libertate ci pot constitui circumstanțe care să cântărească cu ocazia pronunțării unei hotărâri pe fond. Pe de altă parte, cu privire la inechitatea procesuală vis-a-vis de tratamentul juridic la care este supus inculpatul față de alți inculpați ai cauzei, solicită a se constata că aceste aspecte constituie bănuieli ale apărării în condițiile în care nu există rechizitor în cauză, nu se știe care vor fi soluțiile procurorului de caz și oricum această chestiune excede cadrului procedural în care instanța trebuie statueze vis-a-vis de cererea formulată. Cu privire la criteriile stabilite de decizia amintită, arată că s-a statuat că instanțele trebuie să aibă în vedere existența temeiurilor și activitatea infracțională. Dosarul de urmărire penală conferă suficiente elemente care se circumscriu ca probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care s-a dispus privarea de libertate. A. analiză poate conduce la o singură concluzie și anume că respectivele fapte sunt de un ridicat pericol social. Nu are relevanță faptul că infracțiunile reținute nu sunt de violență pentru că legea presupune un tratament egal în ceea ce privește în ceea ce privește săvârșirea unei fapte intenționate. Pe de altă parte, rezonanța socială a activității infracționale nu este una lipsită de importanță și pentru buna derulare a procesului penal se impune privarea de libertate. T. aceste considerente sunt de natură să ducă la concluzia că cererea formulată este netemeinică sens în care în baza art.160/8a alin.6 teza II C.,solicită respingerea ei cu consecința obligării la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apărătorul inculpatului, în replică, arată că DNA nu spune pentru ce s-a dat mită. Cu privire la condițiile de detenție, menționează că inculpatul stă într-o încăpere de 16 m/2 împreună cu alte trei persoane. Nu a afirmat că acesta este un motiv pentru a fi pus în libertate ci faptul că C. a spus că este un criteriu de luat în seamă. Reprezentantul P.ui, în replică, arată că dacă se alege o procedură ea trebuie respectată. Inculpatul S. C., având ultimul cuvânt, arată că după 44 de zile de arest se vorbește în continuare tot de indicii și presupuneri. În ceea ce înseamnă probatoriu în dosar, nu s-a depus nimic la dosar în afară de cele depuse la momentul arestării. Cu privire la starea de boală, arată că afecțiunea coloanei vertebrale nu a apărut în arest ci este o afectiune preexistentă iar starea sănătății sale s-a agravat la câteva zile de la arestare, datorită faptului că nu poate face nici un fel de activitate fizică care să mențină tonusul musculaturii. A făcut un tratament medicamentos însă simptomele nu au cedat ci dimpotrivă s- au agravat și a fost dus la un examen de specialitate. D. nu este tratat corespunzător va fi necesară o operație. Arată că în prezent beneficiază de tratament medical corespunzător. Achiesează concluziilor puse de apărătorul său. C U R T E A Prin cererea înregistrată la data de 14 decembrie 2011 în dosar (...) inculpatul S. C., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 C. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună liberarea provizorie sub control judiciar în conformitate cu prevederile art. 1602 C. * * * În susținerea cererii sale inculpatul, prin apărătorul său, a precizat că la data de (...) Curtea de A. C. a dispus arestarea sa preventivă pe o durată de 29 de zile reținând drept temeiuri ale arestării dispozițiile art. 148 lit. b,c,f C., existând suspiciunea că inculpatul a săvârșit infracțiunea de dare de mită în formă continuată, apreciindu-se că pentru buna desfășurare a urmăririi penale este necesară această măsură. Cu privire la temeinicia cererii formulate, inculpatul a susținut că, astfel cum rezulta din fișa sa medicală, suferă de spondiloză cervico lombara astfel ca are nevoie de tratament balneo-fizio-kinetoterapeutic si de o reevaluare lunara neurochirurgicala. În baza fisei medicale i-a fost asigurat tratament medical fiind transportat zilnic la S. de R. C. întrucât in sistemul ANP acest tip de tratament se poate asigura doar in Spitalul Penitenciar Rahova. Cu toate acestea, în perioada 14-16 decembrie 2011 nu a mai fost dus la tratament apreciindu-se că este necesar un nou consult medical, încălcându-se astfel atât dispozițiile interne cat si cele ale art. 3 C., dispoziții care prevăd ca ". nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante";. Cu privire la conditiile de detinere din cadrul IPJ C. s-a sustinut că acestea sunt in mod vădit incompatibile cu criteriile stabilite de C. E. pentru prevenirea torturii sau tratamentelor inumane sau degradante (numit in continuare CPT). Astfel potrivit normelor CPT, "toate celulele de politie trebuie sa aibă dimensiuni rezonabile pentru numarul de persoane pe care le adăpostesc, Curtea apreciind ca un spatiu de 7 mp reprezinta o limită suportabila pentru un deținut ( Hot Mayzit c. Federatia Rusa din 20 ian. 2005). Ori, in condițiile in care arestul IPJ C. este la subsol, la 4 metri sub pământ, nu beneficiază de ventilație si lumină naturală iar celulele nu sunt dotate cu grupuri sanitare este evident ca aceste condiții constituie o încălcare a art.3 C.. S-a mai invocat faptul că, deși inculpatul beneficiază de tratament medical, conditiile de detentie conduc la agravarea starii sale de sanatate in conditiile in care, detentia unei persoane ce sufera de boli ce nu pot fi tratate in sistemul penitenciar constituie un tratament contrar art. 3 in masura in care starea de sanatate a persoanei in cauza se degradeaza in timpul detentiei sale si ca autoritatile au obligatia de a asigura tratamentul medical al persoanelor aflate sub controlul sau ( Hot. Tekin Yldiz c. Turciei, (...), Hot. IT c. Romaniei, (...) ). De asemenea, in contextul analizei temeiniciei cererii de liberare provizorie un criteriu deosebit de important il reprezinta circumstantele personale ale inculpatului care este administrator delegat al unei societati comerciale cu o cifra de afaceri anuala de aprox. 20 mil. Euro, este cunoscut ca un om de afaceri competent, are 3 copii, nu are antecedente penale iar faptele de care este acuzat reprezinta infractiuni non-violente. Nu in ultimul rand, in conditiile in care in dosarul cauzei exista alte persoane fata de care au fost formulate acuzatii similare si fata de care nu a fost luata vreo masura restrictiva de libertate este de neinteles de ce fata de inculpat a fost luata o astfel de masura. * * * Examinand cererea formulata prin prisma criticilor formulate precum si, inconformitate cu dispozitiile legale in materie instanta retine urmatoarele: Din analiza prevederilor art.1602 C.pr.penaIă, rezultă că liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda de instanță în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Aplicarea dispozițiilor legale care reglementează această instituție se poate justifica în cazul unor infracțiuni mai puțin grave luându-se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că, lăsat în libertate nu va săvârși și alte infracțiuni. Acordarea liberării sub control judiciar nu este un drept absolut și nici formal al inculpatului, aspect ce rezultă din dispozițiile art.1601 alin.1 C. care precizează că aceasta poate fi acordată de instanță, ceea ce implică dreptul de apreciere al judecătorului asupra cererii raportat la probele administrate în cauză; în același sens dispozițiile art.1. alin.2 C. fac distincție între condițiile formale prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de liberare sub control judiciar si, pe de altă parte la temeinicia acesteia. Analiza în cazul cererii de liberare sub control judiciar are în vedere îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de disp.art.1602 dar și îndeplinirea condițiilor prev. de art. 1. C., ceea ce înseamnă că temeinicia acesteia se referă la alte aspecte, rezultate din probatoriul administrat în cauză, precum și din verificarea îndeplinirii condiției prevăzute de art.136 alin.2 C. În acord cu jurisprudența C. se constată că instanța europeană a dezvoltat patru motive acceptabile pentru a se refuza eliberarea sub control judiciar sau pe cauțiune: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces,posibilitatea ca în cazul eliberării, acesta să încerce să împiedice desfășurareaprocesului, să comită alte infracțiuni, ori să tulbure ordinea publică (cauza SBCcontra Regatului Unit-19 iunie 2001; cauza Smirnova contra Rusiei - 25 iulie 2003; Stogmuler contra Austriei-10 noiembrie 1969; Wemhoff contra Germaniei -27 iunie 1968; cauza Matznetter contra Austriei-10 nov.1969 și Letellier contra Franței-26 iunie 1991). În privința temeiniciei cererii formulate, Curtea reține că din coroborarea textului art.1602 raportat la art.1. C. caracterul facultativ al acordării liberării sub control judiciar. Cu toate acestea, instanța nu ar putea uza în mod discreționar de această facultate, întrucât ar încălca dispozițiile art.5 alin.5 C., art. 23 alin.10 din Constituția României și art.5 paragr.3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel încât, cu ocazia verificării temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar trebuie pornit de la una dintre premisele esențiale ale liberării, respectiv subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Într-adevăr, dacă aceste temeiuri s-ar schimba ori ar înceta, instanța ar fi obligată ca, la cerere sau din oficiu, să dispună, după caz, înlocuirea sau revocarea măsurii arestării preventive, fără a se pune problema liberării sub control judiciar. Din coroborarea dispozițiilor procedurale cu exigentele impuse de jurisprudența C. rezultă că aceste temeiuri se pot referi fie la aspecte legate de buna desfășurare a procesului penal respectiv la existenta unor date, altele decât cele prevăzute de dispozițiile art. 1602 raportat la art. 1. C. care să rezulte temerea că atingerea scopului procesului penal ar fi compromisă, fie aspecte legate de pericolul social concret al faptelor pentru care inculpatul este cercetat astfel încât liberarea inculpatului ar fi de natura sa creeze o puternică stare de insecuritate socială. O mare pondere în aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare sub control judiciar trebuie să o aibă datele care țin de circumstanțierea persoanei inculpatului. În acest sens jurisprudența C. a statuat că la menținerea uneipersoane în detenție, instanțele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele sale materiale, legăturile cu familia. În cauză, prin încheierea penală nr. 131 din 10 noiembrie 2011 a C. de A. C. în baza art. 1491 alin.9 Cod procedură penală s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C. si s-a dispus luarea măsurii arestării preventive fata de inculpatul S. C. M. pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11 noiembrie 2011 ora 00:30 și până la 9 decembrie 2011 ora 00:30, sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal. Prin aceeași încheiere penală s-a dispus luarea măsurii arestării preventive și față inculpatul A. S. În fapt, în sarcina inculpatului S. C. M. se reține că în perioada 2010-2011 a remis inculpatului A. S., primar al municipiului C. N., prin intermediul cabinetului de avocatură al soției acestuia din urmă, o sumă echivalentă cu 45.000 euro pentru a interveni în favoarea societății B. V., în sensul încheierii și derulării fără incidente a unui contract de salubrizare, contract ce a fost încheiat în 2010 pe o durată de 8 ani. Ca temeiuri ale arestării s-a reținut incidența dispozițiilor art. 148 lit. b, c și f C. În acest sens s-a reținut că, în înțelegere cu inculpatul A. S. și cu soția acestuia, învinuita A. M. U., inculpatul a încercat să disimuleze actele de corupție săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate sub forma unor contracte de consultanță juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. De asemenea, în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activitățile judiciare ce se derulau față de inculpatul A. S., inculpatul S. C. M. a făcut eforturi să ascundă de urgență informații conținute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ștergerea datelor conținute în acesta de către o firmă de IT. S-a mai reținut că inculpatul S. C. M., prevalându-se de buna relație pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizații și în beneficiul unor apropiați ai săi, indicând în acest sens discuțiile purtate cu numitul B. H., căruia I-a promis că va interveni la inculpatul A. pentru obținerea de urgență a unei autorizații, intervenție care a și făcut-o la data de (...). În final, s-a reținut că inculpatul S. C. M. pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcții de drumuri, în scopul obținerii unor foloase necuvenite, respectiv că la datele 25 și 28 august 2011, inculpatul S. C. M. îi promitea unui om de afaceri din județul Argeș că va interveni la persoane din anturajul G. României pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al G., în favoarea unei societăți de construcții de drumuri. P. această intervenție, inculpatul S. C. M. a pretins remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la G. În cauză, există indicii și probe că inculpatul S. C. a săvârșit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală indicii ce rezultă din procesele- verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaților emise de către judecător (filele 225-251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmărire penală vol. III), procesele verbale de supraveghere operativă a inculpatului S. C. (fila 64-74 vol. II dosar urmărire penală), declarația învinuitei A. M. ( fila 69 dosar urmărire penală) declarația inculpatului A. S.( filele 25-27 dosar nr. (...), filele 18-20 vol. I dosar urmărire penală), declarațiile inculpatului S. C. M. (filele 44-52, vol. I dosar urmărire penală filele 28-30 din dosar nr.(...)), declarațiile martorei I. O., (filele 126-127) procesele-verbale de percheziție (percheziții efectuate în baza autorizațiilor emise de către judecător)( filele 141- 145 vol. II dosar urmărire penală , filele 165-170 din același volum de urmărire penală, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) și planșe fotografice (f.148- 165 vol. II dosar urmărire penală, filele 179-183) contractul de prestări de servicii de salubrizare nr. 5. din data de (...) încheiat între C. de S. B.-V. SA și M. C.-N. (filele 281-286, vol. I dosar urmărire penală), autorizație de funcționare emisă de M. C.-N. la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA (fila 293), hotărârea emisă de C. Local al M. C. emisă la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza municipiului C. de către SC R. G. SRL pe sectorul 1 și respectiv C. de S. B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol. I dosar urmărire penală), acte și caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizării licitației pentru stabilirea condițiilor de desfășurare a activităților specifice serviciului de salubrizare pentru M. C.-N. (filele 292-417 vol. I dosar urmărire penală), contracte de asistență juridice încheiate între cabinetul de avocatură al învinuitei A. M. și diferite firme (filele 241-251 vol. I dosar urmărire penală. De asemenea, se retine că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului Pe baza probelor existente la dosarul de urmărire penala la care s-a făcut referire mai sus se reține ca, în speță există împrejurări pe baza cărora se poate concluziona că cererea inculpatului este neântemeiată. Astfel, in acest moment procesual, se retine că punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului nu este oportună si este de natură să împiedice buna desfășurare a procesului penal. În ceea ce privește riscul de tulburare a ordinii publice s-a stabilit că, prin gravitatea lor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot determina o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp. S. de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă cât și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă în egală măsură atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat cât și din activitatea infracțională presupus desfășurată de acesta. Astfel, inculpatul S. C. a încercat să creeze o aparență de legalitate prin disimularea activității infracționale derulată cu inculpatul A. S. și soția acestuia, A. M. U. prin încheierea unor contracte de consultanță juridică. De asemenea, prevalându-se de relația pe care o avea cu inculpatul A. S. intervenea pentru obținerea unor acte în beneficiul unor apropiați ai săi și pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni de corupție prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcții de decizie pentru alocarea unor sume din fondul de rezervă al G. Mai mult, în condițiile în care în mass media au apărut informații cu privire la activitățile judiciare derulate față de inculpatul A. S., a luat măsuri pentru a ascunde informații deținute în calculatorul său. Activitatea presupus infracțională derulată în cauză de inculpat, în strânsă legătură cu activitatea desfășurată de inculpatul A. S. este de natură să perturbe în mod grav ordinea publică, întrucât, pe de o parte funcționarii publici ( cu referire aici la inculpatul A. S.) trebuie să-și îndeplinească atribuțiile în mod corect, să nu facă din exercitarea lor o sursă de venituri ilicite iar efectuarea oricăror acte care intră în competența acestora să fie determinată doar de grija îndeplinirii corecte a îndatoririlor de serviciu și a respectării legalității iar pe de altă parte mediul de afaceri trebuie să fie guvernat de onestitate. În ceea ce privește circumstanțele de ordin personal respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația sa profesională, socială și familială, aceasta va fi examinată, eventual, într-un moment procesual ulterior. * * * Cu privire la sustinerile inculpatului raportat la art. 3 C. se retine ca detinerea unei persoane in arest preventiv si executarea pedepselor privative de libertate sunt de natura sa puna probleme specifice pe terenul art. 3. Desi starea de sanatate precara poate face, eventual, obiectul unei cereri distincte, reglementate de alte dispozitii legale decit cele pe care inculpatul isi intemeiaza prezenta cerere, sustinerile inculpatului vor fi analizate in continuare cu referire la dispozitiile art. 3 C.. In jurisprudenta ei constanta, instanta europeana a aratat ca masurile privative de libertate, oricare ar fi ele - arestare preventiva, internare medicala, executarea unei pedepse cu inchisoarea, dispuse de instanta competenta, presupun prin ele insele suferinte si umiliri.totusi, nu se poate considera ca orice asemenea masura ar fi de natura sa infranga dispozitiile art. 3, dupa cum nu se poate sustine ca acest text poate fi interpretat ca ar impune autoritatilor obligatia generala de a elibera un detinut inainte de termen pentru motive de sanatate sau de a-l plasa intr-un spital civil spre a-i permite astfel sa beneficieze de un tratament medical deosebit. De asemenea, daca starea de sanatate a unei personae poate face din detinere o situatie deosebita, avand in vedere ingrijirile medicale acordate si angajamentul autoritatilor de a o spitaliza in cazul in care s-ar impune acest lucru, detentia nu poate fi considerate un tratament inuman ( Chartier c. Italiei, 8 decembrie 1992). Aceeasi instanta europeana a decis ca, in urma examinarii medicale a reclamantului, supravegherea medicala ce i-a fost asigurata in detentie si medicatia adecvata ce i s-a pus la dispozitie au fost de natura sa impuna concluzia ca, dincolo de situatia in sine, inconfortabila si umilitoare, conditiile de detentie nu au atins pragul de gravitate de la care un tratament poate aparea ca fiind contrar dispozitiilor art. 3 din Conventie ( Lukanov c. Bulgaria, 12 ianuarie 1995, Vetucci c. Italia,2 martie 1998 ). Una din obligatiile statelor in materia conditiilor de detentie se refera la asigurarea unor conditii de detentie minimale conforme cu demnitatea umana - cauza Kudla c. Polonia . In aceasta cauza reclamantul a invocat faptul ca regimul de detentie la care a fost supus era incompatibil cu starea sa de sanatate si, in consecinta contrar art. 3 din Conventie. Analizand ansamblul de circumstante ale cauzei Curtea a statuat ca art. 3 impune statelor obligatia de a oferi oricarei persoane private de libertate conditii de detinere care sa asigure respectarea demnitatii umane, de a lua masuri concrete pentru ca executarea unei pedepse privative de libertate sa nu atraga suferinte psihice sau fizice la un nivel superior celui pe care il presupune in mod obisnuit o astfel de pedeapsa. Se mai retine in jurisprudenta C. ca nu intotdeauna exista o violare a art. 3 C. sub aspectul conditiilor la care au fost supusi cei aflati in detentie. Asfel, in jurisprudenta C. intalnim situatii in care s-a apreciat ca doar unele aspecte negative privitoare la conditiile de detentie nu pot constitui prin ele insele o incalcare a art. 3 ( Sadak c. Turcia , 8 aprilie 2004). Prin prisma jurisprudentei C. la care s-a facut referire anterior, in cauza s-au invocat conditiile precare care exista in arestul IPJ C. De asemenea, din actele medicale existente la dosarul de urmarire penala rezultă ca inculpatul sufera de spondiloză cervico - lombară . Avand in vedere afectiunile consemnate in fisa medicala inculpatul a beneficiat initial, potrivit propriilor sustineri de medicatie corespunzatoare apoi,de tratament medical zilnic fiind transportat la S. de R. C. I. ca in 14-16 decembrie 2011 tratamentul medical de care beneficia inculpatul a fost intrerupt nu poate conduce la concluzia ca prin aceasta au fost incalcate dispozitiile art. 3 C.. În consecință, Curtea apreciază că în scopul bunei desfășurări a procesului penal se impune privarea în continuare de libertate a inculpatului iar liberarea provizorie sub control judiciar, în acest moment procesual ar fi de natură să tulbure ordinea publică astfel că, având în vedere dispozițiile art. 1688ª alin. 6 C. cererea formulată va fi respinsă ca neântemeiată. În temeiul art. 192 alin. 2 C. va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. P. A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE Respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul S. C. (fiul lui I. și N. S.) născut la 2 mai 1968 , domiciliat în C.-N. str. Ion Reteganu Pop nr. 26 ( str. A. M. nr. 2, C. N. ). Obligă pe inculpat să plătească 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu recurs în 24 ore de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din 21 decembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER M. B. L. S. Red. MB/(...) Proces verbal, încheiat cu ocazia pronunțării încheierii penale nr. 164/2011 A C. de A. C. Inculpatul prezent la pronunțare, asistat de apărător ales av. S. B. declară recurs împotriva încheierii. PREȘEDINTE GREFIER M. B. L. S.
| ← Decizia penală nr. 888/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 521/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
