Încheierea penală nr. 2051/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 2051/R/2011

Ședința publică din 14 decembrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. C. M.

JUDECĂTORI :M. R.

GREFIER: T. G.

A. D. L.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentat prin P. :

DORU DOBOCAN

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. C. S. împotriva încheierii penale nr. 138/C din 9 decembrie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., având ca obiect propunerea de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. C. S., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. R.a V., cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat al inculpatului C. C. S., av. M. M., cu delegație avocațială la dosar, care solicită a se constata încetat mandatul de asistență juridică al apărătorului din oficiu și acordarea onorariului avocațial parțial.

Inculpatul C. C. S., întrebat fiind de către instanță, arată că își menține recursul declarat în cauză și că dorește să facă completări la declarația dată în cauză.

S-a procedat la ascultarea inculpatului C. C. S., declarația acestuia fiind consemnată conform procesului verbal depus la dosarul cauzei (f.6).

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului C. C. S. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă propunerea de arestare preventivă formulată în cauză, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate, cu luarea unei măsuri mai puțin restrictive din perspectiva unui tratament juridic egal cu ceilalți învinuiți cercetați în cauză. Solicită a se avea în vedere că în vol. I al dosarului de urmărire penală există dovada că față de alți trei inculpați cercetați pentru aceeași faptă s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara. În aceste condiții apreciază că și față de inculpat se poate lua aceeași măsură neprivativă de libertate și nu trebuie făcută nicio diferență.

Constată că încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv s-a motivat prin aceea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret, ridicat pentru ordinea publică, însă în opinia sa probele administrate în cauză nu susțin această motivare, respectiv că în stare de libertate ar mai săvârși infracțiuni de natura celor reținute sau alte fapte penale.

Solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului, care are 21 ani și că acesta provine dintr-o familie închegată, părinții săi putând veghea la reeducarea acestuia, precum și că măsura arestului preventiv trebuie luată pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și nu pentru ca inculpatul să conștientizeze fapta comisă. Apreciază că având în vedere atitudinea inculpatului nu există probe directe că în stare de libertate inculpatul ar mai comite alte infracțiuni. Astfel, arată că inculpatul a fost extrem de sincer și a recunoscut din primul moment cantitatea de 100 grame de hașiș pe care a primit-o de la numitul Ț.

Dincolo de faptul că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este gravă, fiind vorba de droguri de risc, consideră că persoana inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel că, având în vedere și cele expuse mai sus, apreciază că măsura obligării de a nu părăsi țara, care a fost luată și față de celelalte persoane cercetate în dosar, este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentantul Parchetului în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b

C.pr.pen. solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate. Constată că din actele administrate în cauză rezultă că sunt întrunite cumulativ condițiile pentru luarea măsurii arestului preventiv, respectiv art. 143 și art. 148 lit. f C.pr.pen. acestea fiind expuse pe larg în încheierea penală atacată. Astfel, în ceea ce privește art. 143 C.pr.pen. la dosar există indicii și probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de trafic și consum de droguri de risc, iar în ceea ce privește art. 148 lit. f C.pr.pen. constată că prima condiție privind limitele de pedeapsă sunt îndeplinit. În ceea ce privește teza a doua a art. 148 lit. f C.pr.pen. consideră că trebuie avut în vedere în aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului pe lângă pericolul social al infracțiunii și mediul în care drogurile au fost distribuite, respectiv în rândul studenților și a persoanelor tinere, ce inițial sunt atrase de consum, iar apoi de trafic de droguri. S. deosebire de ceilalți inculpați cercetați în dosar arată că inculpatul C. a cumpărat un cântar de mare precizie pentru porționarea exactă a cantităților traficate și că ceea ce-l diferențiază de celelalte persoane cercetate este modalitatea de exercitare a activității de vânzare de droguri, existând indicii că dorea să continue activitatea infracțională de distribuire.

Solicită a se avea în vedere și împrejurarea că în cauză nu au fost audiate toate persoanele din cercul inculpatului și nu se cunoaște dimensiunea exactă a activității infracționale, existând posibilitatea ca în stare de libertate acesta să obstrucționeze urmărirea penală.

Inculpatul C. C. S., având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei, ale căror consecințe le-a realizat. Apreciază că nu prezintă pericol social pentru ordinea publică și perioada petrecută în stare de arest a fost o veritabilă pedeapsă pentru el.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr. 138/C din 9 decembrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), în temeiul art.1491 alin.9 C.pr.pen., s-a admis propunerea formulată de MINISTERUL PUBLIC - D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T.

- S. T. C.

În temeiul art.1491 alin.9-11 C.pr.pen, art.148 alin.1 lit.f C.pr.pen., s- a dispus arestarea preventivă a inculpatului:

- C. C. S., fiul lui D. și C., născut la (...) în municipiul S. M., jud. S. M., domiciliat în municipiul S. M., str. Mușețelului Bl.D3, ap.16, jud. S. M., f.f. legale în C.-N. str. T. Mihali, nr.59, Căminul Studențesc „Economica II, camera 516, jud. C. posesor al C.I. seria SM nr.1., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pe o durată de 29 de zile cu începere de la data de 09 decembrie 2011 și până la data de 06 ianuarie 2012.

În temeiul art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub dosar nr. (...), D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. a propus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a inculpatului reținut C. C. S., față de care, la data de (...), a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Învinuirea ce i se aduce este aceea că începând cu primăvara anului

2011 inculpatul a oferit, a pus în vânzare, a vândut efectiv, a procurat, cumpărat și deținut droguri de risc, respectiv cannabis și rezină de cannabis

(hașiș), furnizându-le mai multor consumatori: I. V., I. I. C., P. C. I., H. C. B.,

M. D. G., O. A. S., G. N. A., O. I., S. B. I. și D. V., precum și colaboratorului autorizat „D. A.";, acesteia din urmă, la datele de (...), (...), (...), (...), (...) și (...).

S-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică raportat la cantitatea mare de droguri traficată, durata în timp și frecvența traficului, precum și raportat la mediul unde inculpatul a înțeles să-și desfășoare activitatea, în cauză existând indicii temeinice că inculpatul este autorul infracțiunii de săvârșirea căreia este acuzat.

Analizând propunerea formulată, actele dosarului de urmărire penală, precum și declarația dată de inculpat în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul este din mun. S. M. și este student în anul III la F. de Ș. E. și G. A. în C.-N., locuind fără forme legale în Căminul studențesc Economica II de pe strada T. M.

Conform propriei declarații acesta este consumator de droguri de risc de cca. 2 ani, droguri pe care le-a procurat de la numiții „. și „. C. ce locuiesc în C.-N. și de la numitul „. din S. M..

În primăvara acestui an inculpatul a intrat în atenția lucrătorilor operativi din cadrul BCCO C., despre el existând informații că furnizează droguri studenților din cămin și nu numai, motiv pentru care a fost autorizat colaboratorul cu nume de cod D. A., persoană căreia inculpatul i-a vândut cantități mici de droguri de câte 0,4-0,6 grame rezină de cannabis la datele de (...), (...), (...), (...), (...) și (...) contra unor sume de 60-70 lei/cantitate de marfă.

Ulterior, au fost identificate persoanele cărora inculpatul le-a vândut cantități similare de droguri, cu unii dintre ei consumând împreună, respectiv I. V., I. I. C., P. C. I., H. C. B., M. D. G., O. A. S., G. N. A., O. I., S. B. I. și D. V., precum și persoanele de la care inculpatul a cumpărat hașișul, respectiv S. S. N. și R. C. A., acesta din urmă obținându-le de la C. R. C., toți locuind fără forme legale în căminele studențești.

În data de (...) s-a procedat în baza autorizației eliberate de Tribunalul

Cluj la percheziționarea camerei studențești unde locuia inculpatul, ocaziecu care acesta a predat o cutie metalică în care s-au găsit 8 bucăți de substanță solidă de culoare brun-verzuie, învelite în staniol, ce ulterior s-a dovedit a fi cantitatea de 5,6 grame rezină de cannabis. În portmoneul acestuia s-a mai găsit cantitatea de 0,6 grame hașiș, precum și un rest de țigară confecționat artizanal în scrumiera din cameră, pe filtrul acestuia fiind pus ulterior în evidență tetrahidrocannnabinolul. A mai rezultat că inculpatul a predat prietenei sale, martora C. C. L., o borsetă în care s-au găsit un minicântar electronic pentru bijuterii și 27 de bucăți de substanță de culoare brun-verzuie, adică cca. 25 grame hașiș.

A rezultat apoi din declarațiile inculpatului că drogurile predate și respectiv găsite la percheziție proveneau dintr-o tabletă de 100 grame de hașiș pe care inculpatul a primit-o, fără să achite vreo sumă de bani, de la numitul „. din S. M., tabletă cu care urma „să se descurce";, din aceasta inculpatul consumând o parte și vânzând restul.

Față de cele de mai sus, tribunalul a apreciat că în cauză există suficiente indicii temeinice, și chiar probe, că inculpatul este autorul infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, fiind așadar îndeplinite cerințele art. 143 din Codul de procedură penală cu atât mai mult cu cât declarațiile inculpatului sunt întărite și de declarațiile martorilor audiați până în prezent, precum și ale celorlalți învinuiți, respectiv R. C. A., I. V. și C. R. C.

În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, tribunalul a constatat că și acestea sunt îndeplinite deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este acuzat inculpatul este mai mare de 4 ani închisoare, limitele ei fiind de la 3 la 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, iar lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment constituie un pericol concret pentru ordinea publică.

Deși cantitatea de hașiș găsită la inculpat (total de 30,6 grame) poate părea mică, amintim că din aceasta se pot confecționa multe țigări, respectiv

4. și că valoarea ei este de cca. 3600 - 4200 lei, nemaivorbind de faptul că inculpatul a avut o tabletă de 100 de grame pe care a porționat-o și apoi consumat-o, respectiv vândut-o. Activitatea acestuia legată de traficul de droguri este progresiv periculoasă, deoarece dacă inițial s-a limitat la a-și cumpăra droguri pentru consumul propriu, ulterior, pentru a-și asigura consumul gratuit, din porția cumpărată consuma o cantitate mică și vindea restul mai departe la prețul la care a cumpărat-o, ca apoi să-și cumpere de pe site-ul { H. "http://www.okazii.ro" un cântar de mare precizie care să-l ajute la porționare dat fiind și că a fost cooptat de numitul „. din S. M. pentru a distribui droguri pe piața din C.-N.. Datorită acestui „progres"; este greu de crezut că inculpatul ar fi renunțat la trafic după ce epuiza cele 100 de grame de hașiș mai sus menționate, fiind mult mai verosimil faptul că doar intervenția organelor de ordine ar fi stopat, așa cum de altfel s-a și întâmplat, activitatea infracțională.

Deși inculpatul a fost în mare parte extrem de sincer, recunoscând implicarea sa în traficul de droguri și dând detalii importante despre aceasta, s-a apreciat că acesta nu este și naiv deoarece știa că telefoanele traficanților și consumatorilor sunt în general interceptate și a predat cantitatea de droguri rămasă prietenei sale deoarece nu o credea în siguranță în camera de cămin. A. a înțeles și faptul că numitul „. nu i-a predat 100 de grame de hașiș doar pentru consumul propriu și doar zvonul că „. a fost arestat l-a făcut să cheltuiască în totalitate suma de bani provenită din vânzare.

Faptele inculpatului s-a apreciat că sunt grave chiar dacă e vorba de trafic de droguri de risc, știut fiind că acestea dau dependența ce generează consumul de droguri de mare risc, iar persoana lui nu duce în nici un caz, la acest moment, la concluzia că lăsat în libertate ar stopa orice activitate de trafic de droguri. Din contră, lăsarea lui în libertate poate influența în mod negativ soarta procesului penal dat fiind faptul că nu au fost audiați toți martorii și identificați toți participanții la săvârșirea infracțiunii, cercetările nefiind finalizate.

T. a considerat că este necesară privarea inculpatului de libertate și pentru ca el să conștientizeze urmările faptelor sale, fiind de presupus că frustrarea din detenție și dezamăgirea produsă părinților și celorlalte persoane din mediul său social îl vor determina ca pe viitor să aibă o conduită legală.

Nu în ultimul rând, faptul că inculpatul a furnizat droguri în căminele studențești, unui număr destul de mare de persoane, provenite de la mai mulți furnizori, în mod frecvent și într-o perioadă relativ lungă de timp, denotă în plus pericolul social ridicat al infracțiunii, precum și periculozitatea lui ca individ la acest moment.

Având în vedere și că urmărirea penală se va desfășura în condiții mai bune cu inculpatul privat de libertate, în temeiul art. 1491 din Codul de procedură penală raportat la art. 143 și art. 148 lit. f din Codul de procedură penală s-a admis propunerea DIICOT - S. T. C. și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. C. S. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...).

Împotriva acestei încheieri, inculpatul C. C. S. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se respingă propunerea de arestare preventivă formulată în cauză, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate, cu luarea unei măsuri mai puțin restrictive din perspectiva unui tratament juridic egal cu ceilalți învinuiți din cauză și având în considerare faptul că acesta a fost sincer și a colaborat cuorganele de urmărire penală, este la prima confruntare cu legea penală și regretă sincer comiterea faptei.

Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acesta este nefondat.

Judecătorul care a dispus luarea măsurii arestării preventive a analizat în mod corect și judicios incidența în cauză atât a prevederilor art. 143 C.pr.pen., cât și ale art. 148 lit. f C.pr.pen., apreciind în mod corect că se impune în cauză luarea acestei măsuri și nu a uneia neprivative de libertate, raportat la probele și indiciile care rezultă până în prezent din actele dosarului de urmărire penală, cât și din natura și gravitatea faptei imputate.

Chiar dacă inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, în cauză există indicii certe că activitatea sa infracțională a fost extinsă atât ca timp, cât și ca număr ridicat al actelor de vânzare de droguri de risc în rândul studenților, fenomen care ia o amploare tot mai mare și care trebuie stopat prin intervenția fermă a organelor judiciare.

Din datele speței reiese că lăsarea inculpatului în libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, atât pentru considerentele indicate de judecătorul propunerii de arestare preventivă, cât și din considerente care țin de prevenția pe viitor a continuării activitățiiinfracționale atât de către inculpat, cât și de alte persoane, care s-ar simți astfel încurajate să continue asemenea activități ilicite.

Curtea nu împărtășește însă punctul de vedere exprimat în încheierea atacată, respectiv acela că detenția preventivă îl va ajuta pe inculpat să conștientizeze urmările faptelor sale, fiind de presupus că frustrarea din

detenție și dezamăgirea produsă părinților și celorlalte persoane din mediul său social îl vo r determina ca pe viitor să aibă o conduită legală , deoarece o astfel de argumentație este de natură să inducă ideea că arestarea preventivă are un scop aflictiv și nu unul preventiv, ceea ce este contrar rațiunii legiuitorului în reglementare măsurilor preventive.

În același timp însă, este cert că ea este necesară în vederea bunei desfășurări a urmăririi penale, deoarece nu au fost epuizate mijloacele investigative și actele procedurale necesare aflării adevărului în cauză, existând ipotetic riscul ca inculpatul să încerce să ia legătura cu cei din anturajul său și, chiar involuntar, să influențeze ancheta.

Pe cale de consecință, în temeiul prev. art. 385/15 pct.1 lit. b

C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. C. S., aflat în I.P.J. C. împotriva încheierii penale nr. 138/C din 9 decembrie

2011 a T.ui C.

Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În baza prev. art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va dispune obligarea inculpatului recurent să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. C. S., aflat în I.P.J. C. împotriva încheierii penale nr. 138/C din 9 decembrie 2011 a T.ui C.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial partial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2011 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. C. M. M. R. A. D. L.

T. G.

GREFIER C.O. semnează Grefier șef Secția Penală Red.A.D.L.

Dact. H.C./4 ex./(...) Jud.fond. S.T.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 2051/2011, Curtea de Apel Cluj