Încheierea penală nr. 613/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 613/R/2011

Ședința publică din 18 aprilie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. D. L.- judecător JUDECĂTORI : V. C., președinte Secție Penală

: I.A C. M. G. : M. N.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. S. T. C., reprezentat prin P. - D. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata B. P. D. F., împotriva încheierii penale nr. 213 din 28 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Maramureș, având ca obiect propunerea DNA - B. T. M. de arestare preventivă .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpată, apărătorul ales, avocat C. O., din cadrul Baroului de A. M., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța apreciază, în urma deliberării, că în cauză nu sunt interese contrare între inculpata B. P. D. F. și coinculpatul B. P. D. L., care este asistat în cauză de același apărător ales, sens în care se poate proceda la soluționarea cauzei, urmând ca apărătorul desemnat din oficiu să-și depună la dosar referatul pentru acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu.

Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului criticând soluția sub aspectul nelegalității și netemeiniciei. Soluția a fost dată fără a se cunoaște conținutul dosarului și toate probele existente vis-a-vis de învinuirea adusă.

Instanța de fond a avut doar dosarul în copie, respectiv copii de pe declarații și actele procesuale efectuate de procuror înainte ca dosarul să fie trimis în instanță. În sarcina inculpatei s-au reținut trei infracțiuni. Ca temei al arestării s-a reținut art.148 lit.a și f C.

Sub aspectul art.148 lit.a C., acest temei nu subzistă, inculpata nici un moment nu s-a sustras de la urmărire penală sau de la judecată. Soții B. sunt plecați în A. din anul 2008. Din toamna anului 2010 au apărut niște neînțelegeri astfel că soțul inculpatei B. s-a întors în țară în luna septembrie

2010. În perioada cât au lucrat în A. inculpatul B. a ajuns să consume droguri și așa a ajuns dependent. A venit în România și în trei rânduri i-a solicitat soției să-i trimită droguri. În momentul în care s-a început urmărirea penală, la data de 9 martie, în timp ce i se făcea percheziția percheziția a spus că vrea să-i dea un telefon soției. Există procesul verbal din care rezultă că polițistul a purtat o convorbire telefonică cu soția fără să o întrebe cine este, a invitat-o să vină în România în data de 14 martie pentru că este cercetată într-un dosar. Nu se știa dacă i-a cerut date personale și nu s-a verificat care este reședința.

Văzând că procedura nu s-a realizat, s-a încercat emiterea mandatului de aducere. La filele 16-18-20 există consemnări din care rezultă că agenții de poliție s-au deplasat la trei domicilii diferite și la ora 9,00 execută mandatele, ori acest lucru era imposibil. În acest context inculpata nu a știut de existența acestui proces și nici când s-a pus în mișcare acțiunea penală. Depune o adresă oficială din care rezultă că inculpata are reședință în A. din anul 2008. Apreciază că s-a încălcat flagrant dreptul la apărare al inculpatei iar tot ceea ce s-a efectuat în faza de urmărire penală este lovit de nulitate absolută. Referitor la temeiul prev.de art.148 lit.f C., dacă se reține ceea ce a motivat procurorul în propunere, se pune întrebarea despre ce pericol social este vorba când inculpata nici nu a pus mâna pe droguri, nu ea le-a trimis în țară. Consideră că încheierea instanței de fond este nemotivată întrucât nu se referă în concret la ceea ce a săvârșit inculpata astfel că s-au încălcat dispoziții legale imperative.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii instanței de fond considerând că sunt întrunite condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive. Astfel, în cauză subzistă temeiurile indicate de art.143 C., în sensul că există indicii temeinice și probe concrete din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina ei. De asemenea, sunt incidente temeiurile arestării, cele prev.de art.148 lit.a și f C., în sensul că inculpata se sustrage de la urmărirea penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute este mai mare de patru ani iar lăsarea în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Solicită a se ține seama că indiciile nu trebuie să aibă forța probantă care să conducă la condamnarea inculpatei ci doar la presupunerea rezonabilă că a săvârșit fapta.

C U R T E A

Prin încheierea penală nr. 213 din 28 martie 2011 a T.ui M., a fost admisă propunerea formulată de B. T. M. al D. de I. a I. de C. O. și T. și, în consecință:

În temeiul art. 149^{1 C. raportat la art. 148 alin. 1 lit. a și f C. s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei B.-P. D.-F., fiica lui I. și E., născută la data de (...) în B. M., județul M., CNP 2., domiciliată în B. M., str. M. nr.}

1A/35, județul M., fără forme legale în B. M., Bd. R. nr. 86/13, județul M., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de droguri de mare risc prin introducerea acestora în țară în forma participației improprii prevăzută de art. 31 alin. 2 C.pen. raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., pe o durată de

30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

În baza art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

S-a dispus plata din fondurile M.ui Justiției a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, către doamna avocat G. C. din cadrul

Baroului M..

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea formulată de B. T. M. al D. de I. a I. de C. O. și T. în dosarul nr. 2/D/P/2011 s-a solicitat instanței arestarea preventivă a inculpatei B.-P. D.-F., pentru o perioadă de 30 de zile, aceasta fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2

C.penal și trafic de droguri de mare risc prin introducerea acestora în țară în forma participației improprii prevăzută de art. 31 alin. 2 C.penal raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.penal.

În motivarea propunerii de arestare preventivă B. T. M. al D. de I. a I. de C.

O. și T. a învederat următoarele:

Prin ordonanța din 23 martie 2011 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpată pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și trafic de droguri de mare risc prin introducerea acestora în țară în forma participației improprii prevăzută de art. 31 alin. 2 C.penal raportat la art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

În sarcina inculpatei s-a reținut că în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, a inițiat și constituit împreună cu B.-P. D.-L. (soțul ei) un grup infracțional organizat având ca scop traficul ilicit de droguri de risc și mare risc, sens în care a procurat în mod repetat prin cumpărare din A. droguri de mare risc; a deținut, a remis, a oferit și a disimulat drogurile respective în ambalaje pe care apoi le-a expediat în România soțului. A. ulterior s-a ocupat de vânzarea drogurilor către mai multe persoane de pe raza municipiului B. M. precum și investigatorului sub acoperire prin intermediul inculpatului Gal F. C.

Procedând la examinarea sesizării în camera de consiliu, instanța a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 149^{1 C., dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 din C. și există vreunul din cazurile prev. de art. 148 C., când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.}

Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent a rezultat că în cauză există probe și indicii temeinice care să justifice presupunerea că în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, inculpata a inițiat și constituit împreună cu B.-P. D.-L. (soțul ei) un grup infracțional organizat având ca scop traficul ilicit de droguri de risc și mare risc, sens în care a procurat în mod repetat prin cumpărare din A. droguri de mare risc; a deținut, a remis, a oferit și a disimulat drogurile respective în ambalaje pe care apoi le-a expediat în România soțului. A. ulterior s-a ocupat de vânzarea drogurilor către mai multe persoane de pe raza municipiului B. M. precum și investigatorului sub acoperire prin intermediul inculpatului Gal F. C.

Mai precis, la data de 26 ianuarie 2011 soțul inculpatei, numitul B.-P. D.

L. a primit un colet de la aceasta din A., colet ce conținea cocaină, din care a fost distribuită lui Gal F. C. pentru vânzare cu prețul de 100 euro/gram. În acest mod, Gal F. C. a vândut din cantitatea respectivă și investigatorului sub acoperire 2 grame de cocaină cu suma de 200 euro. De altfel, periodic cu o frecvență de circa 2 ori pe lună inculpata trimitea în țară astfel de colete, colete în care cocaina era disimulată în interiorul altor bunuri.

În cursul efectuării cercetărilor s-a mai stabilit că la data de 8 februarie

2011 și respectiv 17 februarie 2011 inculpatul Gal F. a venit la întâlnire cu investigatorul sub acoperire și a vândut acestuia din nou, cantitatea de 2 grame dintr-o substanță pulverulentă de culoare albă, afirmând că „. cocaină provenită din A."; și trimisă în România de către inculpata B.-P. D.-F. Cu aceeași ocazie, aceeași persoană i-a mai vândut investigatorului sub acoperire și 2 grame de hașiș cu suma de 70 lei/gram. Acest din urmă drog însă a fost procurat de o altă persoană, membru al grupului infracțional organizat. La data de 17 februarie 2011 numitul Gal F. i-a vândut investigatorului sub acoperire 2 grame din aceeași substanță și 10 grame de rezină de cannabis cu suma de 600 lei.

După ce a primit un nou transport de cocaină trimis de către inculpată din străinătate, soțul acesteia, arestat și el în prezenta cauză, a perfectat modul de vânzare a cantității de droguri primite, prin modalitatea mai sus expusă. Astfel, la data de 9 martie 2011, același inculpat și anume Gal F. C., s-a întâlnit din nou cu investigatorul sub acoperire, căruia i-a oferit spre vânzare 10 grame cocaină contra sumei de 1.000 euro.

La această ultimă dată s-a organizat și flagrantul, ocazie cu care s-a efectuat o percheziție domiciliară și la adresa din România a inculpatei, unde locuiește împreună cu soțul acesteia B.-P. D.-L., unde s-a găsit cantitatea de

14,9 grame cocaină, despre care acesta a recunoscut că a fost primită de la inculpată din A.

În cauză sunt incidente prevederile art. 148 lit. a și f din C., întrucât inculpata, deși contactată telefonic de către organele de urmărire penală, ocazie cu care i s-a comunicat demararea procedurilor penale față de aceasta, a decis să nu se întoarcă în țară și a nu mai lua legătura în nici un fel cu organele de urmărire penală pentru a justifica motivul neprezentării.

De asemenea, inculpata a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect care rezultă starea de fapt expusă și din infracțiunile pentru care este cercetată, amploarea activității infracționale și numărul de persoane implicate în săvârșirea acestora.

Pentru considerentele de mai sus, constatând că sunt realizate cumulativ condițiile legale, tribunalul a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă ce s-a emis în temeiul prezentei încheieri.

În baza art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, prin apărător inculpata B. P. D. F. solicitând admiterea recursului, deoarece soluția primei instanțe este atât netemeinică cât și nelegală, fiind dată fără a se cunoaște conținutul dosarului și toate probele existente vis-a-vis de învinuirea adusă. S-a susținu că judecătorul care a dispus luarea măsurii a avut spre studiu doar dosarul în copie, respectiv copii de pe declarații și actele procesuale efectuate de procuror înainte ca dosarul să fie trimis în instanță.

Sub aspectul reținerii incidenței în cauză a dispozițiilor art.148 lit.a C., s-a apreciat că acest temei nu subzistă, inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală sau de la judecată, soții B. fiind plecați în A. din anul 2008. S- a mai susținut că în perioada cât au lucrat în A. inculpatul B. a ajuns să consume droguri și astfel a ajuns dependent. După care a venit în România și în trei rânduri i-a solicitat soției să-i trimită droguri.

S-a mai arătat că organele de urmărire penală au contactat-o doar telefonic pe inculpată, prin intermediul soțului său, fără a se face nici un fel de verificări pentru a se stabili care este reședința reală a inculpatei, respectiv în A., aceasta fiind în mod greșit căutată la adresele din România.

Referitor la temeiul prev.de art.148 lit.f C., s-a apreciat că acesta nu subzistă în cauză, inculpata nu a avut vreun contact cu drogurile și nu este ea care le-a trimis în țară.

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelorinvocate și a dispozițiilor legale în materie Curtea reține următoarele:

Critica adusă încheierii atacate în sensul că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 143 C. nu este fondată, din actele de urmărire penală reieșind indicii în sensul art. 68/1 și art. 143 C. că inculpata este autoarea infracțiunilor pentru care este cercetată, acestea fiind indicate detaliat în cuprinsul încheierii atacate, la acestea adăugându-se și interceptările de convorbiri telefonice purtate între inculpați de pe cartele pre-paid cu numere de A. Nu prezintă relevanță faptul că judecătorului care a dispus luarea măsurii arestării i-au fost prezentate copii certificate de către procuror ale actelor din dosarul de urmărire penală, deoarece acestea sunt în acest caz perfect valabile, organele de urmărire penală asumându-și responsabilitatea pentru veridicitatea celor înscrise în acestea. De asemenea, în acest moment procesual nu se pune problema verificării încadrării juridice reținute de către procuror în propunerea de arestare preventivă, fiind suficient să existe indicii în sensul comiterii infracțiunilor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală. Aceste indicii sunt diferite de cele care ar justifica o eventuală trimitere în judecată sau, mai mult, o condamnare, nefiind necesar să aibă aceeași forță probantă.

Cât privește temeiurile prevăzute de art. 148 lit. a și f C., Curtea reține că raportat cel puțin la conținutul convorbirilor telefonice din luna februarie 2011 până la sfârșitul lunii martie 2011 când s-a dispus în lipsă arestarea preventivă a inculpatei, coroborate cu emiterea în mod repetat de mandate de aducere pentru inculpată pe teritoriul R., se poate conchide că la acest moment există indicii în sensul că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. a C. Chiar dacă nu se cunoștea reședința exactă din A. a inculpatei, aceasta a fost căutată inclusiv la domiciliul părinților săi, unde organele de poliție au stat de vorbă cu mama acesteia, astfel încât este greu de crezut că aceasta nu știa despre derularea cercetărilor în prezenta cauză.

În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatei) este îndeplinită.

Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei, trebuie subliniat faptul că, raportat la noțiunea de „. care se regăsește în teza a II-a a art. 148 lit.f C., acesta trebuie să reiasă din existența la dosar a unor date din care să rezulte, fără putință de tăgadă, că o întreagă colectivitate ar fi pusă în primejdie prin lăsarea în libertate a infractorului.

Astfel, pentru a se constata existența sau inexistența acestei condiții cerute de art.148 lit.f C.p.p. se pornește uneori de la pericolul social al infracțiunii de a cărei comitere este bănuit inculpatul, însă apare imperios necesară și existența unor date și probe certe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a inculpatului. N. nu trebuie privite izolat, ci interdependent, pentru că legea impune drept condiție a luării măsurii preventive existența unor probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci el trebuie să fie de ordinul evidenței și mai ales nemijlocit dovedit.

Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles deci ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.

Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială.

În cauza de față, există indicii serioase că inculpata în mod repetat a trimis în țară soțului ei droguri de mare risc (cocaină) pentru ca aceasta să fie distribuită pe teritoriul R., iar un astfel de fenomen infracțional necesită intervenția promptă a organelor judiciare pentru stoparea acestuia, având în vedere efectul extrem de nociv pe care astfel de substanțe îl au asupra populației.

În consecință, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata B. P. D. F. împotriva încheierii penale nr. 213 din 28 martie 2011a T.ui M..

Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În baza art. 192 alin. 2 C. se va dispune obligarea inculpatei la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata B. P. D. F., domiciliată în B. M., str. M., bl.1,A, ap.35, jud. M., fără forme legale in B. M., B-dul R., bl.86, ap.13, jud. M. împotriva încheierii penale nr. 213 din 28 martie

2011a T.ui M..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 aprilie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. D. L. V. C. I.A C. M.

G. M. N.

Dact.A.D.L./Dact.H.C.

3 ex./ Jud.fond. O.M.G.

← Decizia penală nr. 1913/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 201/2011, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 613/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 613/2011, Curtea de Apel Cluj