Încheierea penală nr. 808/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.808/R/2011
Ședința publică din 19 mai 2011
Instanța compusă din : PREȘEDINTE : L. M. - judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
M. R.
GREFIER : M. B.
A. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. L. împotriva încheierii penale nr.54/C din (...) a T.ui C., având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. L., în stare de arest, asistat de apărător ales av.Hosu Stefan, din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul P. L. arată că își menține apelul declarat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului P. L. susține recursul pentru motivele arătate în fața instanței de fond. A. că nu contestă că este vorba de o infracțiune gravă și săvârșită cu violență. Desigur că propunerea este motivată de parchet prin faptul că apărarea a solicitat probe care ar justifica prelungirea arestării preventive.
Învederează că martorul indirect care a arătat existența unui martor direct la această infracțiune, a fost audiat, a dat toate indicațiile pentru a se putea stabili identitatea martorului ocular. Intre timp, a aflat identitatea acestui martor, a comunicat procurorului care efectuează urmărirea penală și acesta urmează să fie audiat dacă va fi găsit.
Susține că este greu să te opui unei prelungiri de arestare pe o astfel de infracțiune și pe o stare de fapt de altfel recunoscută de inculpat, sigur însă cu acea nuanță a unei eventuale scuze a provocării sau legitima apărare.
În principiu, solicită admiterea recursului și în consecință respingerea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat.
Susține că hotărârea atacată este în conformitate cu prevederile legale și de asemenea este pe deplin întemeiată raportat la toate elementele, pe de o parte ce țin de fapta imputată inculpatului, iar pe de altă parte de persoana inculpatului, văzând fișa de antecedente penale a acestuia. Cucertitudine săvârșirea infracțiunii de o asemenea gravitate, respectiv tentativă la omor calificat, în stare de recidivă post executorie, precedată de săvârșirea altor infracțiuni de violență, justifică și întemeiază pe deplin luarea măsurii arestării preventive, singura care, în opinia sa, este eficientă și de natură a îndeplini funcțiile măsurilor preventive dintre cele deduse din disp.art.136 C.pr.pen.
De asemenea, rezultă în mod concret din sesizarea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, că efectuarea completă a urmăririi penale este în interesul aflării adevărului, inclusiv în interesul inculpatului și este o obligație pe care o au organele de urmărire penală. Cum urmărirea penală nu este finalizată iar fapta comisă de către inculpat cu privire la care sunt indicii și probe indubitabile de vinovăție, astfel încât bănuiala rezonabilă în săvârșirea infracțiunii este prezentă, consideră că nu se impune continuarea urmăririi penale, cu inculpatul în stare de libertate, ci, așa cum s-a arătat, față de circumstanțele speței și față de circumstanțele sale personale, este necesară privarea de liberate a inculpatului pe parcursul urmăririi penale. Din acest motiv, apare vădit nefondat recursul declarat de inculpat, motiv pentru care solicită respingerea acestuia în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezentul recurs.
Inculpatul P. L., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, nu a urmărit săvârșirea acesteia și solicită cercetarea sa în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr.54/C din 18 mai 2011 a T.ui C. s-a admis propunerea formulată de către Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Cluj și în baza art.155 și urm. C.pr.pen., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul P. L. fiul lui I. și I., născut la data de (...) în mun. C.-Napoca, jud. C., C.N.P. 1., cetățenie română, studii 11 clase, necăsătorit, zidar, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, cu domiciliul în mun. C.-Napoca, Aleea Brateș nr.6, ap.37, jud. C., f.f.l. în mun. C.-Napoca, str. Agricultorilor nr.20, ap.39, jud. C., aflat în prezent în Arestul IPJ C., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de (...) și până la data de (...).
În baza art.192 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin sesizarea P. de pe lângă T. C. s-a solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul P. L. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 C. rap. la art.174, art.175 lit.i C., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de (...) și până la data de (...).
În motivare s-a arătat în esență că în cauză se impune efectuarea și a altor acte de urmărire penală respectiv identificarea și audierea martorilor solicitați în apărare de către inculpat, necesari atât pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt cât și de drept;prezentarea materialului de urmărire penală, întocmirea actului de sesizare al instanței.
Examinând propunerea de prelungire a măsurii arestului preventivpe baza actelor din dosarul cauzei precum și a dispozițiilor legaleincidente, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Rezoluția cu nr. 239/P/2011 din data de (...) a P. de pe lângă T. C. s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul P. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de prev.de art.20 C. rap. la art.174, art.175 lit.i C., iar prin O. cu același număr din data de (...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul P. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat prev.de art.20 C. rap. la art. 174, art.175 lit.i C..
Prin Încheierea nr.46/C/2011 din (...) a T.ui C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. L. pe o perioadă de 30 de zile, din data de (...) și până la data de (...).
Potrivit art.149 C.pr.pen durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși 30 de zile afară de cazul când aceasta este prelungită în condițiile legii. Potrivit art.155 C.pr.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Or, în cauza de față, în raport de dispozițiile art.143 al.1 C.pr.pen., art.148 lit.f C.pr.pen. s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, având in vedere că din materialul probator administrat până în prezent rezultă suficiente indicii, în sensul art. 68 ind.1 C.pr.pen. și în sensul art.5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care justifică presupunerea, cel puțin până în acest moment procesual, că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Astfel, față de actele de urmărire penală efectuate până la această data, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate P. M. M., declarațiile martorilor Ș. F., C. C., S. N., P. M. T., M. M., raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză de către IML C., instanța a reținut că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat constând în aceea că la data de (...) în timp ce se afla în barul AKI din loc. C.-Napoca, a avut o altercație cu partea vătămată P. M. M. aflat în același local, în cursul căreia i-a aplicat acestei părți vătămate o lovitură cu un cuțit în zona abdominală. Din actul medical depus în cauză rezultă că partea vătămată prezintă leziuni care necesită pentru vindecare 35-38 zile de îngrijiri medicale și că acestea au pus în primejdie viața victimei. De asemenea partea vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale.
În ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C.pr.pen. („inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concretpentru ordinea publică";), instanța a constatat că acesta se menține în continuare, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică rezultând din gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, din modalitatea concretă de comitere precum și din reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor fapte deosebit de grave organele statului nu acționează eficient.
De asemenea în cauză se impune identificarea și audierea martorilor solicitați în apărare de către inculpat, necesari atât pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt cât și de drept, prezentarea materialului de urmărire penală precum și întocmirea actului de sesizare al instanței, fiind astfel motivată propunerea de prelungire formulată.
Concluzionând, pentru toate considerentele mai sus expuse în baza art.155 rap. la art.159 C.pr.pen. tribunalul a admis propunerea P. de pe lângă T. C. și a prelungit durata arestării preventive a inculpatului cu 30 de zile.
S-au aplicat și dispozițiile art.192 al.3 C.pr.pen.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termen legal inculpatul P. L., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 19 mai 2011, prin apărător ales, inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv și cercetarea sa în stare de libertate. S-a arătat că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar împiedica cu nimic cercetările ce se vor efectua. Este adevărat că fapta este gravă, săvârșită cu violență, iar probele ce mai trebuie administrate sunt cele solicitate de inculpat. Inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut starea de fapt, cu eventuala scuză a provocării, sau reținerea legitimei apărări.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 C.pr.pen., curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, se constată că inculpatul recurent este cercetat în dosarul nr.239/P/2011 al P. de pe lângă Tribunalul Cluj sub aspectul comiterii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev.de art.20 rap.la art.174, art.175 lit.i C. Acuzațiile ce se aduc inculpatului constau în aceea că la data de (...) în timp ce se afla în barul AKI din C.-Napoca, ar fi avut o altercație cu partea vătămată P. M. M. aflat în același local, în cursul căreia i-ar fi aplicat acestei părți vătămate o lovitură cu un cuțit în zona abdominală, cauzându-i leziuni care necesită pentru vindecare 35-38 zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei. De asemenea partea vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive la data de (...), prin încheierea penală nr.46/C/2011 a T.ui C., ca și temei al arestării fiind reținut art.148 lit.f C.pr.pen., respectiv că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de comiterea căreia era suspectat inculpatul este mai mare de 4 aniînchisoare, iar lăsarea acestuia în libertate prezenta pericol concret pentru ordinea publică. În cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul faptei pentru care este cercetat, după cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate P. M. M., declarațiile martorilor Ș. F., C. C., S. N., P. M. T., M. M., raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză de către IML C. În mod corect a reținut instanța de fond că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și impun în continuare privarea lui de libertate, dată fiind gravitatea faptei pentru care este cercetat, împrejurările și modalitatea concretă în care se presupune că a fost comisă fapta de către inculpat. Rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii unor fapte de violență îndreptate împotriva vieții și integrității corporale este una deosebită și constă într-o stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte grave organele de stat nu acționează suficient, dacă legea nu este aplicată cu hotărâre. Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată, scop ce nu a fost atins, ancheta penală nefiind finalizată. Chiar dacă probele ce ar mai trebui administrate sunt puține, având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, curtea constată că există un risc real de încurajare a comiterii de fapte prin care să fie pusă în pericol viață, integritatea corporală, sănătatea altor persoane și chiar de comitere de alte fapte penale de către însuși inculpatul recurent, din actele de la dosar reieșind că acesta posedă antecedente penale pentru comiterea unor fapte de asemenea caracterizate de violență, inculpatul fiind condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare în detenție pentru tâlhărie, viol, perversiuni sexuale. Nu este suficient ca drepturile fundamentale ale persoanelor să fie protejate printr-o legislație ce prevede o serie de măsuri de prevenire, reprimare și sancționare a conduitelor contrare legii, ci aceasta trebuie să fie dublată de luarea în concret a unor măsuri de ordin practic pentru ca protecția garantată de lege să fie una efectivă, măsuri concrete care judecate într-un mod rezonabil sunt apreciate ca putând preveni producerea unui rezultat grav. În speța de față, la momentul actual nu este posibilă luarea unei măsuri mai puțin restrictive de libertate care să asigure buna desfășurare a procesului, Curtea reținând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a se asigura buna derulare a procesului penal. Văzând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Curtea urmează ca în temeiul art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. L. Potrivit art.192 al.2 C.proc.pen. inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D I S P UN E: Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. L., fiul lui I. și I. născut la 8 aprilie 1978, aflat în Arestul IPJ C. împotriva încheierii penale nr.54/C din 18 mai 2011 a T.ui C. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din 19 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, L. M. ANA C. M. R. M. B.
red.L.M./C.A.N.
4 ex./(...) Jud.fond:R.Mornăilă
| ← Decizia penală nr. 1714/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 229/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
